230 matches
-
sau cu categoriile estetice aflate la modă. Ceea ce e o dogmă azi, mâine devine, pentru cei ce persistă în ea, o simplă dovadă a închistării unei minți retrograde. Neîndoielnic, aria inedită de evoluții ce se pot ivi în mijlocul unei tradiții conformiste e observată de un număr modest de oameni, iar alții le preiau ideile numai fiindcă e cool să împărtășești opinii avangardiste și/sau controversate. În paralel, marea masă va rămâne mereu tributară unei viziuni tradiționaliste asupra societății, pe care o
De ce Conchita, cu barbă şi rochie mulată de seară, e ok, dar să te plimbi în slip prin Piaţa Romană nu e? () [Corola-blog/BlogPost/338504_a_339833]
-
individului dar individul, proclamîndu-și o altă apartenență națională și comunitară, se situează împotriva statului-partid-națiune dominant. Individul este situat în și prin comunitate. Singura diferență pe care partidul o stimulează este aceea a competiției, presupusă a se exercita în respectarea disciplinei conformiste. Ambiguitatea anilor 1970-1980 rezidă în alianța parțială dintre nemulțumirea minoritarilor și aceea a opozantului român împotriva opresiunii pînă în punctul în care interesele lor se despart. Memoriile fracturate ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fel de interagresiune muzicală în sînul căreia defilează, confundate, toate durerile și bucuriile ca niște umbre care te îmbată". Ultimele cuvinte ale părții scrise de Lupasco în cartea Omul și cele trei etici ale sale pot lovi din plin spiritele conformiste: Există, pentru mistic, un orgasm al lui Dumnezeu. Această a treia etică religioasă este însăși etica iubirii"3. Orgasmul lui Dumnezeu... Să fim noi, oare, împreună cu universul nostru, rezultatul acestui orgasm al lui Dumnezeu? Fatalmente, orgasmul presupune contradicția. Dacă Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii exercitate de un gup sau de un alt individ”. În acest capitol sunt analizate două categorii fundamentale de influență socială: influența majorității, exprimată în comportamente conformiste și cea a minorității, care duce la supunere. Capitolul șapte tratează problema „dinamicii grupului”. În prima secțiune a capitolului este introdusă definiția grupului, caracteristicile esențiale ale acestuia. Mai apoi este descris felul în care acționează indivizii în cadrul sarcinii pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
datorează cunoscuta Carte a snobilor, scrisă În 1848. O Întreagă galerie de snobi, clasificați metodic: militari, mici burghezi, clerici, simpli frecventatori ai saloanelor, dar mai ales scriitori, cu toții trec prin baia acidă a satirei sale. Viciul imitației fără discernământ, venerația conformistă a falselor valori sunt biciuite fără milă de cel care știe un adevăr necruțător: că a face literatură Înseamnă cu totul altceva decât a frecventa cluburile „Wattier”, „Almack” sau „White”. Legătura dandysmului cu snobismul e dintre cele mai subtile, deschisă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de-o parte, impulsul de a răsturna orânduiala „cea crudă și nedreaptă” (a se citi: socialism, solidaritate cu masele etc. etc.), pe de alta, dorința la fel de intensă de a fi unici, de a se Împotrivi cu ostentație unei lumi banale, conformiste (a se citi: liberalism, individualism etc. etc.). Ce altceva Își programau să fie les Jeunes-France, cu alte cuvinte, tinerii artiști parizieni Însuflețiți deopotrivă de un romantism revoluționar și de ideile liberale? La vedere, bărbi stufoase, plete rebele (dușmane de moarte
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
repetate rânduri (Marin Preda, Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Nicolae Breban, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Alexandru Ivasiuc, D. R. Popescu, Sorin Titel, D. Țepeneag, Petru Popescu, George Bălăiță ș.a.), intră, observă criticul, în polemică implicită cu proza schematică și conformistă a anilor ’50. Remarcându-le modernitatea, comentatorul constată că acești autori se dezinteresează de stricta „verosimilitate”, au capacitate de sinteză, preferă adesea reprezentările metaforice și simbolice, deconstrucția, tehnica sugestiei, retragerea în parabolă și vizionarism, eseismul. Ei refac legăturile cu marea
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
