978 matches
-
până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe, atunci când îmi spune: „La noi în sat au fost trei nenorociri...” „Ce-i omul...” Mai întâi, își amintește de un consătean care s-a stins din viață și a cărui poveste își lăsase amprenta asupra sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa lui nea Mitică. Plecase să facă bani în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
la simpla sa apariție. Între ele și mama Anei, Maria, care era studentă. Rămânând însărcinată a neglijat facultatea. Ochii care nu se văd se uită și Iosup cuceritorul a trecut în altă floare. Între timp Maria a revenit sentimental la consăteanul ei, actualul tată vitreg al Anei. La naștere a fost asistată de tatăl fizic și proaspătul soț, student și el. Născând gemeni, cei doi tați i-au împărțit cu forme legale. Iosup Recunoscuse oficial paternitatea înainte de naștere. Nu știu dacă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
nici un câine. Se zvonea că între casa lui și a cotoroanței există un tunel păstrat de la vechea mănăstire. Că prin acesta dracii veneau din iad și se sfătuiau cu cei doi cum să-i facă pe oameni mai păcătoși. Toți consătenii mai erau vânduți dardaloților...” Echivoc și incertitudine alte două elemente ale genului fantastic se găsesc din plin în povestirea Dor și Dora, personajul feminin nedemonstrându-si realitatea în cele din urmă și, de fapt, în timp, făcându-se uitată în pofida
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
parte întreținând flăcările de peste doi metri, ca un izvor domol în albia lui largă. Iarba din poiană se pârlise și era inundată de un strat de miere amestecată cu ceară ca o piftie. Când Cezar a fost anunțat de un consătean, care trecea, nu se știe cu ce interes, pe-acolo, a ajuns cu Dacia în câteva minute. Când a văzut doar platformele metalice și jențile torsionate, de cine știe câte grade de temperatură degajate de foc, a leșinat. Nea Nicu de când se
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
și izbucnit în plâns... În același an, la sfârșitul lunii noiembrie, am fost convocat la Rectorat. Puțin speriat, mulți studenți habar nu aveau unde este măcar Rectoratul, darămite să mai fie și convocați acolo, m-am dus la Gicu Surpățeanu, consăteanul meu, care era asistent la aceeași facultate. Când a auzit despre ce este vorba, Gicu s-a și repezit la mine: - Ce-ai făcut, bă, primitule? Vezi că ai încurcat-o: ori te cheamă ca să te facă informator, ceea ce nu
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427392742.html [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
ar fi fost iubiți deși nu se sărutaseră niciodată. După ce îi strica prietenia pleca lăsând-o de fiecare data singură, îndrăgostită iar și iar de el, fără prietenul care o părăsea. Odată era gata , gata să se mărite cu un consătean de-al lui. Cum a aflat despre aceasta, ea nu a știut niciodată! A venit cu chitara în parc pe banca unde stătea cu logodnicul și i-a cântat “Atât de fragedă” până când acesta s-a ridicat și dus a
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
în sărăcie și uitare, aruncat ca frunza-n vânt, sufletul său avea nevoie să-și regăsească acel loc de liniște și siguranță la sânul Patriei-Mame adevărate. Acolo, în Valea Cotești, s-a simțit OM respectat de semenii săi, vecinii și consătenii care l-au ajutat efectiv la construcția casei, cu muncă, materiale,când a fost cazul și cu bani, uneori cu alimente, dar cel mai mult, cu acea dragoste și căldură sufletească, de care toți avem nevoie. Paginile acestui jurnal mi-
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
bucurie în cer și pe pământ, în Biserica Domnului din Micherechi și în casele noilor membrii: Iova Gheorghe și soția Ileana, Iova Eva și Netea Maria. La acest eveniment au participat, alături de comunitatea creștină a bisericii baptiste din localitate, numeroși consăteni, oaspeți din bisericile baptiste din Jula, Bekescsaba, Șarcad, precum și oaspeți din România. Din partea autorităților locale din Micherechi au răspuns invitației pastorului Petrică Crețu, doamna primar Margareta Tat, împreună cu domnul viceprimar Berci Netea. Cuvântul Domnului a încurajat prin mesaj pe toți
AU PRIMIT PECETEA JERTFEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1401257797.html [Corola-blog/BlogPost/350592_a_351921]
-
vorbeam binișor Limba Rusă. - Harașo!... Vania. Du-te dracu'! Ești un bărzăune dulce... - Ție plațe zaharu' dulțe!... Barzaune, ține e? - Vanea. Tu ești un bărzăune dulce... - Al dracu' tu cu mine, Măr...ine! Bine?... În zâmbetul lui nevinovat vedeam pe consăteanul meu, plugarul „Ion al Catincăi” care rămânea perplex în fața curcubeului care se cobora peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
