94 matches
-
paralel) • Secvențe inserate (încastrare) B3. Dominantă (efect de tip de text) • Prin secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele care-l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele care-l alcătuiesc drept elementele unui "complex concret de raporturi" (Mc Laughlin 1980: 212). A înțelege un text înseamnă a fi capabil de a trece de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vrem să exprimăm cu ajutorul acelei propoziții, ci selecționăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunțului finit care se prezintă în imaginația noastră verbală și care ne determină părerea. (Bahtin 1984: 288, în traducerea revăzută de autor) Această concepție despre orientarea configurațională a textelor ne face să înțelegem de ce Bahtin definește propoziția-enunț ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul lui" care-și "dobîndește sensul definitiv numai în acest întreg" (1984 290). Această configurație sau "întreg al enunțului finit" trebuie abordată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță un sens care intră în contradicție cu începutul textului T81, însă treptat el devine coerent ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea finală formulată de personajul însuși sub formă de morală-PnΩ. Ar fi ușor de arătat cum cuvintele folosite în această reflecție relatată în discurs direct reiau cutare sau cutare pasaj din povestirea precedentă. Comparativ, titlul acestui mic text de Raymond
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe două niveluri, aceasta se datorează faptului că ea nu este o simplă succesiune de fraze, ci o unitate globală. Cu siguranță, coerența rezultă din înlănțuirile lineare, dar și din constrângerile care trimit la întreaga secvență: este ceea ce numim dimensiunea configurațională a textelor. De pildă, într-o narațiune propozițiile sunt regrupate în cadrul unor unități mai largi, în măsura în care fiecare dintre aceste macropropoziții joacă un anumit rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constrângerile care trimit la întreaga secvență: este ceea ce numim dimensiunea configurațională a textelor. De pildă, într-o narațiune propozițiile sunt regrupate în cadrul unor unități mai largi, în măsura în care fiecare dintre aceste macropropoziții joacă un anumit rol în desfășurarea povestirii. Această dimensiune configurațională care concepe povestirea ca pe un întreg explică, pe de o parte, capacitatea subiecților de a o rezuma. Să analizăm o povestire canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sunt articulări care nu se proiectează neapărat pe suprafața textelor. Unele pot lipsi și poate exista și o anumită încurcătură în înlănțuirea lor. O descriere, de exemplu, poate să organizeze prezentarea acelorași elemente prin diferite decupări. Din punct de vedere "configurațional", va fi vorba de aceeași schemă abstractă, însă textele concrete ar putea fi analizate în funcție de alte grile. În ceea ce privește descrierea, în capitolul al treilea, am semnalat existența unei diversități de tipuri de procese descriptive. Ele se află în strânsă dependență de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
definind unitățile de sens, el trebuie să articuleze lectura și să o facă mai ușoară. Această decupare în paragrafe vine să contrabalanseze caracterul linear al textului, să suprapună succesiunii de cuvinte și de fraze o ierarhie legată direct de dimensiunea configurațională. De altfel, există anumite norme în vigoare, variabile în funcție de genurile de discurs, dar care lasă autorilor o marjă de libertate destul de considerabilă. La fel se întâmplă și cu punctuația. Decupajele pe care le instituie textul au o valoare stilistică importantă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru deictic, 338 citat (discurs ~), 203 citează (discurs care ~), 203 clasificare, 258 co hiponim, 152 co~enunțător, 49 coerență (vs coeziune), 285, 306, 345 compactă (funcționare ~), 267 compusă (formă ~), 105 conceptuală (anaforă ~), 318 configurațională (dimensiune ~), 294 conotație autonimică, 185 contagiere stilistică, 230 contaminare lexicală, 230 contextul producerii, 51, 52 contract narativ, 95 coreferință, 316 cotext (vs context), 58 D dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o simplă năzuință și reprezintă în final o traducere obligatorie, de natură legitim-proiectivă, a sistemului general noțional în fapt existențial global. Aspirația către frumos este confirmată în termenii unei cosmologii ordonate și se poate hrăni la rândul ei din materia configurațională pe care o descoperă în explorările sale care vizează lumea în ansamblul ei. Apoi, tot Vianu afirmă că "dacă pregătirea operei și viziunea inspirată a întregului ei au un pronunțat caracter afectiv, invenția și execuția sunt accentuate mai cu seamă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esență, către transparență de sine, către identitate cu un model supraordonat și atestator. Configurația spirituală interioară este unul dintre rezultatele acestui drum, iar printre efectele psihologice ale stabilității ei regăsim și unicitatea coezivă a personalității (echivalent al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului XX a introdus accepțiunea sistemică și organică. Diferența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reciprocă. Nici o experiență, nici o temporalitate nu permit motivarea unei asemenea "iubiri". 5 Enunțarea pornografică 1. Punerea în tablou și afectele Pentru a putea vorbi de scriitură pornografică, trebuie să fie întrunite două condiții minimale: 1. textul trebuie să restituie dimensiunea configurațională a scenei. Trebuie, într-adevăr, ca cititorul să-și poată reprezenta, vizualiza exact operațiunile actorilor: "scopul este vizibilitatea totală a actului sexual"33. Narațiunile pornografice se complac în a înfățișa serii de "poziții" și chiar a alcătui liste cu acestea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pozițiile fără afectele care le sunt asociate: descrierea unei poziții nu este în sine pornografică, după cum o demonstrează Kama Sutra. A priori, secvențele pornografice se pot grupa în trei ansambluri: cele în care este predominant afectul, cele în care dimensiunea configurațională îl depășește în importanță și, în fine, cele în care se instaurează un echilibru între acestea. Cel din urmă ansamblu este și cel care constituie norma către care trebuie să tindă o secvență pornografică reușită. Iată un exemplu de text
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a "discursului repetat" delimitate mai sus trebuie să li se adauge, desigur, o "lingvistică a textului repetat", adică o disciplină care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
300 nm este bogat în detalii. În mioglobină și hemoglobină, cuplarea dipol-dipol implică tranziția hemului și urmează tranziția π → π* lângă legăturile aromatice ce duc la creșterea DC. Determinarea configurației și structurii unor steroli Determinarea structurii în seria steroidică; Distribuția configurațională a catenei laterale a brassinosteroizilor. Determinarea structurii unor complecși de incluziune Dicroismul circular se aplică în determinarea structurii unor complecși ai unor substanțe medicamentoase cu macromolecule de tip beta -ciclodextrine. Măsurătorile efectuate pentru complexul salbutamol-etil-β-cidodextrina arată o structură asimetrică a
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali. Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în schimb zări ușor o linie punctată. Această noțiune a fost capturată într-o frază folosită adesea pentru
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
unde, în 1945 obține doctoratul în litere, în urma publicării a două cărți importante, ""La structure du comportement"" ("Structura comportamentului", 1942) și ""Phénoménolgie de la Perception"" ("Fenomenologia percepției", 1945). Ultima lucrare reflectă puternic influența fenomenologiei lui Husserl și tratează aspecte ale psihologiei configuraționale ("Gestaltpsychologie"), criticând pozițiile așa zisului cognitivism, care încearcă să explice modalitățile funcționale ale creierului omenesc pe baza regulilor și modelelor comportamentale. După război, Merleau-Ponty se alătură grupului din jurul lui Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, cu care înființează revista de
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]