403 matches
-
și că ziua de mîine va fi la fel de frumoasă precum cea de azi".Să subliniem că Tudorel Urian constituie exemplul, suficient de rar la ora actuală, de martor deferent al celor mai vîrstnici, nu o dată neglijați de noile promoții de condeieri. Un martor vibrînd de interioară comprehensiune, dispus a urmări cu fidelitate graficul așteptărilor și dezolărilor acestora de la un nivel de egalitate simpatetică, de similară emoție. D-sa participă la sistemul lor de reacții, și-l asumă aidoma unui congener. Atît
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
rămîne decît a-și îndrepta gîndul către Atotputernic: "Așadar o să ne punem nădejdea în Dumnezeu și vom trăi. Este unica modalitate și cea mai bună". Scriitor întîrziat, mult mai frecvent interzis decît publicat, cu o faimă de "reacționar", atacat de condeierii obedienți (" Într-un anumit loc, un redactor mi-a spus că el consideră drept contrarevoluționare scrierile mele și că mă sfătuiește insistent să nu mai scriu în acest fel"), Bulgakov ajunge, în deznădejdea sa, a nutri o nădejde utopică. Un
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
stai pe malul Nopții și nu/întinzi mâna?/ Crezi că nu trebuie să faci/niciun efort pentru ca literele să/devină un nume?..>". O emoționantă parabolă a deontologiei și rolului poetului în viața semenilor, incompatibilă cu oportunismul narcisic și egolatru al condeierilor de sezon, oferind divertisment și exhibiționism funambulesc, crezându-se inamovibili, de sine stătători și irezistibili. George Vulturescu se arată în acest volum un veritabil exeget al pietrelor și al fulgerului, al stelelor și al arcanelor conexiuni dintre ele și om
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
pe... întuneric. După cum de prisos ar fi să mai insistăm pe rolul serviciilor oculte care prin transferul de fonduri, relații și... lipsă de scrupule au contribuit plenar la prosperitatea lor. Ar fi să subestimăm la rîndu-ne normalitatea psihică a numitului condeier dacă am presupune că nu vede asemenea lucruri. Să trecem la alte stranietăți ale cărții ce dă o nesperată gură de oxigen supiranților regimului comunist. A fost sau nu acesta un regim al fărădelegii, al terorii? Ceea ce percepem noi cei
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
și, mai grav decît atît, "victimele propriei fobii față de comunism: groaza lor intimă că s-ar putea spune ceva în favoarea regimului comunist îi împiedică să recunoască deschis evidențele". Care ar fi, mă rog, asemenea "evidențe"? Purtat pe un val retoric, condeierul are aerul a se pronunța și convingător, referindu-se la Raport: "ŤMitul modernizării țării sub comunism nu rezistă unei examinări profundeť (p.17). Ar fi deci vorba de un simplu mit care se spulberă la o analiză serioasă. Apare însă
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
a fost scrisă pe la începutul celuilalt veac; romanele lui Rebreanu, dar și cele ale proustienilor și gidienilor noștri nu cred că sunt înregistrate sub semnul noutății. .. .Dar nici nu sesizează diferența abisală dintre literatura noastră „sincronizată" și ce scriau alți „condeieri" sămănătoriști și poporaniști întârziați, uneori nu chiar nuli -cazul excepțional al lui Pavel Dan nu e înțeles nici azi cum trebuie de istoriografi. Literatura în socialism se prezintă ca o gravă soluție de continuitate și ea a fost provocată de
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
originali tipi întâlniți vreodată. Cutreieră lumea; în ultimele trei săptămâni a bântuit țările nordice, Olanda și Columbia, ca să fotografieze scriitori celebri în cimitire. Tobias mi-a spus mereu că iubește românii, pentru că sunt cei mai amatori de cimitire dintre toți condeierii. Sunt și eu în albumul lui cu nume celebre, alături de mormântul Doamnei cu umbrela de la Bellu. Iată că ne distingem și noi prin ceva, asta nu-i de colo! u.c.: Mi-ați spus că dacă stați la Berlin vă
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
de azi? Accentul, după cum observați, pică asupra sintagmei „vremurile de azi”. E vorba aproape de un paradox, într-adevăr, cum poate avea succes poezia în vremurile atît de agitate pe care ne-a fost dat să le trăim? Pentru mulți dintre condeieri, postumitatea lui Grigore Vieru e neverosimilă... Dacă unii dintre confrați, de aici sau dincolo de Prut, îi contestă valoarea, mulțimea continuă să fie fascinată de poezia și de personalitatea lui Grigore Vieru. Tind să cred că destinul său postum a început
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
