3,867 matches
-
al lui în, cu echivalența strict formală înainte de un, o ( de aceea exemplul "se preface într-un palat", cu toată ideea sa de devenire, nu diferă decît prin prezența articolului de "se preface în palat") și, în rest, cu clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist: În timp ce
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
săi. Dincolo de gratuitatea jocului ( întru poate să nu aibă de fapt sensurile care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e ingenioasă în sine), există totuși o susținere obiectivă nu atît la nivelul sensului propriu-zis, cît al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
a se asocia prin uz acestui context. Cu sensul mai profan "în numele", "în spiritul", poate de obicei să apară la fel de bine și prepoziția în; întru are doar avantajul specializării marcate stilistic. De fapt, într-o analiză a uzurilor și a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul nehotărît și a locuțiunilor tip întru totul este în limba de azi o marcă a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al limbii. Sau cel puțin era pînă la a deveni și
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
României" etc. ( Dimineața 187, 1996). În fine, nu pot lipsi utilizările degradat-parodice: "Descîntece întru adormirea corupției" ( titlu de volum din 1997), "ceilalți doi companioni întru falsificarea alcoolului... erau asociați" ( RL 2244, 1997, 24). Oricum, din punctul de vedere al uzului, conotațiile culte ale prepoziției nu mai pot fi, după intrarea în circulația culturală a discursului filozofic al lui Noica, exact cele de dinainte.
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
într-un lagăr de concentrare sau de exterminare și simți, undeva, o mână divină, care-ți dă curaj și care-ți spune: "totuși, trebuie să faci asta, pentru ca mîine să trăiești"! - Cred că lucrarea Aus... are o legătură cu aceste conotații mai dramatice pe care le-ați numit acum. Aus - de la Auschwitz, printre alte semnificații... - Da, sigur, Aus... este o reflecție asupra momentului Auschwitz, care înseamnă de fapt o criză a omenirii; adică specia umană nu trebuia să dea Auschwitz. Omul
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
capătul fiecărei emoții, al fiecărui sentiment, al fiecărei bucurii și speranțe se află chipul nemilos al morții. Chiar dacă ideea nu este foarte originală, aplicațiile lui Morar sînt mereu surprinzătoare. Un gest dintre cele mai banale, plata curentului electric, poate dobîndi conotații cinice ( un cinism al vieții) în fața deznodămîntului de neevitat: "«Mai e mult pînă la cenușă, flacăra mea?»/ ( în încăperi de beton/ ne iubim/ precum cei vechi/ în cămări cu mirodenii)// « Vine plata luminii»/ au scris// Curînd/vine plata luminii// Curînd
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
cu carduri bancare, automatele nefiind Ťînvățateť să accepte și bani lichizi" (targetonline.ro). Cum se vede, sinonimia persistă și chiar prosperă, fără a stîrni confuzii. Din seria de mai sus, peșin și cash sînt poate termenii cei mai interesanți prin conotațiile lor culturale: cuvinte-pereche și cuvinte-emblemă ale comerțului oriental și occidental, vechi și modern. Între ele, la mijloc de drum, își consolidează poziția și locuțiunea cu banii jos.
