416 matches
-
culte, produc o stare de transă, servind ca mijloc de comunicare cu zeitățile. Aceste zeități au nume africane, dar există și nume ale unor sfinți creștini catolici care sunt atribuite acestor divinități africane autentice. Există o întreagă rețea ocultă a confreriei Vaudou, care cuprinde societatea haitiană în cvasitotalitate, manifestându-se prin vrăji, descântece, taine și o faimă ocultă. Cucerirea independenței statului Haiti a fost, în mare măsură, sprijinită prin manifestările oculte ale religiei Vaudou. Recent, în Haiti, religia "Vaudou" a fost
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
din Africa Neagră: (Senegal, Sudan, Ghana, ...). Au fost aduși de vechile dinastii care au traversat istoria Marocului și în parte cele ale Algeriei și Tunisiei, începând cu imperiul Almohade, pentru lucrările la clădirile palatului și pentru întărirea oștilor. Constituirea în confrerii a "gnaoua" în Maroc se articulează în jurul muzicienilor ("mâallemi"), cântăreți la un instrument (cvasi exclusiv "qraqech" (sau "qrâqeb") - un fel de "crotale" - și "gambri"), prezicători ("chouaafa"), mediumuri și simpli adepți. Ei practică împreună un rit de posesie sincretică (numit "Lila
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
transportați în America, au adoptat creștinismul. În timpul perioadei coloniale, mai mulți cercetători și antropologi au încercat să înțeleagă și să clasifice sistemul religios din Maghreb. Astfel,începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Gnaoua/Gnawa sunt identificați ca fiind o confrerie religioasă populară ale cărei practici terapeutice provine din moștenirea cultelor animiste subsahariene importate de generații de sclavi stabiliți în Maroc. Lucrările privitoare la cultul sfinților maghrebini sau cele privitoare la comerțul cu sclavi pe pământ islamic au încercat să identifice
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
admit că este dificil astăzi să se identifice originea "Gnaoua/Gnawa" pornind de la numele lor, cu atât mai mult cu cât ei nu sunt toți "negri", arabi sau musulmani. Există "Gnaoua/Gnawa" berberi și "Gnawa/Gnaoua" evrei, tot așa cum alte confrerii religioase, zise de foști sclavi, înrudiți cu Gnaoua/Gnawa din Maroc, există de bine de rău dar sub nume diferite: în Algeria ("Diwan"), în Tunisia ("Stambali"), în Fezzan din Libia ("Sambali") și chiar în Egipt ("Zar"). Pentru a răspunde la
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
islamic. Astfel, frecvența întâlnirilor și deplasărilor între Africa neagră și albă nu se limitează la schimburile comunităților servile. Aceste schimburi în cele două sensuri n-au putut decât să favorizeze relațiile dintre cele două Africi și să pregătească progresiv emergența confreriilor așa cum sunt "Gnawa/Gnaoua" în Maroc, "Diwan" în Algeria sau "Stambali" în Tunisia. Tot așa, asemănările dintre practicile rituale ale "Gnaoua/Gnawa" și cele ale confreriilor "soufis marocane" dovedesc o adevărată înrudire spirituală care exclude teza unui sincretism în care
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
putut decât să favorizeze relațiile dintre cele două Africi și să pregătească progresiv emergența confreriilor așa cum sunt "Gnawa/Gnaoua" în Maroc, "Diwan" în Algeria sau "Stambali" în Tunisia. Tot așa, asemănările dintre practicile rituale ale "Gnaoua/Gnawa" și cele ale confreriilor "soufis marocane" dovedesc o adevărată înrudire spirituală care exclude teza unui sincretism în care o religie exterioară s-ar fi acomodat unei religii dominante. Este vorba de constituirea complexă și progresivă a unei comunități și a unei practici religioase, pe
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
a obiectivelor comerciale uneori considerate ca excesive. Artiști, precum Hassan Hakmoun, de exemplu, organizează, la scară mare, spectacole pentru turiști. "Articol principal:Festivalul Gnaoua de la Essaouira" Festivalul de la Essaouira din Maroc este un loc important al adunării anuale a acestei confrerii. Este un festival muzical care se ține la începutul fiecărei veri, în orașul marocan Essaouira. Festivalul îi aduce în scenă pe marii maeștri "Mâalemines Gnaoua" care interpretează "muzică mistică și sacră" a "Gnaoua/Gnawa". Câteva sute de mii de vizitatori
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
întinse erau proprietățile, este sigur că nobilii dețineau majoritatea suprafeței. Între cei mai mari proprietari de pământ se numărau unsprezece membri ai familiei Sorgo, opt Gozze, șase Ghetaldi, șase Pozza, patru Zamagna și trei din familia "Saraka". Cetățeni ragusani aparținând confreriilor Sfântul Antonie și Sfântul Lazăr dețineau terenuri considerabile în afara orașului. Orașul a fost asediat de o forță croată condusă de Todor Milutinović și susținută de Marina Regală Britanică, care dominase incontestabil Marea Adriatică. Căpitanul la sfârșitul lui ianuarie 1814 cu vasele
