414 matches
-
Puțin îmi pasă! Ție, puțin; mie, mai mult. Te pomenești că ai o reputație foarte bună! După siguranța cu care... Sprijinit de capătul patului, în picioare, impunîndu-și să fie calm, Mihai o privește lung, fix, cu o urmă de surîs condescendent pe buze. Maria nu-și mai continuă afirmația; se teme că, violent cum este, Mihai ar putea să deschidă ușa și s-o invite să iasă. Așa că, încrețindu-și colțul stîng al gurii într-un surîs îngăduitor, face un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mănînc, apoi să prind coloana spre uzină gîndește Mihai. Ce naiba s-a întîmplat pe scenă!?" Se uită roată, oprindu-și o clipă ochii pe genunchii Claudiei Butnaru, ridicîndu-i apoi, ca din treacăt, spre obraz: un piept frumos, feminin, un zîmbet condescendent și o privire fixă, spre afișele unor spectacole mai vechi. "Oare o invită și pe ea nenea Toader mîine seară la petrecere?... Are ceva din aerul superior al Mariei, minus ironia. Deși ce chestie ! -, abia acum, privind-o pe Claudia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ce era vorba, se retrăgeau discret și îl evitau. Din fericire, Carol avusese prevederea să facă rost de niște afrodisiace, fără de care seara ar fi fost un eșec răsunător. Tipul cu tricou strâmt de la magazinul de unde le luase o privise condescendent peste mustață. Își încordase pectoralii, de parcă ar fi avut de gând să o alăpteze cu testosteron, și o avertizase destul de răspicat în privința dozei maxime. Numai că, privindu-l pe Dan de la înălțimea propriei sale erecții, Carol îi aprecia bărbăția fleșcăită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu problemele mele; am căutat să scap cu o formulă: — Singurele cărți pe care le recunosc ca fiind ale mele sunt cele pe care le voi scrie de acum înainte. Cititorul s-a limitat să schițeze un fel de surâs condescendent, apoi a redevenit serios și a spus: — Mister Flannery, știu cine e în spatele poveștii: nu sunt japonezii; e un anume Ermes Marana, care a instigat totul din gelozie față de o tânără pe care dumneavoastră o cunoașteți, Ludmila Vipiteno. — Atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
te ciuntești până când sufletul iese din chin senin, îndepărtat, puternic, detașat, ca și cum aș fi epuizat sursa de chin din fiecare agresor. Fug acum de gesturi și cuvinte prea târziu venite, mi se face pielea de găină la mângâieri pe cap condescendente, tonele de iartă-mă mă fac să întorc capul a nimic important, o penitență zilnică, mă agăț iar de un vis venit din altă lume, departe, poate e un nebun mistic, poate, habar n-am, era nevoie să-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Întoarsă acasă după o scurtă spitalizare, Ilonka și-a Întrebat bărbatul: Când o să mai leșin o dată, édes faszom? 29. Imediat după intrarea În noul an, Începură să sune telefoanele. Nici al lor nu șoma. Răspundea Coriolan: solemn, vesel; cordial, familiar, condescendent, reținut, locvace, după caz. La ultimul apel a rămas fără replică. Un nume necunoscut Îl căuta pe Flavius-Tiberius. După schimbul obișnuit de replici, bătrânul cedă receptorul, Însoțindu-și gestul cu un scurt comentariu: are o voce plăcută. Parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
are figura suptă și răsucită, ca în portretele lui Soutine. Afișează mereu o căutătură ironică și malițioasă. Cel de la mijloc, Masca, poartă ochelari negri de soare și are fața tăvălită într-un strat gros de pudră, afișează mereu un zâmbet condescendent și parșiv.) Sinele Mare: Mă numesc Philip și mi se spune "Sinele Mare" doar ca să pot fi deosebit de ceilalți colocatari ai acestui încăpător și confortabil pulover. Sinele Mic: Mă numesc Philip și mi se spune "Sinele Mic" din aceleași motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din care s-a împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului, specifică secolelor II-III63), numai cei desăvârșiți, numai cei perfecți păcătuiesc iremisibil împotriva Sfântului Duh. Fiul este condescendent față de nedesăvârșiți. În schimb, cei desăvârșiți poartă pecetea Duhului, care, odată întinată, declanșează un dezastru psihologic și ontologic. Atanasie: Scrisoarea a IV-a către Serapion a) Critica teoriei origeniene prin schimbarea macazului exegetic În cazul lui Atanasie, contextul se schimbă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Aron, se recomandă el singur și îi întinse lui Stelian o mână cu degete prelungi și osoase. Ticu părea să știe mai multe decât Stelian despre bătrân, căci se grăbi să-i strângă mâna. Domnul Zalman! făcu el cu glas condescendent. Nu sunteți dumneavoastră fratele Anei Pauker, cel care s-a întors din Israel?... Omul cu chip de ascet zâmbi îngăduitor, ca în fața cuiva care cunoștea adevărul, dar numai pe jumătate. Te înșeli, domnul meu, clătină el din cap. Acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
