94 matches
-
principal obiectiv al descriptorului-enunțiator asupra cunoștințelor destinatarului-co-enunțiator, este legată de activarea "repertoriului" din memorie (memoria pe termen lung → memoria pe termen scurt). Tema-titlu joacă un rol fundamental în această declanșare prealabilă sau întîrziată, explicită sau implicită. Cu alte cuvinte, orientarea configurațională nu poate fi separată de stabilirea coeziunii semantice a reprezentării (operativitate internă legată de dispunerea în secvențe) și de orientarea argumentativă a textului (operativitate externă). Construirea coeziunii semantico-referențiale a unei secvențe descriptive poate fi redusă la o simplă schemă de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce trebuie inserate în grilă, în virtutea unor constrîngeri ale semnificantului, el pune accent pe operația inversă, de atribuire. Revenind la subiectul operativității externe și cel al orientării configuraționale în ansamblul său și pentru a încheia, putem spune că aceasta din urmă trece prin procesul de producere a cel puțin unei izotopii legate de sensul unei situații. Mai întotdeauna, la fel ca și în cazul secvențelor narative, descrierea este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din urmă trece prin procesul de producere a cel puțin unei izotopii legate de sensul unei situații. Mai întotdeauna, la fel ca și în cazul secvențelor narative, descrierea este însoțită de o instrucțiune (cel puțin una) pentru construirea unui sens configurațional. În exemplul (26), se observă că stabilirea unui sens configurațional al secvenței descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei izotopii legate de sensul unei situații. Mai întotdeauna, la fel ca și în cazul secvențelor narative, descrierea este însoțită de o instrucțiune (cel puțin una) pentru construirea unui sens configurațional. În exemplul (26), se observă că stabilirea unui sens configurațional al secvenței descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce acordă temei-titlu (Charlotte Shearer) o proprietate particulară prin intermediul unui predicat calificativ ("...este o femeie veselă"). Nu este vorba doar de a descrie o femeie de 75 de ani, ci de a o descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin intermediul unui predicat calificativ ("...este o femeie veselă"). Nu este vorba doar de a descrie o femeie de 75 de ani, ci de a o descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber (toate) convingerile sale asupra condiției lumii (lumilor), el le construiește prin practici sociale, el le
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dar noțiunile s-au pierdut încă de la început. Ceea ce se vede este indubitabil și de neconceput. Partea și totul nu mai comunică" (Œuvres, vol. 2, Pléiade, p. 736). E. Secvențe descriptive literare (Flaubert)3 1. Cascheta lui "Charbovari" a. Dimensiunea configurațională a unei secvențe descriptive literare Cităm fragmentul în contextul său imediat: (39) (P0) Cînd intram în clasă, aveam obiceiul să ne aruncăm șepcile pe jos ca să putem avea mîinile libere; trebuia să le facem vînt sub bancă de cum treceam pragul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
19). Dacă reperăm (paralelism de construcție suplimentară) expansiunile relative ce urmează imediat celor două denumiri, ajungem la o relație de coerență pe două niveluri a cărei reprezentare ramificată semnalează coeziunea, dar a cărei progresie pare esențială pentru a construi sensul configurațional (problemă întotdeauna destul de delicată în literatură). Schema 19 arată rețeaua coerentă de propoziții și diferitele lor niveluri de dependență ierarhică, cores-punzînd diferitelor operații de asimilare (ASM): În timp ce micropropozițiile pd. ASM (2.1.) dezvoltă (nivelul 2) izotopia lui "făcută cu de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elementul care, din punct de vedere informal, este considerat cel mai important. La această problemă, teoria pragheză a dinamicii comunicative aduce un anumit număr de răspunsuri asupra importanței textului "de suprafață" în tratarea informației. Este posibil chiar să rezumăm sensul configurațional al secvenței prin parcursul unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p. 24 După cum putem observa, se trece de la părul personajului la umerii săi fără a se spune ceva despre chipul său. Prin asimilarea nivelului 2 și a poziției remei proprii, acest element care lipsește este reintrodus în povestire. În ce privește dimensiunea configurațională a textului literar, trebuie să spunem, pentru a concluziona cu afirmațiile lui P. Macherey, că nu trebuie să uităm că: "actul scriitorului se realizează în întregime la nivelul unui singur enunț; acesta constituie discursul și este constituit, la rîndul său