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
sau de la Australia"! Așa ceva nu merge și poate nu aș fi fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea? Fiindcă aici conotația este cu totul alta. Ești etnic german, poți deveni cetățean german, dar nu poți fi german în sensul în care ești canadian sau american. A fi german nu are de-a face cu teritoriul ci cu limba și cultura. A
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
cu cît criticii trăiesc în România mai tot timpul sub imperiul revizuirii. - Problema revizuirii a pus-o cel dintîi Lovinescu, cu talentul și competența lui de critic și mai ales cu moralitatea lui impecabilă. La noi acum selecția valorilor ia conotații cu totul străine de literatură. Nu putem confunda ce a făcut empiric omul cu ceea ce a rămas în operă. Nu-l putem judeca pe Călinescu pentru ceea ce a scris el despre A. Toma. O operă este o operă.Opera lui
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
discutat acum cîțiva ani în această rubrică (nr. 13, 1998) termenul intelectual, al cărui etimon francez s-a creat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin substantivizarea adjectivului intellectuel. În franceză, cuvîntul s-a încărcat de istorie și chiar de conotații negative, ironice (evidente în abrevierea familiară și depreciativă intello). Dicționarele franțuzești descriu intelectualul ca fiind o categorie socio-profesională, dar și prin aplecarea individului pentru activitățile intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul de pregătire instituțională. În practică, imaginea intelectualului francez este mai
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
decât acelea care, de-a lungul timpului generau apariția unor publicații literare. Până și faptele propriu-zise de comunicare (literară, analitică, socială, strict informativă sau științifică) indiferent de forma abordată, generează - invariabil - și chiar au o modalitate specifică de a păstra conotațiile unei atmosfere tensive. Și evident, din perspectiva pe seama căreia sunt vehiculate se manifestă, subsidiar, ca elementele unei nesfârșite - și voit eclatante - confruntări. Într-un eseu intitulat O paranteză cât o existență Monica Lovinescu ilustra cât se poate de semnificativ atmosfera
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
2006 după care ne desfășurăm mare parte din activitatea noastră și din care reise în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este interesat de activitatea și aportul lor la binele comun
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în mod categoric neutralitatea statului în ceea ce privește viața religioasă a societății. Este o nuanță aici, dar una importantă: laicitatea, termen inspirat de tradiția legală franceză are o conotație restrictivă, de excludere a religiei din spațiul public; neutralitatea în schimb are o conotație pozitivă, implică respectul față de rolul public al cultelor. Cu alte cuvinte, statul român recunoaște cultele religioase, este interesat de activitatea și aportul lor la binele comun al societății, le sprijină, dar nu privilegiază niciunul dintre ele. În plus, tratându-le
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Ion Pop metaforice și zumzet al conotațiilor, nu mi-a mai rămas, în tăcere, decât să spun lucrurilor pe nume. Nu e deloc ușor, ar fi ca un soi de impolitețe și nici nu-i frumos să-i spui porc cuiva care se poartă, totuși, ca porcii
După atâtea ocoluri by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/5981_a_7306]
-
se află-n altă parte) și tu intri acolo zăbovești pîndind lumina să cadă sub un anume unghi ca să simți golul și stînjeneala lui de-a fi un gol atît de mic. Lingvistică E frig vorba o formă a frigului conotația sa căldura ușoară ce-i dă tîrcoale apoi se retrage lasă frigul în plata lui.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
o doamnă)!!!” (ib., 15.03.2002). Ca echivalent mai economic al unei sintagme, termenul e o creație necesară, care chiar ar putea să se răspîndească. Nu cred că va fi suficient de puternică bariera stilistică: pe de o parte datorită conotațiilor glumețe, pe de altă parte în ciuda lor, sufixul -ie ar putea (re)deveni tot mai productiv.