părea însă pentru moment mai ocupat să își șteargă bine, cu o batistă, ochelarii cu dioptrii multe, iar Ceaușescu, așezat mai departe, strategic, într-un capăt al mesei, se mulțumea să-i asculte pe ceilalți, cu un aer în aparență condescendent și modest. O chelneriță de partid și de stat, brunetă, înfloritoare și surâzătoare, cu șorțuleț și cu bonețică, își vârî pentru câteva clipe căpșorul cârlionțat pe o ușiță dosnică, pentru a întreba dacă mai era nevoie de ceva la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iar gestionarul de la bodegă, prins și el cu mâța-n sac, ajunse gestionar la magazinul de fieroase. Cei doi lucrători din comerțul cooperatist însă, în loc să-i poarte ranchiună lui Stelian pentru cele întâmplate, ajunseră să se arate față de el deosebit de condescendenți și de prietenoși. Mai erau însă și alte activități, care nu prea aveau legătura cu contabilitatea și care îi dădeau lui Stelian sentimentul că era socotit un om bun la toate, de care sfatul putea să se folosească așa cum poftea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
deoparte, să uităm că, de pe albul lor imaculat, ne privesc semne vechi de mii de ani și să ne odihnim. Acum, Muză, să cântăm despre bloguri Scrieți, băieți, numai scrieți. Ion Heliade Rădulescu Ca lectori pățiți, presupun că ați zâmbit condescendent încă de când ați citit titlul bucății în sumarul volumului. Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur poet englez din secolul al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu doar "ca o artă", ci și ca "un mod de libertate". În atari situații se obișnuiește a se vorbi despre o vocație scriitoricească reprimată, despre un talent deturnat etc., ceea ce nu ni se pare oportun, deoarece astfel de clișee condescendente subestimează ceea ce este efectiv discursul în cauză, care, el, e în măsură a proba prezența literară în formula particulară în care aceasta se poate împlini. Distincția între "critică" și "literatură" e una oțioasă, stînjenitoare, ținînd de un didacticism tot mai
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
reconsidera, restructura fățiș. A-l confrunta energic cu eul său. Pasionalității visătoare îi răspunde o ipostază dinamică, mereu cabrată, gata a scruta cerebral datele existenței, a le tria, a opta pentru unele, a sancționa altele cu o dispoziție cel puțin condescendentă dacă nu excomunicatoare. Atitudinea specifică e cea a autorității, strategia consecvent urmărită e cea a dominării absolute. Critica înțeleasă nu atît ca un criteriu formativ, cît unul afirmativ, ofensiv, e reflexul unei conștiințe reci, fixate într-o ambiție inebranlabilă. Nici măcar
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
valoarea cumva confesivă a unui paragraf atât de dispus să disocieze: "Critica orală, necesară unei culturi, nu este adevărata critică și are prea puțin comun cu ea, deși - acesta e adevărul - i se declară superioară, o judecă într-un spirit condescendent, îi vânează erorile și râde de ele. Ideea (exagerată) a noii critici (a unui Jean Ricardou, de pildă) on écrit pour apprendre ŕ lire, nu e deloc absurdă. A învăța să citești - în felul cum citește nu oricine, și nu
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
întotdeauna un om agreabil, relaxat, cu umor. E drept, relațiile dintre noi nu aveau nicio componentă potențial conflictuală, de natură profesională sau politică. Eu eram companionul local al prietenilor săi bucureșteni, pe care îl trata cu un soi de simpatie condescendentă. Altminteri, nu i-am cerut niciodată nimic și nici nu îmi amintesc să îmi fi făcut vreun mare bine sau mare rău. Am făcut această destul de lungă introducere pentru ca cititorii să înțeleagă exact interesul meu pentru romanul lui Teodor Bulza
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
cîteva tomuri de istorie a filosofiei, să extragă din ele teme ce pot fi exploatate umoristic, dar și destul de frivoli ca să lase impresia că filosofia se mărginește la un șir de teme insolubile în fața cărora singura atitudine cuvenită e surîsul condescendent. Oricum, ce obțin în final este o colecție amuzantă de glume avînd ca obiect una sau alta din constantele filosofiei: raționamentul prin analogie, reductio ad absurdum, argumentum ad verecundiam, petitio principii, post hoc ergo propter hoc, legea noncontradicției, etica aplicată
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
