485 matches
-
de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara se va semna Carta „B2 Europe“, la care vor lua parte partenerii „Proiectului E.I.C. și actorii locali - împreună pentru firmele din județul Timiș“. ( D. B.) l Despre „Obiceiurile de primăvară ale germanilor din Banat“ va conferenția în limbile germană și română dr. Walter Konschitzky marți, 4 aprilie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Miercuri, 5 aprilie, de la ora 16, membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor audia conferința în
Agenda2006-13-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284914_a_286243]
-
din 31 ianuarie 1906). 75 ani „Ședință de muzică românească la Viena. Romania Juna, societatea academică literară din Viena, a organizat la 24 ianuarie o ședință de muzică, la care d. șoara profesoară Alma L. Cornea, colaboratoarea ziarului nostru, a conferențiat despre muzica românească“. (Voința Banatului din 1 februarie 1931). 50 ani „În ultimul timp, membrii Filialei din Timișoara a Uniunii Compozitorilor din R.P.R. au compus noi lucrări muzicale... Compozitorului Oschanitzky îi aparțin cele mai multe lucrări“. (Drapelul Roșu din 29 ianuarie 1956
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
Cheltuielile de participare la programul UVT - cursuri, documentație, programe de agrement, cazare și masă - vor fi acoperite de organizatori. Data limită de înscriere este 10 iulie, după care vor fi anunțați cei 40 de beneficiari. În cadrul Universității de Vară vor conferenția personalități de prim rang din sfera academică, politică și civică. Tematica cursurilor și atelierelor va cuprinde: Integrarea europeană și reforma structurală a României secolului XXI; Democrație participativă, alteritate și identitate regională în Europa unită; Multiculturalitate și/sau interculturalitate transilvană între
Agenda2006-26-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285101_a_286430]
-
distanța obiectivă a unui studiu de comparatistică religioasă. Ea este în mod declarat o apărare a misticismului, reușind chiar să devină o apologie a lui. În această calitate de autor angajat în misticismul creștin, Underhill a fost invitată, sporadic, să conferențieze în fața studenților în teologie anglicană din Oxford și să conducă retreats organizate de asociații para-academice precum Anglican Fellowship, Student Christian Movement sau Wives’ Fellowship din Cambridge. Nu se poate însă spune despre ea că a fost un teolog în sensul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. Într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
pentru noi, ne previne că temele aduse în discuție au fost alese de autor, reprezentând mai curând "obsesiile" acestuia decât programul instituțiilor comanditare. Ceea ce ne sporește încrederea: autorul nu este, așadar, un prestator de servicii culturale din cei gata să "conferențieze" compilatoriu, la comandă, oricând, oriunde și despre orice, ci un intelectual cu o problematică, o atitudine și opinii proprii, cărora nu acceptă să le dea expresie decât în fața unui public perceput ca apt pentru acest gen de comunicare foarte personalizat
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
care să investigheze vasta problematică enunțată în statutul CISCER - "Tudor Vianu" ("În căutarea identității culturale europene"), volume de studii, ateliere etc. Rigoare și poezie Flexibilitatea și varietatea, dimensiunile dominante ale evenimentului, au fost prezente încă din prima zi, când au conferențiat la Sala Oglinzilor invitații de onoare, două prezențe distinse: criticul american J. Hillis Miller, asociat cel mai adesea cu Școala de deconstructivism de la Yale, sosit de la Universitatea din California, și Michel Deguy, filosoful francez de la Collčge International de Philosophie. Cu
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
n-au renunțat la tinerețea lor interioară și care, dacă ar putea să-și aleagă vîrsta, ar avea și azi 24 de ani, n-au avut publicul pe care îl merită, deși, separat și laolaltă, atunci cînd sînt invitați să conferențieze, fac săli pline. Or în loc să zumzăie tîrgul că Solomon Marcus și Mihai Șora pot fi văzuți și auziți la ora cutare, în locul cutare, cei doi au avut parte de un public întîmplător, ceea ce nu mi s-a părut un lucru
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorvește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
