269 matches
-
îmbracă orice haină Când vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerare Ca și-un cuvânt greșit te-aruncă-n țină, Că însăși existența mea te doare!... Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-aceea te conjur spre-a mea iertare, Spre-a nu uită nimic din tot ce-a fost! În mine sufletul încă mai moare Cu fiece secundă fără rost!... Ne-om regăsi în sferele înalte Și-acolo îți voi spune, tot lumesc, Că, doamna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
dragostea îmbracă orice hainăCând vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerareCă și-un cuvânt greșit te-aruncă-n țină,Că însăși existența mea te doare!...Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-aceea te conjur spre-a mea iertare,Spre-a nu uită nimic din tot ce-a fost!În mine sufletul încă mai moareCu fiece secundă fără rost!...Ne-om regăsi în sferele înalteși-acolo îți voi spune, tot lumesc,Ca, doamna, eu, măcar aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Când vine seara-ți este cel mai greu Să te întinzi în patu-ți parfumat... Fără să vrei,îți amintești mereu Că nicidecum nu ai ce ai visat! Te plâng,iubita mea,dar te conjur Ca nicidecum din nou să mai greșești. Găsește forța de-a privi în jur Și nu-ți mai fie teamă să iubești. Împarte-ți ura-n două,dar dublează Setea de-amor cu care te-ai născut, Trăiește demn,să
ADIO de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379530_a_380859]
-
sedată, într-un pumn de humă Și-mi târâi pașii sub un vraf de nori, Pe-aracii nopții - veștede candori; La o clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții
ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381192_a_382521]
-
sedată, într-un pumn de humă Și-mi târâi pașii sub un vraf de nori, Pe-aracii nopții - veștede candori; La o clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
mult Trăiesc, sedată, într-un pumn de humăși-mi târâi pașii sub un vraf de nori,Pe-aracii nopții - veștede candori;La o clipire viața se rezumă.Mi-e frica vălul care mă-nfășoară,Al lumii plânset arde-n gândul meu,Conjur destinul - crudul aculeu,Acced himere pân` la subsuoară.De la fereastră-mi strigă universul:„- Fântâna vieții-aproape a secat!“.Sub pleoape, un alt ger nevindecatîși potrivește îndoielnic mersul.Pătrunde iarna sorții pe sub ușă,Lumina aspră, ruptă din zenit,În pragul morții a
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
din 23 mai 1882). Acela ce cutează a se revolta față de această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că „progresul” nostru ne duce la pierzare, că elementele sănătoase trebuie să se conjure și să facă o luptă supremă pentru mântuirea acestei țări este denunțat opiniei publice de către negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antinațional, ca reacționar. (ziarul „Timpul” din 23 iunie 1879). Zică toți ce vor să zică,/ Treacă-n lume
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
ți-am vorbit de durerea mea: de moartea mamei, doborâtă de boala cea necruțătoare; iar tu, poate știai c-aceeași boală și asupra ta își țesuse deja plasa, Dar ai păstrat tăcerea.! Poate-ai avut dreptate... Poate c-așa ai conjurat tu soarta, Și poate... ai vrut ca să mă cruți, Ca să nu sufăr și eu, din depărtări... Când am aflat de dispariția ta, m-am învârtit ca beată ore-ntregi la miez de noapte, și am plâns. Pe tine te-am
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
imposibilă. Dacă aș fi din nou născut Aș chema pe Prometeu, Să facă dacului un scut, Din focul sacru, panaceu! Modernele Danaide. În lumea noastră-s “danaide” În minijupe sau cu șnur, Ce umplu străzile placide Sau pe ecrane fac conjur! Strămoșii noștrii. La sfatul țării, stau și cuget Și din străfunduri aud muget, Nemulțumirea a mii de daci, De starea țării pe “butaci” Și cu toți speră, să reînvie Acest meleag...din saracie. Referință Bibliografica: OMAGIU MARELUI BRANCUSI-epigrame și madrigale
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
