135 matches
-
infernurile concentraționare, contrazice libertatea, egalitatea și fraternitatea. Însă Partidul este cel presupus a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică, polițienească, militară, iar toate Puterile, executivă, legislativă, juridică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează fiecare ca niște unicate cu particularități interne proprii sub toate aspectele (nivelul și dinamica conflictualității, orientarea spațială în relațiile de integrare politico-teritorială, orientarea intereselor economice etc.). Compararea celor două areale este ilustrativă în acest sens: Egiptul este profund interesat de integrarea în structurile organizaționale euro-mediteraneene și de predominarea schimburilor și investițiilor de capital cu spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
potențialului militar, fundamentele și evoluția orientării spațiale a fluxurilor comerciale, investițiilor de capital, comerțului cu armament și asistenței militare străine. După acest criteriu pot fi individualizate areale precum spațiul monarhiilor din peninsula arabă, ce se distinge prin rata redusă a conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori apropiate ale acelorași parametri: rate ridicate similare ale conflictualității, ponderi extrem de reduse ale investițiilor de capital, ale fluxurilor comerciale și ale asistenței militare străine primite. Una dintre fațetele cele mai delicate în domeniul regionării teritoriale este problema limitelor unităților (regiunilor) identificate. În cazul demersului de față, acest aspect își
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
dominant, prin delimitarea arealului de manifestare a factorului/factorilor considerat/considerați de noi coordonator(i), la nivelul cadrului politico-geografic respectiv. Astfel, includerea Ciadului în perimetrul subregiunii est-sahariene (alături de Sudan) și nu în subregiunea afro-mediteraneeană, s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
pe baza intrării Irakului după 2003 pe orbita exclusivă a intereselor economice și militare ale S.U.A. Tot pe baza parametrului conflictual, ca element de referință dominant, a fost stabilită subunitatea sudică a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de nuanță șiită-zaidiții din Yemen sau ibadită-în Oman).
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
predominarea netă a conflictelor interne (42,7%) și a celor interarabe (29,1%), în raport cu conflictele arabo-israeliene (16,4%), cele cu vecinii limitrofi nonarabi (9,1%) și cele anticoloniale (2,7%). Lumea arabofonă este așadar încărcată cu un volum mare de conflictualitate, sub forma unei benzi de agitație conflictuală amplasată între frontonul sud-european, Africa subsahariană și Asia, în care latura europeană reprezintă componenta de stabilitate și securitate, iar celelalte două componete definesc spații marcate de diferite alte probleme conflictuale. Este o bandă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
frontierei clasice prin apariția unor spații inedite de interferență, convergență sau divergență. La un alt nivel, societatea postindustrială tinde să recupereze setul axiologic al marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori geopolitici, în funcție de implicarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori geopolitici, în funcție de implicarea, pe termen lung, a actorilor decizionali. Alte exemple de supersensibilități la condițiile inițiale pot fi considerate conflictualitatea în geospațiile Marea Neagră; Republica Moldova și România Ucraina F. Rusă; Mexic versus SUA prin construirea unor ziduri anti-imigrație; spațiul geografic, cu posibilitatea de a căpăta trăsăturile unui spațiu geopolitic, locuit de populația kurdă; Jihad versus McWorld, opoziție conformă cu teoria privind
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
catastrofice care indică restructurări societale profunde. Putem trage concluzia că, în lumea contemporană, un concept mai relevant decât cel de societate simplu-globalizantă sau cel de politică globală ar fi cel de cetățenie geopolitică globală, prin care individul este "absorbit" de conflictualitatea marginală a "frontierei" luate în sensul clasic, al marilor teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin redefiniri instituționale și prin reorganizarea societății ca întreg. Actualul contract izomodern tacit, implicit, prezintă unele valențe diferite de ceea ce a reprezentat contractul social inițial, așa cum era acesta imaginat de "marii clasici". Mai mult, actualul contract societal tinde să absoarbă conflictualități inerente epocilor modernă timpurie și postmodernă. Sintetizând teoriile expuse mai sus și problematica ridicată de acestea, se poate afirma fără putință de tăgadă că valorile tradiționale, clasice, care au fundamentat democrația modernă se exprimă în continuare, în lumea occidentală și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de autoritate izomodernă este de parteneriat consensual în care ponderea responsabilităților și drepturilor asumate tinde să echilibreze balanța rolurilor de gen. * Apariția discuțiilor privind războiul just și pacea justă. Există război just? Dacă da, este just numai cel generat de conflictualitatea legată de apărarea propriilor posesiuni (v. Locke)? Poate fi pacea justă susținută printr-un contract bine întemeiat? Astfel de discuții sunt prilejuite, spre exemplu, de numeroasele intervenții militare sau paramilitare ale Statelor Unite și nu numai în diferite obiective geostrategice de pe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