inițială, atunci se pot obține rezultate satisfăcătoare cu metode intuitive, care induc „costuri” relativ modeste, în special la nivelul timpului și resurselor. Practica actuală sugerează două direcții de abordare a segmentării și a grupurilor strategice. Dacă se adoptă o atitudine conformistă, care ar corespunde unui comportament de tip apărător sau analist, în sensul dat termenilor de Miles și Snow (1978), atunci ar trebui să se ia act de segmentare și de grupurile existente „oficial” la un moment dat, într-o industrie
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Ajungând la acest punct, nu putem trece cu vederea opinia potrivit căreiainovația În materie de metodologie este stimulată de cercetare și nu atât de activitatea de predare sau instruire. Cu justificarea că predarea și instruirea sunt, În mod obișnuit, activități conformiste (și adesea repetitive), că prea de multe ori cei de la catedră tind să se bazeze pe ceea ce au făcut Înainte, În loc de a Încerca să descopere noi abordări, noi modalități de acțiune sau că, fiind prea aglomerați, sunt prea puțin motivați
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și poziția profesorului în clasă fac ca acesta să poată exercita o influență importantă asupra elevilor. Utilizarea nedozată a acestor prerogative se poate solda însă cu rezultate negative. Abuzul de „disciplinare”, de exemplu, poate avea ca efect formarea unor spirite conformiste și dependente, prin fixarea pe anumite atitudini apreciate de profesor. Funcția didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor. Ea se îndeplinește prin crearea unei atmosfere generale de securitate și încredere în clasă, prin încurajarea succeselor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuprinsul lor, tinerii reușesc să-și plămădească o mentalitate, un crez de viață, care-i vor face să vină apoi cu o anumită pregnanță a faptei sau a atitudinii exterioare. Cei care nu cultivă acțiunea interioară sunt sortiți unei existențe conformiste, mediocre. Μ Omul se definește mult mai bine prin respingerile și preferințele manifestate În timpul liber decât prin acelea făcute În timpul activităților profesionale obligatorii. De ce? Pentru că adevăratele gusturi sunt exprimate atunci când omul știe că nu trebuie să dea socoteală nimănui pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
l-a împiedicat probabil pe Ponente să citească o întreagă serie de poezii pe care eu le-am dedicat mamei mele, din 1942 și până astăzi. Îl provoc să demonstreze că sunt creațiile unui „mămos”, ca să folosesc definiția sa vulgară, conformistă și degradantă, de om oarecare, ce poate fi înlocuit cu orice retrograd, cu orice doritor să aparțină unei turme. Tocmai în acest sens aș vrea să declar public aici că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
analizate după metodele cunoscute ale psihologiei și psihanalizei. Senzația că firea lui Don Milani are ceva greșit și neplăcut, care nu poate fi definit, continuă să se facă simțită în toată cartea, până la sfârșit. El va depăși, firește, prima fază conformistă și pueril-triumfalistă (și de aceea chiar mișcătoare) a noviciatului, dar se întâmplă ceva (despre care nu se vorbește în scrisori și care se prezintă ca un fapt „petrecut”). Don Milani va deveni Don Milani, iar relația sa cu Autoritățile se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Sfântului Pavel din Epistola către efeseni: «Iar desfrâu și orice necurăție și lăcomie de avere nici să se pomenească între voi».” 3. „Chiar și organele de presă cunoscute pentru liberalismul și inteligența lor păstrează asupra acestui subiect atitudini surprinzătoare și conformiste.” 4. „În alte societăți, care totuși au luat distanță față de creștinism, vechea condamnare religioasă, prea profund înrădăcinată ca să dispară, a luat forma unui fals raționalism și își păstrează toată vigoarea: URSS-ul și Cuba au legi severe împotriva homosexualilor, în numele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
invizibilă, despre existența căreia amintea insistent o „reclamă” des Întîlnită pe marginea drumurilor, pe care scornitorii de bancuri o deturnau de la sensul avut În lozinca „Să triumfe Libertatea, Pacea și... Securitatea”. La prima vedere, așadar, trăiam Într-o societate decerebrată, conformistă și amorțită, căreia i se potriveau de minune versurile lui Mircea Dinescu: „găinile n-aveau simț politic prea dezvoltat/ cîrÎiau În surdină și Închideau ochii la tot ce se-ntîmplă”. Cu mai bine de un secol În urmă Caragiale observa că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