ciocan și nicovală”. Intră în colimator și scriitorii. Criticii importanți, încă în viață pe atunci, Perpessicius, T. Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, sunt socotiți, malițios, a fi „doar marii importatori și exportatori de literatură”, nu și „producătorii ei”. Condeierii tineri, care se afirmau „sub privirile debusolate ale unei generații de scriitori scoși din drepturi”, sunt asemuiți unor „mînji ce tropăiau în grajdurile de partid”. Arogantul Petru Dumitriu, intrînd în conflict cu „starostele” Mihai Beniuc, refuza să participe la convocările
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
Z.P., probabil ultimele pagini pe care le-a așternut în limba română, cu o dispoziție intemporală, de abstragere din calamitățile timpului (li se poate totuși desluși o notă de protest implicit față de producția obligatoriu ideologizată, la modul grosolan, a condeierilor care au acceptat slujirea regimului comunist), alți colaboratori adoptă o tematică la zi și un limbaj militant. Nu fără emoție recitim azi asemenea texte ale „exilului creator" (vorba lui Eliade), care ne apar aidoma unei lumini pîlpîitoare în bezna epocală
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
în aerul de nevoințe al spiritului cenobit. Alături de el, pictorii grupului Prolog - Constantin Flondor, Horea Paștina și învățăceii lor („dascălii de erminie și alumnii lor”, cum spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectîndu-și virtutea de condeier talentat, Dan C. Mihăilescu s-a achitat de datorie, consemnînd tresăririle cu care sufletul i-a întîmpinat climatul alpestru al schiturilor athonite. În genere, Athosul e ținta celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
și avocatul multor cauze dubioase), cuvinte citate de soția sa în postfața la cartea postumă Mortality (Atlantic Books, 2012), care încoronează descrierea uneia din frecventele petreceri de câte opt ore, organizate acasă, „unde mesele erau atât de încărcate de ambasadori, condeieri, dizidenți politici, studenți și copii încât se stătea cot lângă cot și era imposibil să găsești un loc unde să pui paharul cu vin”. Ei bine, în mjlocul acelei atmosfere fierbinți, Hitchens se ridica și „ținea toasturi pline de energie
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
vederea, cu o mare varietate de trăsături temperamentale și stilistice. Înțelegem dificultățile pe care le-a întîmpinat Vasile Tărâțeanu în alcătuirea unei antologii a producției poetice bucovinene. Dificultăți legate atît de adoptarea unui criteriu de structurare (să fie incluși doar condeierii născuți în Bucovina sau și cei veniți aici de pe alte meleaguri, doar cei ce au scris în limba română sau și cei cu un alt instrument lingvistic?), ca și, firește, selecția ce se cuvenea operată pe un număr surprinzător de
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
par câtuși de puțin impresionați de atacurile la baionetă ale lui Arman contra breslei scriitoricești, mai mult, îi preiau „argumentele” și tonul necuviincios. În numărul pe mai al revistei CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEAN| , Nicolae Breban îi califică drept „oportuniști culturali” și „condeieri” de două parale (în termenii lui Arman) pe Cărtărescu, Pleșu, Patapievici și pe alți „acoliți” ai lor, care ar avea „în spate televiziunea (probabil Antena3 ! - n.n.) și sacii cu bani ce vin de la guverne, e drept, dar și de la firmele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
ale epocii antedecembriste. Comentarii care observă o „diplomație”, un oportunism menit a nu „indispune” pe cei socotiți influenți, ba, dimpotrivă, pe cît cu putință a le intra în grații. A nu contraria, Doamne ferește, un bonton al vieții publicistice confortabile. Un condeier care s-ar abate de la o asemenea cutumă riscă a fi privit cu suspiciune, ca un ins care „a fluierat în biserică”. Din această categorie a incomozilor face parte Mircea Dinutz. Fără mare vizibilitate, ca unul ce domiciliază la Focșani
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
veacuri de poezie românească În care slujitorii ei au cântat limba desăvârșirii operei lor și, apoi, trecând la celelalte culegeri, alcătuite din lucrări la zi, lucrări mai fără pretenție, scrise Într-o perioadă scurtă sau chiar pe parcursul acestei veri de condeieri care au rezonat la chemarea noastră, să aprecieze singur câtă vibrație poetică poate oferi un sentiment atunci când el este autentic, când provine atât din tradiție cât și din nevoia socială de a te afirma În contemporaneitate. și cât de falsă
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
vedea valorile repudiate s-a însoțit cu arsura dată de lezarea orgoliului intim. Atinși în filotimie și batjocoriți în instinctul valoric, semnatarii din „Glasul Patriei“ sînt niște felahi în variantă românească. Dar jumătate din volum le este dedicat celor trei condeieri a căror retorică reprezintă un episod de uimitoare metamorfoză a spiritului: Ion Vinea, Nichifor Crainic și Radu Gyr. Cei trei își vor intra atît de bine în pielea unor „artiști cu tendință“, încît își vor depăși mentorii comuniști. Talentați și
