74,442 matches
-
albe, când înflorește leandrul ... pg.17., a suprarealului, a timpului și spațiului „Alunecând, se interferează spațiu cu spațiu, încrucișându-se în timp se prelungește până în adâncuri de timp, până a Horațiu în noi cu voia undelor se-nțelepțește.pg.37 În concluzie, versurile domnului Al. Florin Țene devin încet, încet un pretext pentru a accentua sentimentul de dragoste de la granița dintre atunci și acum: „Croncăne veacurile în burgul uitat pe marginea mării odihnită sub chilă, gândul se face crin pe pupe de
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
2016. Iar lupta împotriva corupției, nota de excelență este cuvântul de ordine, fiind subliniate eforturile Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor judecătorești de a soluționa cu celeritate cauzele, dar și a DNA în ce privește anchetarea cauzelor de corupție. Această concluzie este dată nu numai de consemnarea punctuală a eforturilor justiției românești, dar și de faptul că în ultimii ani nu au mai fost consemnate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizii de admitere a Curții privind încălcarea de către instanțele și
Cum se traduce raportul MCV pentru politicienii de la București. Cum să spui că sprijini lupta anticorupție când pe ușa din dos vii cu ordonanțe de urgență care subminează combaterea corupției? by https://republica.ro/cum-se-traduce-raportul-mcv-pentru-politicienii-de-la-bucuresti-cum-sa-spui-ca-sprijini-lupta-anticoruptie [Corola-blog/BlogPost/339043_a_340372]
-
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizii de admitere a Curții privind încălcarea de către instanțele și parchetele românești a dreptului la un proces echitabil, nici în ce privește durata proceselor și nici anchete penale care să încalce drepturile fundamentale ale celor cercetați. Concluzia raportului vine dintr-o vizită a delegației tehnice MCV la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului în iunie 2016 și din discuțiile cu oficialii Curții și ai Consiliului Europei. De asemenea, oficialii Curții Europene au arătat că a crescut calitatea
Cum se traduce raportul MCV pentru politicienii de la București. Cum să spui că sprijini lupta anticorupție când pe ușa din dos vii cu ordonanțe de urgență care subminează combaterea corupției? by https://republica.ro/cum-se-traduce-raportul-mcv-pentru-politicienii-de-la-bucuresti-cum-sa-spui-ca-sprijini-lupta-anticoruptie [Corola-blog/BlogPost/339043_a_340372]
-
și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
motiv se întâmplă ceva. Explicațiile cauzale și explicațiile cvasi-cauzale se deosebesc de explicațiile teleologice și de cele cvasi-teleologice prin aceea că validitatea primelor depinde de adevărul conexiunilor logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de timpuriu, în experiență, de a explica” (T. Dima, Explicație și înțelegere, vol. II, Editura Graphix, Iași, 1994), însă trecerea lapidară, în revistă, a principalelor forme ale explicației, ca de altfel și cele mai tari explicații nu ne duc la concluzia că puterea noastră de înțelegere este mai mare și nici la a afirma că o explicație foarte bine formulată poate duce la o înțelegere de un grad mai ridicat. Noțiunile teoretice mai sus punctate au un caracrer orientativ și istoric
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
deoarece experiența ne arată că inteligența umană a fost mereu capabilă să găsească, într-un fel sau altul, premise nedescoperite, fapte trecute cu vederea sau consecințe neprevăzute ale oricărui sistem de gândire și a tras din ele învațăminte noi și concluzii care contrazic sistemul. Raționalitatea vestică, cu toate avantajele sale, are un defect cardinal: mereu judecă faptele după ,,concluzia lor logică”. Acest lucru tinde să promoveze forme de extremism intelectual sau înțelegere trunchiată la persoanele fără o experiență de viață variată
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
premise nedescoperite, fapte trecute cu vederea sau consecințe neprevăzute ale oricărui sistem de gândire și a tras din ele învațăminte noi și concluzii care contrazic sistemul. Raționalitatea vestică, cu toate avantajele sale, are un defect cardinal: mereu judecă faptele după ,,concluzia lor logică”. Acest lucru tinde să promoveze forme de extremism intelectual sau înțelegere trunchiată la persoanele fără o experiență de viață variată, pentru a susține o viziune lărgită. Consecința unei astfel de raționalități este, aproape de fiecare dată, o minte excesiv de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