originară a cuplului adamic, în nuvelele și romanele lui Laurențiu Fulga sau capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi până în contemporaneitate. Aici analiza e în general conformistă și ideologizată, dar nu eludează întotdeauna valoarea estetică în favoarea tematicii. Poezia patriotică e judecată în funcție de rolul de „constantă a atitudinii existențiale” ce se înscrie „printre expresiile majore ale sensibilității umane”. După Introducere în opera lui N. Filimon (1973), M., fără
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
loc chiar înaintea alegerilor din 1946. Romanul Penumbre (1969), ilustrând crâmpeie din lupta pentru eliberarea ultimelor brazde de pământ românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o școală de ofițeri din Transilvania. În literatura lui conformistă, fie că este vorba de război, de amintiri din copilărie, de anii de ilegalitate și de așa-zisă afirmare a Partidului Comunist sau de prefacerile din lumea satului sau a micilor orașe de provincie, autorul dovedește meșteșug, fiind un povestitor
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Tomis”, „Argeș” ș.a. Debutează cu poezii în 1955, la revista „Tânărul scriitor”, iar prima lui carte, Germinații, apare în 1967. Pământul, seva, semințele, tablourile idealizat bucolice preamăresc aici un comunism imaginat după o rețetă încă în uz. Depășind aceste imagini conformiste, de vagă orientare tradiționalistă, dar și neoromantică, declamativă, G. se arată în Altare de iarbă (1969) un autentic poet htonic, încercând totuși să justifice în lirica sa, sub pretextul „miraculos” al vieții trăite în mijlocul naturii-mamă, o vârstă a „împlinirilor sociale
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
Împarte coronițe premianților și Îi admonestează cu severitate pe cei recalcitranți. Ducând logica evolutivă a literaturii noastre mai departe, sunt de părere că, dintre toate generațiile pe care le-am avut În perioada postbelică, generația ’70 a fost cea mai conformistă sub aspect politic și cel mai puțin inovatoare sub aspect metodologic. A fost Însă o generație a restituirilor, a racordurilor culturale restitutive - câteodată esențiale. Într-un mod ciudat, dacă privim lucrurile În evoluție temporală, ajungem la concluzia că nu generației
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
Litere și Filosofie a Universității din București (1937-1941). În timpul războiului, după absolvirea Școlii de Ofițeri de Artilerie din Craiova, este trimis pe front. În 1944 este redactor-șef al „Scânteii tineretului”. După susținerea, în 1947, a tezei de doctorat, Modalitatea conformistă a dramei, funcționează ca profesor de limba și literatura engleză și ca șef de catedră la Universitatea din București, iar din 1963 este șeful Catedrei de teatrologie și filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Îndeplinește, în
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1975), Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române ș.a. După debutul cu versuri în revista „For” a Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1935) și placheta de versuri Anna-Mad (1942), primul excurs istorico-literar al lui G., Modalitatea conformistă a dramei (1948), indică un spirit lucid, care refuză adevărul axiomatic, bătătorit, în favoarea propriilor opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează potrivirea operei pe formele înșelătoare
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
traducător a lui G. vizează cu deosebire opera lui Shakespeare, a cărei editare completă în românește o coordonează, precum și alte scrieri din literatura engleză și din cea americană. SCRIERI: Anna-Mad, București, 1942; Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu, București, 1946; Modalitatea conformistă a dramei, București, 1948; Primăvară în Valea Jiului, București, 1949; Întâmplări din Marea Răscoală, București, 1953; Tudor din Vladimiri, București, 1955; Ucenicia cărturarului, București, 1955; Walt Whitman, București, 1955; Balade, București, 1956; Două ambasade, București, 1958; Orientări în literatura străină, București
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Condotierul este O vacanță atât de lungă..., romanul unei „crize de afirmare”, care investighează un caz de „rebeliune” existențială, de refuz al soluțiilor social-profesionale pasive și convenționale, în numele urmării unei vocații artistice. „Rebelul” care respinge calea unei cariere banale și conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului e dublată de o morală existențialistă, contrabalansată, pe de altă parte, de o propensiune spre cultivarea
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]