1,097 matches
-
trecerea prin instituțiile care au anihilat orice voință a originalității - care au asasinat persoana I - l-au fixat pe scriitor într-o paradigmă negativă, patronată de A nu fi. Alături de Matei Călinescu, Petre Stoica Mircea Ivănescu încerca, în Bucureștii boemei, conjugarea, poate ironică, a lui „A nu fi”. Matei Călinescu va pleca în Statele Unite, Petre Stoica la Jimbolia, Mircea Ivănescu la Sibiu, sub semnul unei redefiniri. Re-găsiri. Ion Mircea (Mircea care încheie careul „Mircea”) vine din Clujul miracolului echinoxist. Este un
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
filosofice. Ni se pare evident că apertura polemică a comentatorului derivă dintr-un vis de transvazare a realității. Scenariile mundane, multe originare în nevoia de conflict nemilos, au șansa de a se „înălța“ prin știință sau prin artă, ori prin conjugarea lor. Leonardo s-ar număra printre sute de posibile exemple. După succesiunea atâtor „școli” epistemologice, ni se propune acum metodologia transdisciplinarității, ușor absolutizată aici, sediu al unor avantaje multiple, pe lângă care abordările sectoriale păcătuiesc prin chiar reflecția exclusivistă asupra lor
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
anume la o grupă de neromâni. I-am dat cu câteva minute înainte unei rusoaice să conjuge verbul a se însănătoșa (sic. n.n.) "Continuați", îmi spune ministrul. Iar eu, la rândul meu îi zic rusoaicei să continue și ea cu conjugarea. Și a început: "Eu mă însăta...însătă", și cu aceasta s-a isprăvit. Iar ministrul "dar eu mă îmbolnăvesc", și dându-mi mâna, părăsi clasa. Interesant a fost și consiliul pedagogic la care, sub președenția ministrului, au participat profesori originari
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
patriei sale adoptive. Compendiul în sine reprezintă o încercare onestă de a oferi cititorului italian interesat principalele repere ale structurii morfologice a limbii române, concentrînd în 30 de pagini descrierea principalelor clase de flexiune, oferind modele de declinare și de conjugare și insistînd asupra excepțiilor. Mult mai interesante pentru cititorul de azi pot apărea considerațiile generale din partea introductiva, în care autorul realizează o pertinenta radiografie a stadiului în care se află cercetarea lingvistică românească la 1865, identificînd trei vicii fundamentale ale
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
nu se regăsește în ediții, ci doar în Convorbiri literare. Acest sistem de notații, nicăieri teoretizat, a funcționat realmente, adică poeții l-au aplicat. Multe contexte își schimbă chiar sensul în funcție de pauza apostrofului. O categorie întreagă, aceea a verbelor de conjugarea I, confundă prezentul cu perfectul simplu dacă nu ținem cont de notația apostrofului. Eminescu, de pildă, are în Almanahul România Jună, pentru Luceafărul, vv. 29-30: Și pas cu pas pe urma ei Alunecă'n odaie Lipsa spațiului nu dă loc
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare și proastă, ca în cazul infinitului prost cu care, de altfel, se înrudește - vizibil, în planul ravagiilor patologice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-o, hai să găsim altă modalitate de a-i face să crizeze (jurnale.ro). Cam iritant prin aspectul său de termen tehnic și prețios (derivat de la un termen cult, modern, pe tiparul verbelor în -a care primesc sufixul -ez în conjugare), noul cuvînt nu e totuși o formație greșită. Apariția sa e chiar explicabilă, în măsura în care zona lexicală a afectelor este întotdeauna susceptibilă de inovații, din nevoia psihologică a vorbitorilor de a marca noi nuanțe și grade de intensitate sau pur și
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
ținte, distrugerea acesteia sau abandonarea misiunii de către țintă; ... d. echipamente de dirijare, propagare sau focalizare a fasciculului; ... e. echipamente cu posibilitatea de baleiere rapidă a fasciculului pentru operațiunile rapide asupra țintelor multiple; ... f. sisteme optice adaptive si dispozitive de conjugare a fazei; ... g. injectoare de curent pentru fascicule cu ioni negativi de hidrogen; ... h. componente de acceleratoare „calificatepentru utilizări spațiale"; ... i. echipamente pentru emiterea sub formă de con a fasciculelor de ioni negativi; ... j. echipamente pentru controlul si orientarea unui
HOTĂRÂRE nr. 524 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298466]
-
prezenta diferite oportunități pentru interese culturale, ca și interese comerciale sau industriale pe care le-ar putea avea conaționalii noștri din străinătate, activități educaționale dar chiar și terenuri sau facilități economice oferite, care să conducă la apropierea de interese și conjugarea unor eforturi pornite de jos, de pe plan local; ceea ce garantează stabilirea de legături personale și de tradiție directă în cooperare, fără intermedierea unor organisme birocratice, față de care există și reținerile politizării. Pentru aceasta, un Consiliu Științific va elabora două module