articuleze gândirea către calea benefică a Luminii și a echilibrului firesc. În caz contrar, nu e greu de prezis nici care va fi drumul acesteia în viitorul imediat și nici traseele de forță ale noii sale paradigme culturale. Ca o concluzie restrânsă a celor analizate anterior, se poate afirma că nu ne stă deloc așezat dinaintea ochilor un tablou completamente atipic, impersonal, cu adresabilitate direcționată numai către cei „inițiați”, din contră, avem de-a face cu un careu complet neiluzoriu, explicit
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
se moșteneste de la părinți. Există și a treia categorie de oameni, cei care afirmă că răutatea este doar un efect/produs al prostiei. Precum spunea și Einstein, că prostia este infinită, continuând același raționament pe cale logică, am putea ajunge la concluzia că și răutatea ar trebui să fie tot infinită. Dar să analizăm în detaliu fiecare dintre cele trei ipoteze prezentate mai sus. Se zice că inteligența vine de la Dumnezeu și prostia de la diavol. Afirmația că răutatea vine de la diavol, este
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
în funcții mari și bine retribuite, fără aprecierea calităților și competențelor profesionale, fără analiza responsabilă a motivației și a capacității reale de muncă („Boul și pisica”). În alte poezii adaugă titlului note și scurte comentarii lămuritoare, uneori reluate pentru accentuarea concluziei, în final („Falsa percepție”), sau adaugă titlului paranteza („Poezie?”), lăsând finalului să explice nota de sub titlu, precizând că ar fi considerată de critică „cea mai bună”. În unele poezii folosește titlul-întrebare („Politician?”, „Lauda?”, „Doina falsă - de of? de jale?”), pentru ca
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
prezente în viața publică: Galina Undrea, Ene Boloboc, ori, în alte situații, face adaosuri la titlu: „Asemănarea cu realitatea e întâmplătoare, oare; oare; oare!”, menite a atrage atenția cititorului pentru a pătrunde în esența versurilor lecturate și a trage singur concluzii. Interesantă și plăcută, în același timp, este și ideea de a încerca folosirea diferitelor forme de versificație (datorată, probabil, plăcerii exercițiului). De exemplu, versificația coșbuciană („La oglindă”) în „Cine sare...” (fără a necesita morala): „grea povară pe cătun/ Că insul
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
epiclezei. Un alt sinod nu putea fi convocat la Constantinopol care era stăpânit de turci și mitropolitul Petru Movilă s-a ocupat de organizarea lui în Moldova. Acesta a avut loc la Iași între 15 septembrie si 27 octombrie 1642, concluziile asupra Mărturisirii de credință curățită de influențele sale catolice, au fost însușite atât de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului dar și de patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei și Antiohiei. A lăsat la dispoziția Lavrei și Academiei înființate de el proprietățile sale de la Rubejovka
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
o problemă de nerezolvat, dacă n-ar intra în ecuație și imponderabila psihologică a viciului uman înrăit pe măsura practicării; în cazul de față a setei de putere la unii dintre cei ajunși mai aproape de ea. Iar, de aici, la concluzia că, în democrația reală, cei ce își doresc libertatea și egalitatea îi domina pe cei ce îsi doresc puterea. Concluzie optimistă pe de o parte, fiindcă spune că „îi domină”; dar și recunoscând cu cinism că aceia care își doresc
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
în cazul de față a setei de putere la unii dintre cei ajunși mai aproape de ea. Iar, de aici, la concluzia că, în democrația reală, cei ce își doresc libertatea și egalitatea îi domina pe cei ce îsi doresc puterea. Concluzie optimistă pe de o parte, fiindcă spune că „îi domină”; dar și recunoscând cu cinism că aceia care își doresc mârșav puterea vor mai avea viață lungă. Lucru probat și prin reversul medaliei, care se distinge bine la unii lideri
