56,498 matches
-
-ie aveau în secolul al XVI-lea terminațiile de genitiv-dativ articulat -ieei, -iei, -iiei, -ii: corabieei, bucuriei, mîniiei, domnii etc. În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în texte se întîlneau mai ales formele în iei și ii (iii). Concurența formelor a fost descrisă și de Mariana Costinescu, în Normele limbii literare în gramaticile românești (1979). Iar în textele dialectale contemporane e înregistrat adesea un genitiv-dativ neconform normelor academice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ediția
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
negustorilor) și de bani. Și eu am înnebunit de cîteva ori în viață, am fost un bun elev al lui Erasm 2) și Michel Foucault 3), dar nu despre acest aspect vreau să vă vorbesc acum. într-o lume a concurenței, competiției și a luptei inegale din jungla socială, să nu știi cît prețuiești și să nu te afirmi "cu orice preț" este un mare defect. în mine sînt două...douăzeci de personaje. Cînd mă așez la masa de lucru, intru
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
și a luptei inegale din jungla socială, să nu știi cît prețuiești și să nu te afirmi "cu orice preț" este un mare defect. în mine sînt două...douăzeci de personaje. Cînd mă așez la masa de lucru, intru în concurență cu Balzac, Dostoievski și Flaubert. Cînd mă ridic de la masă, sînt un om oarecare. Nu este bine! Nu am certitudini, în afara unor coloane de rezistență interioară, totul se află sub semnul îndoielii și al instabilității... Poate este un orgoliu răsturnat
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
un sfert din prețul de la piață, pensionarii făceau comerț ilicit cu surplusul de medicamente primite gratis, PIB-ul crescuse atât de mult în 2004, că nu mai lăsase loc să crească și nivelul de trai, dovedind astfel că, în capitalism, concurența e dură și scapă cu viață cine poate... Și-apoi, nivelul de trai nici măcar nu era cine știe cât de interesant și de important pentru telespectatori... Televiziunile erau în clocot aducându-ne torente de noutăți; unii crainici, conectați cu fiecare fibră la
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
la vremea respectivă comparat cu și mai celebrul Bernard Pivot). Performanța nu a mai putut fi însă reeditată. Poate pentru că Sava devenise între timp legendă (o legendă întemeiată pe o muncă de cîteva decenii, față de care nu existase nici măcar o concurență formală; însăși ideea de cultură în televiziune devenise sinonimă cu numele lui Iosif Sava), iar cu legendele, se știe, nu se poate lupta. Apoi, pentru că nici unul dintre realizatorii de dezbateri culturale din ultima vreme nu a beneficiat de confortul temporal
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
pardon, de la Ťpomii de iarnăť, cum li se spunea oficial"; "sărbătorile de Crăciun erau Ťsărbători de iarnăť, Moș Crăciun era Moș Gerilă" (Paul Cernat, 23, 57); în aceeași carte e povestită experiența căutării bradului (Ion Manolescu, p. 146), iar despre concurența dintre Moș Crăciun și Moș Gerilă găsim mărturii și în volumul editat de cercetători de la Muzeul }ăranului Român, LXXX, Anii '80 și bucureștenii (p. 225-226). În primele manuale ale copilăriei mele (din anii '60) politizarea e prezentă, dar prinsă într-
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
baza unei tipologii colerice, bântuite de viteză, pragmatism, exactitate, eficiență și, nu în ultimul rând, de cinism. 3. Dacă în societatea de tip melancolic primadone erau arta subtilă și rafinată, individualitatea și labilitatea, în societatea de tip coleric regine sunt concurența și reclama, înserierea și agrementarea. 4. Există, se pare, la nivelul toposului civilizațional, o anume structurare caracterologică analogă tempera mentalității umane. S-au perindat, astfel, în ampla desfășurare ontică a civilizațiilor omenești, societăți de tip flegmatic, sangvin, melancolic și coleric
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
vișini sau Trei surori nu lipsesc niciodată de pe scenele teatrelor, constituind aproape întotdeauna pietre de încercare pentru actori și regizori, iar personaje din schițele și nuvelele sale întîlnim la tot pasul pentru că, într-adevăr, se numără printre cele care ,fac concurență stării civile". Rămîne atunci plăcuta ocazie de a ne aminti că, indiferent dacă sîntem de partea lui Sainte-Beuve sau împotriva lui, imposibil să nu ne fi întrebat vreodată ce fel de om era autorul care, fără să fi făcut din