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
tot cuprinsul regatului. O cruciadă care ar fi îndepărtat nobilimea de țară o perioadă mai îndelungată ar fi consolidat politica regală de pace în interior și ar fi făcut din rege exponentul dorinței maselor care începuseră să se organizeze în confrerii ale păcii, ca de pildă, cea condusă de pădurarul Durand din Puy-en-Velay (1186). Era timpul ca regele să intervină printr-o acțiune de amploare, care să împiedice alunecarea acestor confrerii spre erezie și dezordini. Regele Franței nu putea întreprinde nimic
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
rege exponentul dorinței maselor care începuseră să se organizeze în confrerii ale păcii, ca de pildă, cea condusă de pădurarul Durand din Puy-en-Velay (1186). Era timpul ca regele să intervină printr-o acțiune de amploare, care să împiedice alunecarea acestor confrerii spre erezie și dezordini. Regele Franței nu putea întreprinde nimic atât timp cât puternicul său vasal, regele Angliei, deținea posesiuni numeroase în Franța (Normandia, Maine, Touraine, Anjou, Poitou, Aquitania), posesiuni pe care căuta să și le sporească prin orice mijloc, acesta fiind
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
ciudat denumite: „verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume și cu amintiri alcătuiesc un tablou „pitoresc” al Franței, bogat În culori și În arome, cu „datinile și obiceiurile” sale, cu ordinele religioase, confreriile și corporațiile sale, cu rânduiala sărbătorilor, cu crimele și legile locului, cu facultățile sale, cu toate curiozitățile „de păcălit lumea”, cu agricultura și alimentația sa, cu arta vieții În societate și cu ospitalitatea locuitorilor din cetățile sale. Elogiile orașelor au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
principal și În lucrările lui Otto von Gierke, Henry Maine și Numa Denis Fustel de Coulanges. Ferdinand Tönnies este Însă cel care, În 1887, stabilește celebra distincție Între Gemeinschaft și Gesellschaft: pe de o parte, familia și vecinii, corporațiile și confreriile, Biserica și ordinele spirituale; pe de altă parte, piața sau marile Întreprinderi, publice sau private, bazate nu pe prietenie sau pe vreun acord spontan și implicit al unor conștiințe individuale care Împărtășesc același sistem de reguli, credințe și valori, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la prima vedere, decât o metaforă de origine familială, limitată la societăți Închise sau extinsă la Întreaga umanitate. Suntem „Între frați” sau „cu toții frați”. Este de-ajuns Însă să fim frați ca să fim fraterni, este de-ajuns ca membrii unei confrerii să se numească astfel Între ei? ν Cuvântul În sine, singur, nu conține foarte mult sens. Atunci când se evocă, de pildă, o fraternitate de arme, al doilea termen este cel care determină sau Întărește inteligibilitatea primului, printr-un soi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
referă În același timp la o situație și la o relație, la o stare și la un comportament. Desemnează un atașament Între membrii unor societăți Închise, Începând cu familia, prima dintre toate, și continuând cu altele calchiate după modelul familial, confreriile și breslele. La polul opus, caracterizează un elan de iubire ce cuprinde societatea cea mai extinsă, Întreaga umanitate. Pentru unii, suferă de un real deficit conceptual, care Îi limitează domeniul la sfera virtuților domestice; pentru alții, În schimb, beneficiază de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
un ideal mai presus de meschina ta persoană". Este într-adevăr mult mai simplu să nu fii tu cel care ia zilnic în piept viața, hotărând ce ai de făcut, ci să faci ce-ți spune Marx, sau Căpitanul, sau confreria de fani Metalica sau Che Guevara, sau mai știu eu cine, că ai de făcut. E mai greu să ai despre fiecare dintre complicatele probleme de zi cu zi propria ta opinie, decât să ți-o însușești pe cea politic
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu mai multă chibzuință, respectând regulile diferitelor tipuri de jocuri, pentru a continua. Pentru că receptările precipitate ale crizelor accentuează tensiunile și confuziile, sunt de preferat discuțiile în Agora, urmate de sinteze elaborate cu lideri, intelectuali, "noii profeți" ori de la diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte inițiative, susținute însă și prin curaj, nădejdi și alte aleanuri psihice create natural. Ideologiile social-politice apărute în preajma și după Revoluția franceză din 1789 prin liberalism, conservatorism
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instalații" și alte drăcovenii observi doar țâfna acră a urii față de valorile consacrate și lăcomia patroanei de bordel ce simte că i-a intrat, în fine, marfa capabilă să satisfacă poftele răcanilor aflați la prima permisie în oraș. Pentru noua confrerie, dușmanul de clasă e „bernismul" - numele de cod al generației lui Horia Bernea - și profesionismul hrănit cu origalitate, competență și talent. Trăim un moment de triumf al neroziei. Oameni care nu mai reușesc să se maturizeze - dar care n-au