Institutul de Geriatrie. Probabil pe la sfîrșitulul anilor '50, a fost arestat și închis la Aiud. E posibil ca motivul să fi fost nu prezența sa în guvernul antonescian, ci legăturile cu cercul "Rugului Aprins", el făcînd donații Mănăstirii Antim și conferențiind acolo în 1948-1949, cînd a și încercat să-și editeze albumul Xilografii, pe teme religioase. În urma amnistierii de la începutul anilor '60, i se mai publică sporadic cronici, eseuri, comentarii, articole în "Viața românească", "Luceafărul", "Steaua" ș.a. Ar fi făcut demersuri
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
care venind de la Iași "a fermecat publicul cu frumusețea poetică a conferințelor sale". Inaugurarea primei ediții a cursurilor a fost onorată de N. Iorga care a ținut prelegerile "Istoria Românilor" și "Istoria literaturii românești". în această primă ediție au mai conferențiat universitari, unii cu titluri academice ca: Ștefan Bogdan - "Economia națională românească", Vasile Bogrea - "Istoria literaturii românești", N. Dobrescu - "Istoria bisericii românești", Alexandru Lapedatu - "Din istoria românilor", Gh. Munteanu Murgoci - "Geografia românească". în cursul anilor, tribuna Universității de Vară "N. Iorga
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
având rezonanță și europeană. Amintim câteva ilustre personalități care, prin conferințele lor, au dat lumină și prestigiu instituției de cultură create de N. Iorga în 1908. în literatură, până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, de la tribuna Universității au conferențiat: Barbu Ștefănescu Delavrancea, Sextil Pușcariu, Bogdan Duică, M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Radu Gyr, Elena Văcărescu ș.a. Din domeniul științei s-au remarcat prin contribuții aduse de la catedra Universității, Dimitrie Pompei, Ion Cantacuzino, C. Anghelescu, Petre Andrei, P. Antonescu, Dimitrie Gusti
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
plecat la București, dar am vorbit cu alții. Vor veni! Cred, ba pot fi sigur, au și plecat înaintea noastră. Mîine, la prima oră, trebuie să fiu la Combinatul Chimic "Valea Brîndușelor", apoi la fabrica de confecții... Și despre ce conferențiați, dom' profesor? întrebă Lazăr, mergînd spre telefon. Vino și-ai să afli. Dă-mi și mie un vin arată profesorul o sticlă, iar chelnerul o și desface bucuros. Dacă le-ați ține conferința prin telefon, vorbele dumneavoastră i-ar pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din invitațiile pentru mîine seară sînt date celor propuși de ea. Fii fără grijă, vei avea o sală de mîna întîia; unul din spectatori va fi profesorul universitar Teofănescu, de la Iași. Îl știu. Am citit, l-am auzit cînd a conferențiat la noi despre umanismul socialist... Îi urmăresc articolele... Vezi ? se bucură Negrea. Tocmai discutam mai înainte cu directorul; ne cam apucă neliniștea: dacă merge bine premiera de mîine, duminica viitoare facem premieră oficială, cu invitați oficiali de la județ, reviste..., știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că-mi permit o părere: trebuie să fii nebun de legat ca să încerci o cacealma la treizeci și opt de mii, cum ai făcut-o, fratele meu omul falit. Dar... fiecare dans, cu jocul lui. Greu plicul ăsta, greu. Ca să conferențiezi în Valea Brândușelor despre metafora celor cinci foi de viță, că frunzele de măslin, cum pretinde Biblia, sînt prea mici pentru urechile și gura unora, nu-ți trebuie atîția bani; o carte de valoare la așa preț nu găsești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bun psihiatru trebuie uneori să Împărtășești slăbiciunea psihică a pacientului - nu poți rămîne Întreg la minte mereu. În felul acesta dobîndești, În schimb, Încrederea pacientului, și nu numai asta... Doctorul vorbea pe un ton liniștit și afabil, ca și cum ar fi conferențiat despre o temă abstractă, dar degetele-i lungi sfîșiau În bucățele unul din ziare. — Doctore Forester, spuse Digby, dar cazul meu e cu totul diferit! Eu mi-am pierdut memoria din pricina exploziei unei bombe... Nu a fost la mijloc nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