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
cu dimensiunile sale reale ori legendare, examinare axată asupra felului cum i-au imaginat latinii pe rivalii lor construindu-și implicit și o imagine despre ei înșiși. Cartagina i-a preocupat întotdeauna și pe autorii latini, atât în perioada de concurență și conflict între cele două state, cât și mai târziu. Operele istorice, a lui Titus Livius în primul rând, lucrări care, în principiu și în intenție, prezintă lucrurile obiectiv, nu oferă neapărat un element de contrast față de scrierile de ficțiune
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
posibilitate ca omul, - cum a făcut deseori - să se închine altor zei, închipuiți. Vițelul de aur, de pildă, trebuie să fi fost superb... Dumnezeu însă nu este un estet. Marele Stăpân, întâi că nu torelează niciodată nici cea mai slabă concurență... Din cauza legii drastice luată împotriva oricărei plastici, împotriva artei statuare, în definitiv, ca și picturale, inclusiv a portretului, văzut ca un fetiș, poporul ales nu a putut să aibă în istoria artei o contribuție care să se asemene cât de
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
însă nu e un sfînt. Mai o datorie amînată pînă se mai devalorizează leul. Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și nu pe ultimul loc încercarea lui de a-și lichida concurența. Omul nostru de afaceri nu s-a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-o societate totalitară pentru care inițiativa personală era un păcat cu repercusiuni la dosar. Într-un moment de slăbiciune interioară, mai adăugînd și posibile
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și nu pe ultimul loc încercarea lui de a-și lichida concurența. Omul nostru de afaceri nu s-a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-o societate totalitară pentru care inițiativa personală era un păcat cu repercusiuni la dosar. Într-un moment de slăbiciune interioară, mai adăugînd și posibile presiuni de tot felul, omul de afaceri poate ajunge la sinucidere. Inși puternici și
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
și cu agresorul). Succesul lui loser, în momentul de față, se explică desigur prin moda și prestigiul englezei, prin surse precise (un titlu de film, mai multe piese muzicale etc.), dar mai ales prin identificarea cu un model bazat pe concurență, competiție, considerat specific pentru �spiritul nou" al schimbării de mentalitate și de generație. Un discurs tipic face din problema ratării o chestiune de vîrstă - "văd că ai în tine puternic împământenită noțiunea de "loser". Apologia sărăciei și a modestiei a
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
publicului care s-a trezit în brațe cu o libertate la limita anarhiei într-o lume care a abolit peste noapte toate tabu-urile. Criza ficțiunii în anii '90 ține de cu totul alte cauze decît cea din anii '50 (concurența universului multimedia, rolul mecanismelor pieței, pauperizarea unor segmente importante ale populației), dar însuși faptul că această discuție se poartă este de salutat, iar meritul i se datorează, în mare măsură și lui Ion Simuț. Mai interesantă chiar decît comparația dintre
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
limbaj, de citate, de conexiuni, de referințe. Pînă una, alta, nu mai există nici un alt festival internațional de teatru. E și bine, e și rău pentru echipa de la Sibiu. Dețin supremația absolută, muncită și obținută cu eforturi mari. Lipsește, însă, concurența. Aleargă singuri pe un culoar gol. Un pic de competiție nu strică nimănui. E greu să te încumeți la un astfel de travaliu, să-l susții, să-l menții. Așa, există un singur nucleu, o singură sursă de a vedea
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
extraordinară. S-a tot vorbit că bătrânii au obosit, iar tinerii n-ar avea cine știe ce de spus. Acum se va vedea cum stau lucrurile în proza românească actuală, căci între cele două colecții Fiction Ltd. și Proză Ego există o concurență implicită. În următoarele săptămâni, voi comenta în această pagină toate cărțile tinerilor (câțiva debutanți) apărute în această incitantă colecție Polirom.