John Rawls) nu constituie altceva decât reconstrucția, pe fundamentele discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sale absolut pro-democratice. De la începutul mandatului său, el a insistat asupra importanței procesului corect al supremației rule of law. În baza celor spuse până acum reiese clar că orice acțiune în acest sens a fost cu totul zădărnicită de exasperanta conflictualitate dintre partide în privința acestor chestiuni (issues). Punctul crucial al disputei era reprezentat de controlul partidelor asupra numirilor și revocărilor judecătorilor, de fapt cele mai discutate două legi, iar în centrul dezbaterilor erau cea asupra magistraturii și cea asupra organului de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter energizant și dinamogen sau orientativ și direcțional și vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om și mediul ambiant. Organizarea și funcționarea motivației umane poate fi caracterizată de următoarele trăsături: diversitatea motivațională, conflictualitatea motivațională, ierarhizarea motivației și variabilitatea motivațională. 6 Diversitatea motivațională arată că omul nu acționează cel mai adesea sub impulsul unui singur motiv ci sub influența mai multor motive organizate în subansambluri („constelații”) motivaționale. Motivația va dispune de o intensitate, forță
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pentru admitere este multiplu motivat: pe de o parte atracția (interesul) pentru materia respectivă și viitoarea profesie (motivații intrinseci); iar pe de altă parte, asigurarea în perspectivă a unui venit (motivație extrinsecă pozitivă) sau constrângerea părinților (motivație extrinsecă negativă). Privind conflictualitatea motivațională, aflat în fața unei decizii sau a angajării unei anumite activități, omul poate fi stăpânit de un conflict motivațional reprezentat prin: a) Motivații pozitive care îl împing și îl îndeamnă în angajarea acelei decizii sau activități; b) Motivații negative care
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
însăși un rezultat al ordinii economice internaționale instaurate postbelic de către SUA? Este globalizarea de preferat regionalismului? Este posibilă și totodată dezirabilă agregarea la nivel global a unui set minim de valori culturale comune? Înseamnă globalizarea pace și stabilitate, iar localizarea conflictualitate? Cât de solidă este și ce implicații posibile are distincția dintre modernizare și occidentalizare?
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
face ca relația să fie destul de complicată. În cadrul ordinii spațiale, ea face posibilă prezența simultană a spațiului focalizat și omogen, dar complică ordinea prin crearea unei relații înșelătoare între curbe și linii drepte. În cadrul dinamicii vectoriale, ea produce tensiunea și conflictualitatea dorită de artist în cazul în care reprezintă un comportament autocentrat în căutarea unui modus vivendi cu manifestarea centrifugă. Vom vedea că în aproape toate cazurile practice funcționează atât sistemul centric, cât și cel excentric. Coeficientul de corelare a acestora
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
guvernarea centrală le privează de egalitatea În drepturi și mai ales de egalitatea culturală” (Habermas, 2000). Nu este mai puțin adevărat că actorii sociali au Întotdeauna motive Întemeiate să acționeze și că, până la urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși între ele, cu mare aprindere, conflictul teologal, de sigură proveniență bogomilică, dintre Virtute și Păcat, dintre Spirit și Carne, dintre Bine și Rău. În felul poetului de a-și concepe viața e un manicheism care oricât de modern prin conflictualitatea lui arzătoare, duce gândul cititorului peste momentul bogomilic valah, la acea perioadă de tranziție din istoria spiritului european, când evul mediu creștin viețuiește încă în zorii Renașterii, deși combătut de noile și mai pământeștile idealuri umaniste.” 3 Meritul lui Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
-le în procese sociale mai ample, corespunzătoare propriei scheme istorice. Unitatea de bază a analizei sale sociale era clasa. Conflictul dintre clase structura dialectic întreaga evoluție a umanității, urmând să culmineze, prin revoluția proletară, cu abolirea claselor înseși și încetarea conflictualității dintre om și produsele muncii acestuia. O abordare "orizontală" a relațiilor internaționale, consideră Kubálková și Cruickshank, diferită de cea "verticală", clasică, bazată pe state. Leninismul, în schimb, afirmă statul, pe lângă clasă, ca fiind un element cel puțin la fel de important (Kubálková
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politică. Controlul emisiunii monetare pune sfera economică la dispoziția, în întregime a politicului, "ca mod de organizare și conducere a societății"776. Tocmai pentru că este și "un spațiu de confruntare a intereselor"777 politica răspândește și asupra economiei, tipul de conflictualitate care-i este specific 778, 779, 780. Dezbătând relația monedă - stat, Walter Block, în lucrarea "În apărarea indezirabililor"781 enumeră șapte pași pe care i-au făcut autoritățile statale pentru a pune mâna pe monedă. Autorul citat pleacă de la constarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
până în anii 1970, țara pasiunilor politice, al căror creuzet au fost orașele, în mod special Parisul. "Parisul relevă Paul Thibaud a făcut timp de două secole dovada unei capacități de integrare care nu se sprijinea doar pe piață, industrie și conflictualitatea socială, ci și pe o moștenire proprie, aceea a pasiunii civice ca fundament al liantului social"1. Discernem astăzi că această "pasiune civică" a putut da naștere unor efecte dăunătoare asupra dezvoltării democrației, confundând exaltarea obligațiilor morale și finalitățile politice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]