KorAP: Find »[drukola/base=conformare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...316 >

7,879 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296

specifice fiecărei țări, ținând cont de prevederile constituționale, administrative, legislative specifice fiecărei culturi și reprezentau o nouă abordare a controlului intern. În general, în România, conceptului de control i s-a atribuit o semnificație restrânsă, și anume, verificarea tranzacțiilor în vederea conformării cu reglementările în vigoare. Însă, în contextul implementării principiilor de bună practică, conform definiției, controlul trebuie să se despartă de această semnificație restrânsă și să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
obiectivelor organizației Capitolul 2. Controlul intern 121 121 și pot fi activități individuale utilizate de angajați sau procese corelate care se desfășoară în cadrul organizației (ERM). Dintre activitățile tradiționale de control 25 menționăm: autorizarea, restricția fizică de acces, supravegherea, verificările de conformare, manualele de proceduri, recrutarea și practicile de dezvoltare a personalului, segregarea sarcinilor, organizarea, numerotarea continuă a documentelor controlate, reconcilierea, managementul proiectelor și de achiziții, controalele sistemelor financiare, siguranța IT, managementul performanței. Managementul performanței reprezintă un control cheie care trebuie bine

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
pentru îndeplinirea obiectivelor respectivei companii. Un sistem de control intern sănătos contribuie la protejarea investițiilor acționarilor și a bunurilor companiei.  paragraful 11 - Controlul intern [...] facilitează eficacitatea și eficiența operațiunilor, asistă în asigurarea fiabilității raportărilor interne și externe și asistă în conformarea cu legile și reglementările din domeniu. În practică, structura activităților de control intern se organizează cu scopul obținerii și menținerii unei condiții dorite. În acest sens, o activitate de control implementată se realizează pentru atingerea obiectivelor, administrarea riscurilor și menținerea

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
Anexa 1, p. 4. 27 K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 86. 28 Ibid., p. 86. Capitolul 2. Controlul intern 123 123 facilitează eficacitatea și eficiența operațiunilor sale prin permiterea unui răspuns corespunzător la riscurile de afaceri, operaționale, financiare, de conformare și alte riscuri care pot împiedica atingerea obiectivelor organizației. Aceste sisteme includ protejarea bunurilor de o utilizare necorespunzătoare sau de pierderea sau fraudarea acestora și asigură că datoriile sunt identificate și administrate; asistă în asigurarea calității raportării interne și externe

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
sunt identificate și administrate; asistă în asigurarea calității raportării interne și externe. Acestea necesită menținerea unor înregistrări adecvate și a unor procese ce generează un flux de informații fiabile, relevante și oportune din interiorul și exteriorul organizației; asistă în asigurarea conformării cu legile și reglementările în domeniu și, de asemenea, cu politicile interne referitoare la conduita în afaceri. Raportul Turnbull 29 , în paragraful 16, clarifică și responsabilitățile managementului general pentru implementarea sistemului de control intern în cadrul organizației, în sensul că acesta

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
și funcționarea sistemului de control intern, este diferit și include: evaluarea acelor domenii ce sunt expuse, cel mai mult, la riscuri, în termeni de obiective-cheie de control pe care deja le-am menționat (de exemplu, sistemele informaționale ale managementului, de conformare, protejarea bunurilor, crearea valorii - VFM); definirea și întreprinderea programelor de verificare a acestor sisteme de înalt profil care atrag cele mai mari riscuri; verificarea fiecăruia dintre aceste sisteme prin examinarea și evaluarea sistemelor lor asociate de control intern în vederea determinării

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
bazându-se pe evaluarea riscurilor, gradul de adecvare și eficacitate a controlului intern în sistemul guvernanței corporative, operaționale și informaționale, al organizației, care ar trebui să includă: fiabilitatea și integritatea informațiilor operaționale și financiare; eficacitatea și eficiența operațiunilor; protejarea bunurilor; conformarea cu legile, reglementările și contractele specifice. 31 Standardul de realizare 2120 al Institutului Auditorilor Interni. 32 Standardul de implementare 2120.A1 al Institutului Auditorilor Interni. Capitolul 2. Controlul intern 125 125 În același timp, IIA33 merge mai departe și precizează

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
managementului general pentru controlul intern. În septembrie 1992, COSO definește controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere:  conformarea cu legile și cu reglementările aplicabile. Definiția COSO a controlului intern reflectă patru principii funda mentale 43:  controlul intern este un proces total, nu o activitate suplimentară, un mijloc pentru a atinge un obiectiv și nu un scop în sine

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
și comunicate într-o formă și într-un calendar de timp care să dea oamenilor posibilitatea să-și îndeplinească responsabilitățile. Informația nenecesară trebuie înlăturată, iar informația critică trebuie analizată. Sistemele de informare produc rapoarte conținând informații operaționale, financiare și de conformare. Aceste informații fac posibile conducerea și controlul afacerii. De asemenea, se ocupă și cu evenimente, activități și condiții externe necesare pentru luarea unei decizii de afaceri pe bază de informație și pentru raportarea externă (spre exemplu, indicele încrederii consumatorilor, indicele