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
rândul pionierilor actelor culturale românești, academicianul Mihai Cimpoi concluzionează despre "Mărturisirea ... " movileană și atitudinea renascentistă a mitropolitului spunând: "... expunerea incipientă de argumente în evantai, trăsătură dominantă a barochistului Petru Movilă descoperă - un român. Petru Movilă considera cultura ca fiind o conjugare de acte de zidire de sine a unui homo singulare, homo unico, astfel încât faptele culturale movilene sunt susținute de un patos al înființării ca cel ce marchează profund compozițiile picturale și sculpturale ale Renașterii, ce reprezintă în coloane, porți, basoreliefuri
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Astfel, viitorul este format prin utilizarea românescului VA (pers. III sg.): „O Del . . . va chosela... ” (Revelația 21:3, 4, Traducerea lumii noi) Acest românesc VA este folosit împreună cu sufixul rom -A, care se adaugă la căldărari pt. formarea viitorului, după conjugarea prezentului (vo khosel- el șterge/ vo khosela-el va șterge). Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un rom vorbitor al acestui dialect
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
-A, care se adaugă la căldărari pt. formarea viitorului, după conjugarea prezentului (vo khosel- el șterge/ vo khosela-el va șterge). Adică acești romi folosesc două forme de viitor în același timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un rom vorbitor al acestui dialect ar vorbi cu un rom arli sau un rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor. Obligat prin judecată tradițională să promită că fiul nu va mai repeta înjurătura. Căldărarul spune: -Na kărela munro shiav kadea (nu va face
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
o dinamică orientată spre Înainte, În concordanță cu timpul care, și el, are tendința de a se mișca În aceeași direcție. Există un firesc al acestei mișcări, care Își are corespondentul Într-o oarecare organicitate a proceselor istorice, derivând din conjugarea naturală a unor premise, cauze, condiții, factori adiacenți, elemente aleatorii etc. Un fenomen, odată declanșat, se Înscrie Într-o dinamică definibilă, cuantificabilă și, până la un punct, predictibilă În limitele unei marje de eroare, mai mare sau mai mică. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o ținea proasta pe-a lui. Culmea e că a avut noroc și n-a pățit-o niciodată, ceea ce Îl umplea de o Încântare nedisimulată. - Vezi...? - Ce să văd? Nu e nimic de văzut aici. Nu poți face reguli din conjugarea șansei cu Întâmplarea și să-ți Închipui că găselnița o să țină la infinit. În țara mea, circulă o vorbă care spune că toate lucrurile se Întâmplă o dată pentru prima oară. Dacă trădătorul nimerește peste un nebun dispus să creadă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-și cordonul din jurul taliei, cuplă mufa acestuia la acumulatorul lui Stejeran 1, mai dându-i astfel niște volți. Beneficiind de acești volți nemunciți, Stejeran 1 își reveni încetul cu încetul. Făcu mici mișcări cu membrele, repetă teoria lui Pitagora, apoi conjugarea verbului „a munci”, se verifică dacă mai știe modelul pentru „Operația de curățare a unui birou de la stânga la dreapta”’ și sfârși cu normele de protecția muncii. În lumina puțină din odaia de comandă, carcasa lui tânără lucea stins, aruncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spațiile (tot ale poeticității) dintre simbolurile / figurile oculte ale muntelui / piramidei, peșterii / nestematei (smarald) etc. - se amplifică, se iluminează, ba chiar „cad în amurg“, desigur
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
cuprindea, inițial, 30 de lecții, însă autoarea a refăcut sumarul, astfel că lecțiile 22-30 se regăsesc în partea a II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
II-a a Manualului. Dăm mai jos lista lecțiilor care au fost incluse în capitolele din Partea a II-a: Lecția 22 Conjugarea la imperativ (loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
convingere în materie de leadership: Aceea că pot guverna nu pe principii, ci prin spirit descurcăreț; și că se pot considera eficienți nu prin efort cinstit pentru toată țara, ci folosind puterea fiscalității pentru ei, fără jenă de sfidare prin conjugarea manevrelor în gașcă. Ca dovadă că tot ce înseamnă guvernare este în funcție de impozitare și nu de producție, ceea ce este administrație publică, înseamnă cheltuieli bugetare în folos clientelar, iar tentativele de a câștiga electoratul nu sunt prin nimic altele decât de
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]