în mijlocul satului, într-o intersecție, la Costică Grecu. De data asta s-a sunat la 112, și, până la sosirea echipajelor de poliție și jandar- merie, primii veniți au fost: Doru Diaconu - viceprimarul comunei Roșiile; Nica Marian - pădurar și Vicuță Păsărelu - consătean. În lumina farurilor, ursul a ocolit mașina și a coborât către satul Cherăști-Vale, unde a răsturnat câțiva stupi ai lui Bebe Stanciu. Speriat cu petarde de polițiști și jandarmi, ursul a apucat spre deal, către un cătun și a intrat
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1430551410.html [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le repetăm soarta”, a conștientizat primarul satului Mahala, dna Elena Nandriș, cea care veghează cu sacralitate memoria consătenilor martirizați. Cu pioșenie a evocat gloria Eroilor, care au sfârșit viața în suferințe grele, pe crucea Golgotei Neamului Românesc, pe care ne-a fost sorocit, de un destin amar, s-o suportăm de-a lungul timpurilor, diplomatul român, consulul Edmond
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
pentru Libertate, Dreptate și Credință. Și datoria noastră astăzi e să le facem dreptate, pentru a nu fi uitați. Însăși existența acestui monument simbolic de la Buda-Mahala e dovadă că eroii, care au sfârșit în suferință, trăiesc în amintirea și sufletele consătenilor care le cinstesc memoria, le prețuiesc jertfa”. AU AVUT O SINGURĂ DORINȚĂ - SĂ TRĂIASCĂ PE PĂMÂNTUL LOR ROMÂNESC La amintirea rudelor deportate și pierdute în iadul stalinist, eroilor crucificați, nu-și poate stăpâni lacrimile ce-i umple cu amar izvorul
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
localității, Sain Mândrescu, cel care, împreună cu soția-i Mărioara, a pus cea mai darnică mână de ajutor la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și al lui Florea Sainciuc, deportați apoi în Rusia, în ținutul Krasnodar: „Flămânzi, goi și desculți, au fost impuși la munci grele, la
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii, o să aibă încă un mandat, va mai pune o cruce și în pădure, unde, în 1944, au fost împușcați români nevinovați”. Prinosul de recunoștință și mulțumire le-a adus măhălenilor Nicolae Toma, redactorul-șef al „ZORILOR BUCOVINEI” și președintele Societății
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
cu povestiri pescaresti si de viata "IUBIRILE UNUI PESCAR" MOTTO:“Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
a Comunei A., respectiv, în proprietate și exploatare personală, ca să zic așa! Restul ,până la 5 ha, adică : 2,60 ha (ciudat , nu-i așa, restul e mai mare decât totalul în proprietate efectivă!) se află în "proprietatea" ilegală (bineînțeles!) a consăteanului (re)numitei, pre numele său creștinesc (!), Mihai B. Care suprafață de teren arabil , din 1990 și până în prezent, a fost exploatată la sânge (ilegal, va să zică!), de mai înainte amintitul Mihai. Ar mai fi ceva de adăugat? Știu eu?! Dar bănuiesc
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_101_102_costel_zagan_1381653728.html [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului Cap. I Dulce copilărie Motto: “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (7) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului - Simona, ce fel de preferințe avea ? - Cum să vă spun, Simona petrecea foarte mult timp aici, la bunici. Bineînțeles, tot aici
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_7_costel_zagan_1386389482.html [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
roată...zburătoare! Da. Așa-i și cu timpul, așa-i și cu zeițele : zboară. Zboară :din copilărie direct la aparatele de gimnastică : un fel de cireș rămas în floare, și-n amintire! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (123) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (7) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_7_costel_zagan_1386389482.html [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
și câte cinci într-o cameră închiriată, erau supuse la locul de muncă exploatării sexuale. Unui Casanova caucazian, Rustam, îi cădeau victime toate femeile din subordinea sa. Ioana scăpă de inevitabilul abuz al bestiei numai printr-un gest solidar al consăteanului său, Dan, acesta simulând calitatea de soț al Ioanei, minciună în păcatul căreia căzu până la urmă. Ca un paradox, acasă, într-o simetrie perfectă, nevasta-sa săvârșea aduterul cu soțul Ioanei. Dezordinea indusă de ritmul alert al schimbărilor determină și
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
90% s-au stabilit la Detroit, parcă erau atrași unii de alții închegându-și acolo o comunitate a lor și numai a lor, până în zilele de-acum păstrătoare a tradițiilor din Mărginimea Sibiului; chiar și acum, nunțile copiilor sau nepoților consătenilor mei se fac și aici, în America, cu sarmale și prăjituri preparate în casă și cu muzică populară românească din zona noastră; chiar de curând am aflat că va fi o nuntă mare, cu vreo cinci sute de invitați, la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]