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
n œ v b r i j ε (כ)v bri b(כ) v (a)ri Bovary Specificul literaturii este adăugarea unei astfel de motivații micro-structurale la structura globală a secvenței. În orice caz, aceasta vine să confirme analiza dimensiunii configuraționale, iar scepticii nu trebuie să uite că pagina a doua a romanului se încheie cu acest răspuns al lui Charles, dat profesorului la întrebarea cum îl cheamă, răspuns care plasează fonia în centrul textului: Noul venit, luînd atunci o hotărîre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
povestite. Într-adevăr, "Morala" este punctul de plecare, cauza tuturor faptelor. Trebuie să înțelegem foarte bine termenul de "final" nu prin dimensiunea sa temporală (Pn5 este în ultima poziție din punct de vedere cronologic), dar mai ales prin dimensiunea sa configurațională, adică finalitatea pragmatică a povestirii. În ocurență, din punct de vedere argumentativ, Pn5 apare întîi, deoarece plecînd întotdeauna de la un final ce trebuie demonstrat poate fi inventată o poveste. Particularitatea povestirii este deci că ea comportă în mod explicit, în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proiecției NP sau marcă pronominală atașată verbului. Autoarea își continuă astfel demonstrația: verbul este în legătură mai strânsă cu argumentul marcat − A în limbile ergative, O în limbile acuzative. Ipoteză: marcarea specială este expresia unei relații de localitate (tematică sau configurațională între un argument și un centru funcțional) între verb și NP marcat, iar diferența dintre limbile ergative și limbile acuzative este mai puțin netă − există grade de asemănări între cele două tipuri de limbi, în funcție de nivelul la care se stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are argument extern; selectează un complement de tip propoziție redusă. Bennis (2004: 84) arată că teoria scindării proiecției VP oferă explicații privind natura ergativității sintactice și structura verbelor psihologice. Autorul (Bennis 2004: 85) susține că natura rolurilor tematice este esențial configurațională. Prezența categoriei v explică noțiunile agentivitate și cauzativitate, iar Spec,v este poziția argumentelor Agent și Cauză. Lexiconul nu specifică prezența sau natura argumentului extern. Descompunerea verbului lexical în partea de activitate/cauzativitate și nucleul semantic elimină argumentul extern din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele două dimensiuni, tematică și aspectuală; un argument este intern sau extern în funcție de relațiile cu celelalte argumente; argumentele gramaticale sunt diferite de participanții semantici. În teoria proeminenței, argumentul extern (noțiune relevantă pentru a-structură) nu este echivalent cu subiectul (noțiune configurațională). Structura argumentală și proprietățile de marcare tematică variază în funcție de categoriile sintactice: numele (cu excepția nominalizărilor) nu pot atribui rol tematic decât prin intermediul prepoziției; numele nu iau argumente "nude"; structura argumentală a numelor și a verbelor pasive este diferită de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Temă în poziția Spec,AgrOP. Prin urmare, a avea nu poate apărea în structurile în care categoria AgrOP nu este activată, adică (a) în construcțiile pasive; (b) în limbile în care această categorie nu există - fie că acuzativul e atribuit configurațional, în interiorul VP, fie că nu e atribuit deloc, argumentul Temă primind un Caz inerent sau Cazul absolutiv. Niculescu (2008: 245) arată că unii cercetători propun o analiză unificată pentru toate aparițiile verbului a avea, iar alții diferențiază a avea1 − lexical
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități esențiale. Ierarhia își generează premisele limitării, uneori până la blocare, a propriei funcționalități; organizațiile tradiționale își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]