toate motivațiile conjuncturale. Ar fi interesant de știut cum se vedea pe sine Goga însuși în această galerie de figuri istorice lamentabile. Pereții casei de la Rășinari sunt plini de fotografii în care-l vedem pe Goga destins, zâmbitor, hautain sau condescendent în compania mai tuturor oamenilor politici români și străini pe care i-a întâlnit. Între ei, destui sunt aceia încondeiați în Jurnal din care noul Procopius își face propria istorie secretă. " (pag. 513) E, cu alte cuvinte, călinescian într-unul
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
după The Great Gatsby. Filmul, al patrulea inspirat de literatura lui Scott Fitzgerald, a venit la Cannes trăgând după el un vagon de bani (51 de milioane încasări doar în primul week-end în America) și acele prime cronici, cum spuneam condescendente. Ca și cum dintr-o dată, toată lumea s-a trezit specialistă în proza scottfitzgeraldiană. Prea mult delir vizual, prea multe artificii și la propriu și la figurat, prea seamănă castelul lui Gatsby cu Disneyland, prea se amestecă jazzul cu muzica pop etc. Recunosc
Cannes, 2013: Marele DiCaprio - M-am apropiat cu sfială de Marele Gatsby. Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79433_a_80758]
-
2007 și în noiembrie-decembrie 2008. Într-adevăr, Ioana Brătianu era un personaj multiplu, chiar contradictoriu, greu de înțeles. Realistă -, dar luptătoare pentru idealuri greu de atins. Conștientă în mîndria ei de a aparține familiei marilor Brătieni -, dar plină de modestie condescendent umană pentru cei din jurul ei. Intransigentă politic și moral -, dar tolerantă și comprehensivă. Distantă, atunci cînd trebuia să respingă injustiția și abuzul -, dar apropiată de cei care o înțelegeau. Am aprobat-o. Am contrazis-o nu o singură dată. Am
O viață închinată unui ideal by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/7356_a_8681]
-
are o valoare deopotrivă literară și documentară. Portretul făcut scriitorului este expresiv, greu de uitat: Natura îl înzestrase cu o statură masivă, impunătoare, vorbea decis, avea intonația fermă, iar felul de a-și măsura fulgerător interlocutorul, dintr-o privire acordată condescendent foarte de sus, trăda conștiința cumulului nativ de virtuți și energie excepțională. Știa ce vrea și găsea lesne argumentele convenabile obiectivelor sale, operative ori de durată. De aceea, păstra pe chip, mai totdeauna, zâmbetul triumfătorului, un zâmbet larg, care lăsa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
cu opera autorului Laudei somnului, în calitate de „pasiuni" (e o recunoaștere blagiană), ce-au reverberat succesiv în stihuri erotice și, e de presupus, în întreg tonusul creator al acestuia. Aparent, Blaga era dispus să practice o reducție a femeii în sensul condescendent al superiorității masculine, așa cum s-a manifestat bunăoară în Grecia antică sau în Evul Mediu, excluzînd-o din sfera complicațiilor intelectului. Aceasta ar fi fost doar o ființă fermecătoare, un soi de „fluture" al biologiei umane. În realitate, lucrurile au stat
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
în loc de-a extrapola simțirea rurală asupra Cetății, o prinde în mrejele acesteia, o expropriază. Are loc o dezrădăcinare à rebours. Se impune adică o sensibilitate a orășeanului identificat cu propria-i condiție nouă, care aruncă asupra mediului rustic priviri condescendente, rezultînd un șir de metafore, un limbaj ce marchează contrastul dintre primordial și derivat, dintre natural și livresc. Incapabil a se mai întoarce deadevă ratelea în spațiul originar, bardul efectuează acolo vizite melancolice, incursiuni ale unei rememorări ocazionale, mărturisind: „Eu
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
suficient de deștepți ca, studiind cîteva tomuri de istorie a filosofiei, să extragă din ele teme ce pot fi exploatate umoristic, dar și destul de frivoli ca să lase impresia că filosofia este un șir de teme insolubile care merită surîsul nostru condescendent. Deșteptăciunea aceasta frivolă o reîntîlnim în paginile celui de-al doilea volum, căci, încurajați de succesul de piață al primului titlu, autorii s-au hotărît să scoată în lume un produs similar. De data aceasta, putem răsufla ușurați: ținta zeflemelii
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
îi pun în cofă pe toți". Cu un text asemănător, Gigi și Dorel au devenit deputați europeni. Tonul campaniei ar fi fost necruțător, în cazul când adversarul la al doilea tur ar fi fost Traian Băsescu, crâncen dacă Mircea Geoană, condescendent, când Crin Antonescu. Cu insinuări, neapărat, cu îngrozitoare dări pe față, dar fără măgării - rețeta e un patent personal, inimitabil, conținând elixirul succesului. Vă spun că se poate. Cum nici unul dintre vrăjmași nu știe nimic despre mine, acest handicap urma
Omul fără expertiză by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6729_a_8054]