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
lor: „aerul care venea din munți, matur și copt,/ ca un romancier, ca Liviu Rebreanu”. Numele acesta, al unui scriitor care-l apărase pe Bogza de acuzațiile aduse Jurnal-ului de sex este, probabil, sinecdoca unui dezinteresat protectorat literar, a confreriei pe care, dintr-o lume altminteri rea, Bogza o pune, pentru el și pentru prietenul lui, deoparte. Îl va fi ajutat, pe Blecher, interesat numai de ea, această gură de viață? Neăndoielnic că da. Privirii înăuntru, care lui îi reușește
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
Auguste Comte, Claude Henri de Saint Simon, Charles Fourier, Madame de Staël, Juliette Recamier, Otto Gross. Istoria Germaniei este în optica lui Sombart, în primul capitol al volumului Femeia este viitorul bărbatului, o istorie a societăților de tip masculin, a confreriilor masculine în care eliminarea femeii de pe scena socială și politică se răzbună prin puseele homoerotice, camuflate de exhibarea virtuților și comportamentelor militariste, cazone, belicoase. Acestui fenomen “german” el îi propune drept antidot figura unei pacifiste de la începutul veacului al XX
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
(din limba latină sau o limbă semitică: vezi etimologia numelui) este un element cheie în puterea socială, religioasă și politică din universul științifico-fantastic al romanului Dune, de Frank Herbert. Este descrisă ca o confrerie a cărei membri își antrenează și educă trupul și mintea, pe segmente lungi de timp, în vederea realizării unei condiționări fizice și mentale cu care să obțină puteri și abilități ce pot fi privite cu ușurință drept puteri magice, de către cei
Bene Gesserit () [Corola-website/Science/309463_a_310792]
-
SSI a fost aflarea datei raidului american asupra Ploieștiului - 1 august 1943 - cu o săptămână înainte ca acesta să aibă loc. Deși loial aliaților germani, la ordinul lui Antonescu, SSI a tatonat șansele unui eventual armistițiu, ajutându-se de șeful confreriei masonice, Jean Pangal, de Grigore Gafencu, fost ministru de externe și de mulți alții. La fel ca predecesorul său, Mihail Moruzov, Cristescu a condus serviciile secrete românești cu suficient profesionalism, considerându-se «funcționar de stat», adică obligat să servească interesele
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
Dirk Bouts și Gerard David. A fost adesea imitat și copiat până în secolul al XVI-lea. realizează scene religioase și portrete, pictate în ulei pe lemn, panouri unice, dipticuri sau polipticuri, de format mare sau mic; comenzile au venit din partea confreriilor (Louvain...), a comandantilor religiosi (episcopul de Tournai) sau privați (cancelarul Rolin, J. De Braque, P. Bladelin, Ferry de Clugny). La Tournai, se inițiază în stilul gotic. Maeștrii săi, Robert Campin, poate Maestrul din Flemalle și Jan van Eyck îl formează
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
e și faptul că de atunci acești asociați se revendicau de la sacrificiul arhitectului Templului, Hiram, victimă a unui misterios asasinat, și se jurau să-l răzbune. După persecutarea multora dintre cavalerii Templului, cu siguranță că ei au migrat În acele confrerii de artizani, contopind mitul răzbunării lui Hiram cu acela al răzbunării lui Jacques de Molay. În secolul al XVIII-lea, la Londra existau loji de meșteri zidari propriu-ziși, așa-zisele loji operative, dar treptat, unii gentilomi plictisiți, și după toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
speculativă, poveste de ziditori simbolici. În acest climat, un anume Desaguliers, care l-a popularizat pe Newton, Îl influențează pe un pastor protestant, Anderson, care redactează regulile unei loji de Frați Zidari, de inspirație deistă, și Începe să vorbească despre confreriile masonice ca despre niște corporații care datează de acum patru mii de ani, de la fondatorii Templului lui Solomon. Iată motivele mascaradei masonice, șorțul, dreptarul, ciocanul. Dar poate că tocmai prin asta masoneria ajunge la modă, Îi atrage pe nobili, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
priviri neliniștite, vioaie. Și tu, Yves, te-ai găsit să-i amintești lui Arturo de Inchiziție, de parcă la Paris te-ai fi ocupat cu botezul găinilor. - Parbleu! exclamă francezul. Se știe că trebuie să fii absolut țicnit ca să intri În confreria Apărătorilor, de unde n-ai șanse să ieși decât printr-o Înmormântare onorabilă! - Angelo are dreptate, reluă călărețul scund, pe nume Francisco. Nu ne-am gândit la multe lucruri. Am călărit de la Varna până aici, primele douăzeci de leghe cu turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]