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
relectură a lui Paul Cernat: intensitatea experienței recitirii poeziei cărtăresciene depășește în intensitate experiența recitirii oricărui alt poet din generația optzecistă. La nivelul limbajului, al imaginii, al ingeniozității parodice, al inteligenței intertextuale, Cărtărescu rămîne fără rival. Singure, volumele își fac concurență între ele. Pluriversul se lasă pe de o parte citit sacadat, "vîrstele poetice" sînt vizibile, în competiție cu ele însele, evident, fără a putea vorbi de trepte. Dar Pluriversul se citește egal din orice punct al său, e un univers
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
și foști dizidenți, ca Soljenițîn sau Zinoviev au ajuns să susțină că "sufletul rus" este mai apropiat de colectivismul dirijat autoritar, singura problemă fiind a scurtcircuitării relației dintre autocrat și popor. Abisalului suflet rusesc nu i se potrivește individualismul occidental, concurența democratică presupusă de acesta. Rusia a fost mare și a impus Europei și lumii, câtă vreme a fost "un stat și nu o națiune adevărată, fiindcă ea n-a funcționat niciodată ca un stat-națiune, ci a fost dintotdeauna un imperiu
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
și orchestră, aria de concert Ah, perfido). Tremurau toți de frig și nu pleca nimeni, și strigau că nu le e de ajuns. În livada cu măslini nu era frig, deși - noaptea - răcoarea mării poate uneori să-nfioare. Sunau cicadele - "la concurență" - din arborii de pe margine, iar Boreu, vorba lui Călinescu, "devenise pervers". Vuiete de vânt furau uneori sunetul, totuși nimic n-a putut acoperi strălucirea din Allegro moderato și vivacitatea Rondo-ului final, nici suplețea părții a doua (Andante con moto
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
sociologie, economie etc), educativă (aberant, dar asta era situația comandată de partid, scriitorul trebuia să facă educație). După căderea comunismului funcțiile literaturii s-au împuținat considerabil, au redevenit cele firești, preponderente fiind cea tradițională de divertisment, aflată acum în acerbă concurență cu alte surse de divertisment (televiziunea, spectacolele de tot felul, cinematograful și în varianta casnică dvd-urile și casetele video) și cea cognitivă (ca modalitate specifică de cunoaștere a lumii). În mod firesc, mulți dintre cititorii de romane din vremea comunismului
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
standard creat de instituția patronatoare, coordonatorul colecției, calitatea materialelor de suport tipografic (o hârtie tip Biblie, rar folosită). Șansele au fost însă irosite într-o ediție mediocră, ce nu are pretenții de a fi critică și să intre astfel în concurență loială cu ediția Gheran și nici nu aduce nimic nou în vreun compartiment al aparatului științific, poate cu excepția cronologiei din prima parte a volumului I unde avem o istorie a Rebrenilor din 1799 până în 2000. Nou nu este decât ambalajul
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
de David, alții cu capul pe umeri și pălărie impunătoare pe cap. Unii sînt singuri, alții cu soțiile sau cu iubitele sau cu prietenii sau cu ei înșiși, în oglindă. Un autopotret feminin de la 1402 pune în ramă o splendidă concurență de euri. Tînăra doamnă - blondă, cu o bogată rochie roz, așezată într-un jilț cu picioare leonine - este văzută din profil: prima ipostază. Pe pînza-oglindă ea apare din față, bust (iar pensula din mîna ei dreaptă tocmai îi sau își
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
Erau făcute pentru puțini. Și din fericire, adică din nefericire, tata a mai avut încă un băiat, mai mic ca mine cu opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
duzină, citesc cele mai stupide best sellers, dar părinții lor nu citeau decît tabloide și poate că, copiii lor vor prefera cărțile bune. Numărul de cărți publicate și vîndute pe glob nu prezintă nici un declin. înainte de a ne speria de concurența televiziunii și a mijloacelor electornice trebuie să ne gîndim că există și va exista mereu un nucleu dur de cititori pasionați. Dacă s-ar tăia definitiv electricitatea în România sau în Israel, aceștia ar citi la lumina opaițelor sau a
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
de la Bulina Roșie. Mă așteptam ca întreaga presă cotidiană să publice măcar acest comunicat. N-au făcut-o decît două ziare: România liberă și Cotidianul. Știu că există adversități mari la noi în presă. Cotidianele se pîndesc unele pe altele. Concurența e lovită fără milă. Nici Evenimentul zilei n-a fost vreun bun samaritean. Dar sunt anumite lucruri care ar trebui să-i solidarizeze pe oamenii de presă. Cel mai important dintre ele e libertatea de expresie. Acesta e singurul capital
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]