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
fiind reprezentat de structura organizației și include resursele, sistemele, procedeele, structurile, cultura organizației și alte elemente care, puse împreună, susțin oamenii în îndeplinirea obiectivelor, obiective care fac parte din următoarele categorii: eficacitatea și eficiența operațiunilor; siguranța raportării interne și externe; conformarea cu legile și reglementările aplicabile și cu politicile interne. Cadrul de control dezvoltat de CoCo48 este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
infrastructuri de susținere on-line, bazată pe ultimele tehnologii, ce va putea fi utilizată în întreaga organizație;  asistarea în coordonarea activităților de management al riscurilor precum sănătate și siguranță, protecție, asigurare, calitatea produselor, probleme de mediu, recuperare după dezastre, echipe de conformare și proiecte și procurare;  asigurarea consilierii asupra problemelor sensibile precum percepția toleranței riscurilor și a consistenței mesajelor în diferite părți ale organizației;  implementarea unui sistem de management al riscurilor în întreaga organizație ca o parte integrantă a proceselor existente precum

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
Strategia managementului riscurilor Proprietar Ofițer de riscuri Responsabili de riscuri 1. Încheierea acțiunii 3. Transferul 5. Asumarea mai multor riscuri 7. Tolerarea 9. Aducerea la cunoștință 2. Control 4. Împrejurări neprevăzute 6. Comunicare 8. Comisia de cercetare 10. Verificare de conformare 1 2 6 8 9 10 8 8 8 3 4 5 7 Figura 3.13. Modelul de management al riscurilor - ERM Managementul riscurilor la nivelul organizației este un proces, efectuat de consiliul de directori al unei organizații, conceput pentru

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
de management al riscurilor sunt obligatorii pentru companiile listate la bursă și sunt auditate de auditul extern;  în SUA și Australia, pentru firmele listate la bursă, managerii trebuie să confirme implementarea sistemelor de control intern, în mod obligatoriu;  în Uniunea Europeană, conformarea implementării unui sistem de control intern va deveni obligatorie, deoarece directivele de contabilitate îmbunătățite necesită elaborarea unei declarații privind guvernanța corporativă, cerință pe care statele membre trebuie să o transpună în legislația națională, până la sfârșitul anului 2008. Privirea aceasta de

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
următoarele aspecte: • conturile publice sunt înșelătoare; • informațiile privind performanța sunt confuze; • informațiile privind reglementarea nu sunt susținute de dovezi solide; • executivul de conducere face estimări în lipsa informațiilor în ceea ce privește caracterul de adecvare al controalelor asupra raportării financiare și a procedurilor de conformare; • baza privind bunurile corporative nu este protejată împotriva pierderii, risipei, atacului sau dezastrelor naturale; • reputația corporativă militează în detrimentul loialității clienților; • operațiunile și procesele sunt ineficiente și neflexibile; • oameni lipsiți de experiență și profesionalism sunt recrutați și pro movați; • organizația nu

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
The Institute of Internal Auditors, 2005, p. 26, adaptare și prelucrare a explicațiilor modelului. MISIUNEA Președintele și Consiliul de administrație (Riscul strategic) FORMAREA STRATEGIEI MANAGEMENTUL DE CONDUCERE (Riscul operațional) IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Globalizarea externă și dezvoltarea pieței Statutul, reglementările codurilor și îndrumarelor REPUTAȚIA CORPORATIVĂ Mandatarii pasivi Mandatarii activi Cultura Capacitatea Valorile conducerii Angajamentul Claritatea Alegerea Comunicarea Consistența Provocarea Contextul Apetitul de risc 4. Managementul riscurilor 1. Obiectivele organizaționale 3. Evaluarea riscurilor 2

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
înalt nivel care este structurată pe operațiuni, la care se asociază riscurile. Riscurile operaționale afectează realizarea obiectivelor zilnice și entitățile trebuie să aibă soluții pentru aceste riscuri cu care se confruntă. Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Organizațiile au diferite percepții asupra riscurilor. Punctul de vedere al COSO-ERM este că riscurile pot fi clasificate astfel: strategice, operaționale, de raportare și conformare. (3) Modelul general al managementului riscurilor, faza 3 Modelul se completează în această fază cu conceptul

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
pentru aceste riscuri cu care se confruntă. Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Organizațiile au diferite percepții asupra riscurilor. Punctul de vedere al COSO-ERM este că riscurile pot fi clasificate astfel: strategice, operaționale, de raportare și conformare. (3) Modelul general al managementului riscurilor, faza 3 Modelul se completează în această fază cu conceptul de apetit pentru risc, care deține un rol central în toate cadrele de management al riscurilor. Apetitul pentru risc creează un contract nescris între