pe pietre ca pe știut pridvor nisipul pân la gleznă mă mângâia și lin îmi coborâse-n palmă o rază de senin. doar eu și marea, straniu țipa un pescărus, și viața mea pornise spre alt abrupt urcuș ... Zăpezi Să conjurăm zăpada să ningă peste noi Cu tulbure uitare, ca vinul de pe masă, Și lupilor din tindă să le-oferim culcuș Și dragoste flămândă într-un ungher de casă. Primește-mă în clipă ca într-o nouă iarnă, Peste trăgaciul puștii
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
culcuș Și dragoste flămândă într-un ungher de casă. Primește-mă în clipă ca într-o nouă iarnă, Peste trăgaciul puștii umbre de șoimi trecând; Din universul gheții lin izbucnind petarde, Și-n liniștea amiezii eu încă mai sperând. Să conjurăm zăpada să ne redea iubirea, Prin transparența-i pură greșelile arzând, E clipa efemer-a înfloririi tandre Când simt o fierbințeală și-apoi un ger trecând. Conf. Univ. Dr. Cristina-Emanuela Dascălu, PhD, PREȘEDINTE DE SENAT la Universitatea Apollonia din Iași
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
-o vâlcea virgina Cu un singur mare interes, Să-și aleagă astăzi o regină. Bufnița-nțeleaptă, pe un ton Împăciuitor, printre ovații, A chemat pe rând la microfon, Să-și prezinte speech-ul, candidații. Barza clămpăni din pliscu-i mare: - Vă conjur să nu fiți ageamii, Toată omenirea mi-e datoare, Știți și voi de ce: aduc copii! Brusc la microfon s-a repezit Gașcă, plină de-un enorm orgoliu: - În vechime, cu un gâgâit Romă am salvat, la Capitoliu! Cotcodac strident: - Știți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Convocate-ntr-o vâlcea virginăCu un singur mare interes,Să-și aleagă astăzi o regină.Bufnița-nțeleaptă, pe un tonîmpăciuitor, printre ovații,A chemat pe rând la microfon,Să-și prezinte speech-ul, candidații.Barza clămpăni din pliscu-i mare:- Vă conjur să nu fiți ageamii,Toata omenirea mi-e datoare,Stiti și voi de ce: aduc copii! Brusc la microfon s-a repezitGâsca, plină de-un enorm orgoliu:- În vechime, cu un gâgâitRoma am salvat, la Capitoliu!Cotcodac strident: - Știți, fără glume
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
august deja " Romînul" începe publicarea unei serii de articole prin cari s-arată că prin acea convenție se restrânge suveranitatea noastră interioară. La 5 septemvre 1875 "Romînul" ne încredințează că unanimitatea a tot ce e inteligent și luminat în țară conjură pe Domnitor să nu sancționeze actul ce aservește România către Austro-Ungaria. Și, într-adevăr, se începură vestitele pantahuze. Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M. S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. Care era poziția partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînul" ne încredințează că unanimitatea a tot ce e inteligent și luminat în țară conjură pe Domnitor să nu sancționeze actul ce aservește România către Austro-Ungaria. Și, într-adevăr, se începură vestitele pantahuze. Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M. S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. Care era poziția partidului conservator în acele împrejurări? Se presimțea foarte bine deschiderea cestiunii Orientului, ba putem zice că, din momentul în care d. Nicolae Crețulescu a fost trimes la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrevadă conturarea unei concluzii tot există. Și asta pentru că, recitind acum pasajul, ceva m-a șocat, așa cum nu se întîmplase cu mulți în urmă, la prima lectură, fiind atunci, probabil, frapat doar de fraza ghiduș-sclipitoare a gînditorului. Cineva care-l conjurase să "stoarcă" tot din el, și care reușise deplin pînă atunci, îi cerea, în sfîrșit, să... trateze și artele frumoase. Așa s-au născut părerile lui Alain despre arte. Cînd veni rîndul picturii, Alain povesti cum el însuși exersase. Era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu orice preț liniștea într-o vreme de neliniște. La Berlin, Adam Czartoryski eșua pe toată linia. El n-a izbutit să-și afirme autoritatea față de provinciile poloneze și n-a fost primit de rege, după ce ambasadorul Rusiei, Meyendorf, îl „conjurase” pe acesta din urma „să nu-l vadă”. Deși dezlănțuirea revoluției române