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
în România și-au găsit aliați tocmai acolo unde nu te așteptai. Da, profesorii ar trebui să rămână în grevă cu orice preț - pentru că nu e vorba doar de soarta lor, ci de soarta României. În ciuda a ceea ce susțin unii condeieri, pe lista de revendicări ale greviștilor salariile au ocupat un loc modest. Punctele cu adevărat importante și consumatoare de bani se refereau la procesul didactic în sine. Când în universități de primă mărime amfiteatrele arată ca exact acum treizeci sau
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
stări și de gînduri la limita dintre vis și trezie. Urmează o (falsă) confesiune, "în numele" unui împătimit autor de literatură de consum, care scrie absurd de repede, absurd de mult, pîna cînd maculatura ajunge să-l sufoce, precum scenariile pe condeierul lui Llosa. Atunci visează că e femeie. Nu durează mult și se trezește iar bărbat, în țara regelui Amoc, un loc de întîlnire, pesemne, a trecătoarelor "furii" literare. Peste ea, ca peste o "republică" îngăduitoare cu poeții, domnește "Dumnezeul Amocului
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
Misterul e esența. Acesta-i cel dintâi temei Ce-ntrece transcendență”. Da, continuarea propusă de autorul nostru, aici în ipostaza de Hyperion, se demonstrează a fi un exercitiu liric contemplativ, tulburător, autoevaluator. Spiritul eminescian a ales, în cele din urmă, condeierul cunoscător practicant al învățăturii metafizice. Fiindcă, în spațiul această prin care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Ioan Viespan de la „Academia Aricilanda“ / „Academia Aricilandiană“ - atât în ipostaza de epigramist, cât și în cea de parodist. Epigramistul surprinde printr-o diversitate tematică „fără frontiere“ - fotbal, vânzătoare care înșală (în socialism) clienții „la cântar“, vaccinarea „antitetanos“, „cearta între confrații condeieri“ etc. - țintele fiind ochite „foc-cu-foc“: Duminica, sunt guguștiucii triști / și stau în plopi ca semne de-ntrebare: / „- De ce-n tribune,-s capete de fotbaliști / iar, în teren, un cap printre picioare ...?“ («Fotbalistică - Lui Fănuș Neagu, autorul cronicii sportive, „Azvârlind cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
așa cum în arheologie se găsește în peșteri misterioase câte o urmă de tălpi întipărite în argilă ce s-a solidificat din vremuri fără vârstă, ce se măsoară cosmic (p. 101). Pe langă mesajul enigmatic, cultivat cu acea măiestrie de redutabil condeier, există în aceste alcătuiri, cum însuși Artur Silveștri le numește, o întregire a operei sale polivalente, de o halucinanta expresivitate stilistica. „Întruchipare a cutezanței, a priceperii, modestiei și patriotismului”, cum este caracterizată în Revistă „Orizont Aviatic”, „exemplu de curaj și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
este astfel de înțeles atracția/ fascinația pe care trebuie să o fi exercitat asupra sensibilității/ imaginației copilului Lucian Blaga. Care este însă problema sălii de sport, - o problemă oricum redusă drastic pe scara timpului? Trecem peste "amănuntul" că nici unul dintre condeierii/ publiciștii care s-au exersat în chestiune nu a binevoit să precizeze (spre cinstea lui și a meseriei pe care o practică!) faptul elementar că sala se află în chiar incinta școlii comunale din Lancrăm. Ni se sugera /am fi
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
Patca, președintele Filialei Cluj a LSR. Profesor de biologie, poet, monograf, pictor, grafician, ziarist și editor, brașoveanul Eugen Moga reprezintă cu cinste Șcheii Brașovului. Portretul său a fost întregit de cuvintele concetățeanului său Vasile Pascal, clujean de adopție și talentat condeier. În final, a fost prezentat un film preluat de la TV Brașov ce l-a avut ca protagonist pe omul de cultură E. Moga. Referință Bibliografică: Cenaclul literar „Artur Silvestriˮ din Cluj-Napoca, în ședință specială / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
consemnate tradiții din Banat: istoria unei distinse bresle în slujba bunăstării. Istoria medicinei veterinare de pe aceste meleaguri, pierdută în negura vremurilor, adesea copil pribeag, prea puțin ocrotit de cei care aveau menirea s-o facă, și-a găsit în fine condeierii, care cu osârdia firii iscoditoare ne-au dăruit faptele înșiruite cu rigoarea prea rar încredințată până deunăzi albului imaculat al hârtiei. Au făcut-o șase oameni de știință, dascăli ai unor generații trecute prin școlile lor, cercetători cu cărți de
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]