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
plin de umor, cu situații neprevăzute rezolvate într-un mod surprinzător și, după părerea noastră, este un tip de narațiune ce ar putea avea, în stilul său, o posteritate extrem de interesantă dacă autorul ar dori să continue în această manieră. Concluzia este una pilduitoare: trei nuvele scurte, bine scrise, în tonalități diferite, demonstrând cu prisosință abilitatea autorului în a manevra modalități epice de o mare diversitate. --------------------------------- Prof. Dr. Emilia CHIRIȚĂ Piatra Nemț, 6 martie 2017 Referință Bibliografică: Emilia CHIRIȚĂ - ESOPIA POSTMODERNITĂȚII
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
denaturează, prin exclusivismul și caracterul său prea sistematic, ansamblul comentariului, pot fi găsite în acesta din urmă, după ce-l vom fi citit cu rezerve și îi vom fi corectat excesele, numeroase înțelesuri profunde din care vom avea mult de câștigat ... Concluzii finale și încheierea Așadar, importanța și semnificația Euharistiei (inclusiv în concepția, viziunea și opera Teologului Alexander Schmemann) sunt fundamentale și maxime pentru viața omului, pentru viața lumii, căci ea este unirea cea mai înaltă care se poate realiza între om
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
de al doilea principiu al raționalismului cartesian, din care se naște apoi noua “știință universală”, pe care Descartes o numește - “Mathesis universalis”. Din aceste trei vise și “revelații”, Descartes, care adoptă o atitudine de revoltă totală împotriva destinului, ajunge la concluzia că, suprimând Da și Nu din orice limbă, limbajul omenesc își va pierde sensul, durerea va dispare, și astfel fiecare om va putea să gândească rațional propria lui existență, creând propriul lui sistem și o nouă “știință universală”. Cu alte
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
aruncați în viață fără să fim întrebați (trec peste faptul că nu întotdeauna suntem sinceri atunci când susținem că viața este cel mai de preț dar al omului, când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... Citește mai mult Drama omului este aceea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
aruncați în viață fără să fim întrebați (trec peste faptul că nu întotdeauna suntem sinceri atunci când susținem că viața este cel mai de preț dar al omului, când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... XVI. CITATE, CUGETĂRI ȘI AFORISME, de Marian
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
la Istambul, de Marele Domn, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache Văcărescu, împrejurare grozavă care a impresionat Europa civilizată. Istoricii români, în frunte cu Nicolae Iorga , au abordat cele mai multe dintre aspectele vieții și domniei lui Constantin Brâncoveanu, însă concluziile și interpretările la care s-a ajuns nu sunt întru totul satisfăcătoare. O astfel de problemă, tratată neconvingător, este aceea a evoluției și transformării clasei politice-boierimea înainte și în timpul lui Constantin Brîncoveanu mai ales că rolul acesteia în succesul domniei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
trupelor otomane și cetăților de la Dunăre, pe care Oltenia le-a asigurat contra cost, de pe moșiile boierilor care au încasat prețul livrărilor sau li s-a recunoscut în alt mod contravaloarea livrărilor, serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid. În concluzie, în Epoca Brâncoveanu boierimea din Oltenia își constituie o nouă structură și dobândește o altă calitate care îi permite să depășească momentele dificile din secolul al XVIII-lea și să reziste aproape integral până în secolul al XIX-lea când reușește
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
râde celălalt. Stângaciul: (Ironic) - Intr-o societate perfectă spre care ne îndreptăm, satira ta nu-și are rostul. Chiar este interzisă. Acolo eu sunt fiul comunității. Dreptaciul: (îngrijorat) - Dacă o fi cum zici, noi vom fi parte a comunității. În concluzie nu suntem noi. Suntem comunitate. Iar comunitatea se regăsește în noi. Rezumând la mine, pentru a nu generaliza, și a nu te supăra, dacă comunitatea sunt eu, și eu sunt comunitatea, atunci totul se rezumă la un eu disperat. Dacă
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]