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
Atunci când se atinge acest nivel, tot personalul din organizație devine implicat în managementul riscurilor”; (11) cultura organizației (Culture) va influența modelul apetitului propriu al riscului. Mulți comentatori 68 privesc guvernanța ca o întâlnire a criteriilor de performanță-succes cu cele de conformare bazate pe constrângeri (furnizarea bunurilor, dar într-o manieră corectă și adecvată). Acest echilibru este afectat de tipul de cultură corporativă implementat, începând de la atitudinea angajaților: „Cauzele riscurilor pot include fațete ale culturii organizaționale, precum înrădăcinarea proceselor și practicilor sau

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
pe care și le propune, poate conține:  scopul și misiunea;  componența și numărul de membri;  relațiile cu managementul, auditul intern și auditul extern;  întâlnirile private cu auditorii;  verificarea comunicatelor de presă;  discutarea verificărilor trimestriale;  supravegherea managementului riscurilor;  supravegherea programului de conformare al companiei;  verificarea și/sau aprobarea scopului și onorariilor auditorilor;  discutarea problemelor legale cu Consiliul de administrație;  abilitatea de a efectua investigații și să angajeze experți externi; În plus, unele companii au inclus în Carta comitetului de audit o declarație

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
îndrumarea în vederea îndeplinirii acestor responsabilități, precum și pentru înțelegerea așteptărilor organizațiilor din partea lor. Comitetul de audit joacă un rol critic în supravegherea integrității și calității raportării financiare, asupra eficacității controlului intern, evaluării și atenuării riscurilor, ce afectează declarațiile financiare, și monitorizării conformării legale și etice a companiei, deoarece acestea afectează declarațiile financiare și performanța și independența auditorilor. „Comitetele de audit trebuie să fie proactive, nu doar reactive, pentru a asigura calitatea și integritatea raportărilor financiare corporative. În mod critic se simte nevoia

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
sale. Cadrul de control COSO definește controlul intern ca fiind procesul stabilit de consiliul de directori, de managementul sau de alt personal al unei companii, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă în ceea ce privește: eficacitatea și eficiența operațiunilor, fiabilitatea raportării financiare și conformarea cu legile și reglementările aplicabile. În baza acestei definiții, sistemul de control intern este alcătuit din următoarele cinci componente interconectate: mediul de control stabilește tonul organizației, influențând conștientizarea controlului de către personal. Reprezintă fundația pentru toate celelalte componente ale controlului intern

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
comitetului de audit trebuie să încerce să înțeleagă orice situație care le poate crea un disconfort și să păstreze în permanență un nivel acceptabil de scepticism cu privire la toate inițiativele managementului. În activitatea de supraveghere, comitetul de audit ia în considerare conformarea companiei cu legile și reglementările care afectează declarațiile financiare. Pe lângă informațiile obținute din discuțiile cu managerii și auditorii, pe baza checklist-urilor și chestionarelor solicitate, mai primește informații actualizate de la management prin rapoarte transmise organismelor de reglementare și Consiliului de administrație

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
auditorii, pe baza checklist-urilor și chestionarelor solicitate, mai primește informații actualizate de la management prin rapoarte transmise organismelor de reglementare și Consiliului de administrație privind legalitatea și conformitatea, probleme ce pot avea un impact asupra declarațiilor financiare, pot afecta politicile de conformare ale companiei sau stabilitatea financiară și profitabilitatea companiei. Raportul Comitetului „Panglica Albastră” asupra eficacității comitetului de audit, sponsorizat de Bursa de Valori din New York și Asociația Națională a Directorilor Corporațiilor (NACD) 8 , a elaborat un ghid practic privind 8 NACD

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
performanțe corporative sporite prin intermediul unei practici mai bune a consiliului directorilor. Guvernanța corporativă 334 334 activitatea comitetelor de audit (Raportul NACD), care recomandă acestora să evalueze tonul organizației, „tone of the top”, asigurându-se de devotamentul directorilor și angajaților în ceea ce privește conformarea legală și etica în cadrul companiei, în mod ideal, prin intermediul politicilor scrise. Raportul NACD sugerează în plus comitetului de audit să obțină informații privind stabilirea și menținerea, de către management, a unui proces menit să asigure conformarea cu legile, reglementările și politicile

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
devotamentul directorilor și angajaților în ceea ce privește conformarea legală și etica în cadrul companiei, în mod ideal, prin intermediul politicilor scrise. Raportul NACD sugerează în plus comitetului de audit să obțină informații privind stabilirea și menținerea, de către management, a unui proces menit să asigure conformarea cu legile, reglementările și politicile corespunzătoare. Comitetul de audit poate să se întâlnească cu comitetul de directori pentru a se asigura că standardele privind conformarea legală și etica sunt respectate. În același timp, poate solicita rapoarte în acest sens de la

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]