de la 1848 a fost pregătită ca un act unitar de un grup de revoluționari, în frunte cu N. Bălcescu, aflat la Paris, evenimentele din martie de la Iași au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se va revolta întreaga Europă contra țarului, iar dacă, totuși, armata otomană va fi nevoită să treacă Dunărea, să evite orice ciocnire cu românii și să-i protejeze. La 12 august, M. Czajkowski a trimis o scrisoare lui Reșid Pașa, conjurându-l să nu repete greșelile predecesorului său, să dea românilor asigurări, să li se respecte naționalitatea, orice îndepărtare de la calea înțelegerii și negocierilor cu românii nefiind profitabilă nici pentru aceștia din urmă, nici pentru Poartă. În august și septembrie, Hotel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o scrisoare din partea țarului, care, în rezumat, glăsuia astfel: pentru a fi liniștită și prosperă, Turcia are nevoie să poată conta pe amiciția Rusiei; pentru ca încrederea în loialitatea politicii ruse să fie salutară, „ea trebuie acordată fără rezerve”; țarul îl conjura pe sultan să-l ajute să combată intențiile inamicilor Turciei. Tratatul de la Unkiar Iskelessi prevedea că ambele părți își promit ajutor, că toate tratatele ruso-turce, inclusiv cel de la Adrianopol, își păstrau deplina valabilitate, că Rusia acordă Turciei ajutor armat pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
face cu o femeie, si mai ales de faptul că aceasta este Leonora de Vargas. O întreabă cine a îndreptat-o spre el și Leonora îi răspunde că a fost îndrumata să vină aici de către Padre Cleto. Tânără față îl conjura să nu vadă în ea decât o penitenta. Tabloul 3. Capelă mănăstirii Madonna degli Angeli. Starețul Superior, Padre Guardiano, convoacă pe toți călugării la capelă și le cere acestora să jure, sub pedeapsă condamnării veșnice, că nu se vor apropia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru cele mai diferite evenimente nefaste (de la moarte la furtună, de la boală la distrugerea unor bunuri): Un alt bărbat o văzuse pe Anna pescuind la râu. O furtună a izbucnit când el se Întorcea acasă și bănuia că Anna a conjurat-o. Iar un altul susținea că, ori de câte ori Anna și Dichtlin pescuiau Împreună, izbucnea câte o furtună. ș...ț Un alt bărbat a declarat că, atunci când soția lui a chemat o altă moașă, Dichtlin i-a spus că o să-i pară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau superioare acestora. Ritualul cel mai cunoscut de gonire a spiritului malefic este exorcismul, care, chiar și În religiile creștine, nu este practicat de un preot obișnuit, ci de un reprezentant canonic dotat cu o știință „ocultă”. Spiritul intrus este conjurat să părăsească trupul pacientului prin numeroase tehnici, făcute fie În izolare, fie În cadrul unor ceremonii colective: arătarea unor obiecte magice care au puterea de a-l goni; dansuri, cântece, formule magice dotate cu aceeași putere; masaj sau alte forme de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
T. Herseni, 1977) reamintea comunității actele de Încălcare a normelor și acțiunile exemplare, numele persoanelor vinovate și numele celor care nu s-au făcut de râs; h) rituri de propițiere: urările tradiționale, cu vechi rădăcini magice, au menirea de a conjura forțele cosmosului ca să protejeze indivizii și colectivitatea și să le aducă tot binele dorit. Aceste rituri erau deseori duse la Îndeplinire de către grupuri specializate, cum ar fi cetele de colindători (copii și tineri), ceata drăgaicelor sau a călușarilor: În plus
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la mort n'est pas, l'amour n'est pas non plus ; cependant je T'en prie [...]. (Exergue) (Loubière, 2003 : 13) Je sais que là où îl n'y a pas de mort, l'amour manque aussi je t'en conjure, pourtant [...]. (Exergue) (Pop-Curșeu, 2003 : 41) Remplacement du tiret par des points de suspension Omule, ți-aș spune mai mult, dar e-n zadar și-afară de-aceea stele răsar [...]. (Taină inițiatului) (Blaga, 2010: 119) Homme, je t'en dirais bien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]