economice, în perioada 1973 1978, balanța schimburilor comerciale și cea de plăți între cele două țări a fost constant în favoarea României. A participat la negocierea și a semnat Convenția de evitare a dublei impuneri între România și Finlanda. El a conferențiat la Universitatea din Helsinki despre politica externă a României și a reprezentat statul român la o conferință pe tema schimburilor culturale internaționale, organizată de U.N.E.S.C.O. În semn de apreciere pentru contribuția adusă la dezvoltarea raporturilor dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
întâmpinat personal pe oaspeți, oferindu-le detalii despre activitatea sa. Relațiile culturale au consemnat vizita importantei delegații conduse de Mihail Ralea, din care făceau parte Tudor Vianu, George Ivașcu, Iștvan Nagy, Bujor Sion și Catinca Ralea. Profesorul Tudor Vianu a conferențiat în fața unui select auditoriu format din oameni de cultură indieni despre poetul nostru național Mihail Eminescu. Ca rezultat al acestei acțiuni, în anul 1957, a fost semnat la New Delhi primul acord de colaborare culturală dintre România și India. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și cooperării europene, sub aspectul implicării opiniei publice. A ținut expuneri și prelegeri pe probleme de politică externă în institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva, a conferențiat despre situația economică și socială din România. În timpul misiunii diplomatice la Londra (1974 1982 și 1990 1992), a conferențiat despre România la diferite întâlniri și reuniuni organizate de Centrul Marea Britanie Europa de Est, asociații diplomatice, primării sau cluburi interesate în cunoașterea României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva, a conferențiat despre situația economică și socială din România. În timpul misiunii diplomatice la Londra (1974 1982 și 1990 1992), a conferențiat despre România la diferite întâlniri și reuniuni organizate de Centrul Marea Britanie Europa de Est, asociații diplomatice, primării sau cluburi interesate în cunoașterea României. A acordat interviuri postului de radio BBC și presei britanice. Este membru de onoare al Rotary Club. ION BUZATU
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în '53, istoricul Gh. I. Brătianu. Într-o baltă de sînge. "Vai de țara care își omoară istoricii și poeții", repeta tatăl meu. Prokofiev/ Șostakovici/ Haciaturian/ Prokofiev/ Șosta... Aveau loc "șe'ințe de lămurire", conduse de analfabeți: Însuși muzica (așa conferenția activistul de la Centru) a luat-o pe calea nouă". Eutherpe era silită/ siluită să accepte ideile comuniste. Se fabricau prin decret opere (Trandafirii Doftanei), marșuri, oratorii, cantate. Erai în FRONT, urma munca de răspundere, chiar și un loc în "activul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mîncat mălaiul... Cotoronțul a trăit un moment dramatic: povestește cum și-a uitat în tren bidonul cu vin (nou) și-i convins că va realiza proza etalon, proza viitorului. Îl confirmă generația PRO, care lipește pe ușile amfiteatrelor (unde au conferențiat Ibrăileanu, Călinescu, Petrovici, Cioculescu, Simenski, Caraman, Dima, Drăgan) instrucțiuni pentru un concurs literar: "Fredonați, Fredonați. Fredonați; Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma. Trimiteți 5 poezii sau proze pe dischetă sau prin e-mail. Numai în situații speciale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tehnice (precum cea din Bangalore) concureaz... cu omoloagele lor din SUA și Europa; cheltuielile pentru R&D cresc neîncetat în Asia; prezenta cercet...torilor asiatici în reviste științifice de prestigiu este tot mai frecvent.... Acum dou... s...pt...mani, am conferențiat la Universitatea din Denver privind mersul Uniunii Europene. Cu acest prilej, am asistat la o prezentare f...cut... de decanul Școlii de Inginerie a Universit...ții, care a confirmat tendințe sugerate de cifrele de mai sus. În fapt, impresia care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
combinând abilitatea unui Houdini cu suplețea acrobatului capabil să domesticească gravitația. L-am văzut reflectat în privirile fascinate ale prietenilor mei, Paula Apreutesei și Silviu Hotăran, în Aula Magna a Universității din Timișoara, ticsită cu studenți veniți să-l audă conferențiind despre inimă în cadrul Conferințelor Microsoft. Și chiar despre asta a vorbit, când chirurgical, când în regim metafizic, despre durerosul fapt de a simți că ai o inimă. Din cele câteva scene antologice "cu Pleșu" la care am asistat, favorita mea
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]