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
îndoieli. Cătălin Mihuleac are o formulă pe care o urmează cu sfințenie. Personajele principale ale prozelor sale sunt clișee, prejudecăți, defecte, vicii și, în general, o gamă largă de situații culese din imaginarul social contemporan, mai toate purtând pecetea unor conotații negative. Și când spun personaj principal, nu vizez o metaforă. Căci tocmai aici intervine marca personală a prozatorului ieșean: confuzia și glisajul elementelor din planul figurat spre cel propriu, din cel ideatic spre cel material, din cel obiectual spre organic
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
nu au citit versurile respective, iar acestea, repet, nu pot fi reproduse, în condiții legale, pe un post de televiziune. Cu alte cuvinte, de vreme ce, pe bună dreptate, unul dintre cei doi invitați, Pavel Șușară, făcea necesara distincție între literatura cu conotații erotice și pornografie, care, cum bine spunea domnia-sa, “nu ține de cultură, ci de subcultură, dacă nu cumva de sub-uman”, ar fi fost util să aflăm care ar fi criteriile după care un text este plasat de o parte
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută. În principiu, ar merita văzut care sînt conotațiile afective și judecățile evaluative pe care se bazează în discursul public actual selecția termenilor. Baza ideologică a alegerii poate fi diferită și nu întotdeauna explicită: săracul-destinat, săracul-vinovat, săracul-victimă; bogatul-norocos, bogatul-merituos sau cel criminal. O interesantă analiză din punct de vedere
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
că e vorba de cel de pe stradă sau de cel căzut în lipsuri materiale, originar fiind dintr-un strat social avut sau chiar bogat, e o prezență în general discretă în țările române (...). În general, termenii folosiți nu sunt peiorativi (...). Conotațiile negative ale limbajului despre săraci apar la începutul secolului al XIX-lea (...). Plecând de la vocabular, putem presupune că, în spațiul românesc și în perioada de timp abordată aici, săracul e o prezență ștearsă poate, dar nu lipsită de locul și
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
femeie, poate toarce poezie în ritm de computer și ține loc de amic. Sau toate în sens invers - femeia e o pisică, literatura, la fel, prietenii, și ei - caz în care înțelegem că viața e o metaforă felină, cu toate conotațiile care decurg de aici - aparență, neîncredere în realitatea lumii și, pînă la urmă, neîncredere în realitatea poeziei. Cărticică pentru pisică este, dacă am numărat bine, cea de-a cincea carte a lui Romulus Bucur. Poetul, membru al Cenaclului de Luni
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
caractere” (price.ro). Atributele care însoțesc diminutivul sînt grăitoare; glumițele sînt uneori zburdalnice, zglobii, dar cel mai adesea apar ca insipide, nesărate, stupide, proaste, de doi bani, de doi lei, ieftine etc. Animăluț, în schimb, e folosit aproape exclusiv cu conotații pozitive: “vedetele noastre și animăluțele lor de suflet” (Monitorul de București, 742, 2003, 1); „Esti singur? Te plictisești? Ai nevoie de un animăluț de companie!” (trafic.ro);” primim foarte multe animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
acestuia a avut loc pe 26 noiembrie 2004 la Institutul Cultural Român din Paris. Merită citată o interesantă observație din Prefață semnată de Petre Răileanu și intitulată Oglinzi ale invizibilului/ Miroirs de l'invisible, pentru a aduce în discuție și conotațiile exploatate de marketingul comercial pentru cateva simboluri brîncușiene: "În anii din urmă, formele imaginate de artist s-au Ťreîncarnatť în obiecte de consum investite, în intenția creatorilor lor, cu o plus-valoare de ordinul inefabilului, grație referinței la universul Brâncuși: gentile
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
de a fi tratați ca străini și în Germania. În aceste condiții, visul occidentalilor de a-și petrece concediul pe o insulă, departe de sunetul celularului și de forfota metropolei dobîndește, pentru emigrantul de origine germană venit din estul Europei, conotații cinice. }ara în care a trăit înainte de venirea sa în Occident era o insulă în sine (cazul României cu granițele ferecate din vremea lui Nicolae Ceaușescu este cel mai la îndemînă), apoi statutul său de minoritar îl făcea să ducă
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
etc. nu sînt recunoscute oficial, dar sînt practicate din școală, în comunicarea curentă, chiar în descrierile lingvistice orale, pentru că sînt mai puțin convenționale și modifică cel mai puțin aspectul fonic al consoanei. În alegerea între mai multe pronunțări intervin doar conotațiile culturale și uzul: sigle mai vechi sau mai "locale" (OZN, TVR, PN}) sînt citite după "sistemul DOOM"; pentru multe, un alt model este improbabil: PNL e citit penelé, nu pe-en-el. Sînt însă și sigle pentru care se preferă modelul semi-străin
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]