93,726 matches
-
desigur, momentul să punem cu toții umărul, acum, pentru ridicarea comunismului teoretic, așa de prost aplicat în practică întotdeauna. Ar fi interesant acest aspect, de ce întotdeauna comunismul e aplicat prost. A pune față în fața natura umana și utopiile, si a evidenția consecințele interacțiunii lor, asta e dificil și ceva la care e greu să te “înhami”. Și desigur, nespectaculos. G. bănuiesc că nu o să te mai citesc în dilemă de acum înainte....deja ține de prea mult timp fază asta cu “duelatul
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
să fi dispărut, ca prin minune, și toți cei care, mai mult sau mai putin, au luat parte la menținerea regimului până atunci. Dar numărul celor ce ar fi fost excluși s-ar fi ridicat la mai multe milioane, cu consecințe politice și sociale ușor de bănuit. De aceea privesc cu neîncredere pe cei ce continuă să agite lozinca permanentei comunismului în România până astăzi, inducandu-i astfel în eroare poate doar pe cei foarte tineri ce ignoră istoria și dau
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
citit și pe Eliade, si pe Durând, și mulți alții (Guenon de ex) și știu ce spun fiecare. Dincolo de ce spun ei există ceea ce gândesc EU, cu alte cuvinte: pt mine nu există nici conștiința, nici gând (nici, pe cale de consecință, suflet) DECÂT că “secreții” ale creierului, explicabile științific (la un moment dat; deocamdată nu am ajuns atât de departe). Un fel de: Spune-mi ce-ai mâncat la prânz ca să-ți spun cine ești; înlocuim mâncarea cu gândurile și avem
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
viață dintr-o generație excepțională de erudiți în texte literare invocă zadarnic sponsorizări pentru ediții care nu mai rețin atenția nimănui. Pentru o revistă ca a noastră, a devenit o dificultate majoră să găsească un cronicar de ediții. Există și consecințe așa-zicînd colaterale ale acestei situații: traducerile. Din ce în ce mai multe, dar din ce în ce mai proaste. Neglijența le caracterizează în cea mai mare parte. Nu e la mijloc atît o problemă de cunoaștere a celor două limbi. Mulți traducători cunosc bine și limba din care
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
mai mare parte. Nu e la mijloc atît o problemă de cunoaștere a celor două limbi. Mulți traducători cunosc bine și limba din care și aceea în care traduc. E o problemă de atitudine față de text: merge și așa! Altă consecință colaterală: greșelile din texte, de tipar ori de lecțiune. Nu mai poți avea încredere în nimeni. Cărțile seamănă cu niște furnicare de erori. încercările din ultima vreme de a retrezi interesul pentru lectura de carte sînt binevenite. Nu ajunge însă
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
în pofida acesteia, profesorul Dan Barbilian își ținea, la Facultatea de Științe a Universității din București, lecția de deschidere consacrată problemelor generale ale axiomaticii. A fost o adevărată piatră de hotar, marcând trecerea de la știința clasică la cea modernă. Una dintre consecințele acestei lecții a fost o corespondență, pe tot parcursul anului 1942, între Dan Barbilian și Simion Stoilow, un memorabil schimb de idei, care arată cu câtă incandescență își pot trăi căutările oamenii de știință autentici. (Am reprodus o parte a
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
cursul de analiză superioară și logică matematică ținută de profesorul Grigore C. Moisil la Facultatea de Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința nouă în științele matematice". Trecerea de la cantitate la structură în evoluția matematicii este urmărită în toate consecințele ei filosofice și culturale. Am mai prins câte ceva din atmosfera acestor lecții de deschidere în anii care au urmat imediat celui de al doilea război mondial. Cum aș putea uita lecția de deschidere a lui Barbilian "Evariste Galois și ideea
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
fost uitată de dragul educației. Să mai amintim și că încheierea se desfășoară (parcă spre a confirma cele de mai sus) la un semafor unde, în mașină, cei doi soți visează pentru o clipă cum ar putea dispărea fără a suporta consecințele legii. Cadru lărgit - semaforul se află chiar lîngă secția de poliție. Mai explicit de atît nici că se putea. De notat noua ipostază a lui Richard Gere în rolul soțului înșelat, un om normal, șters, liniștit și monoton - partitură despre
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
și instinct, așa cum se slujește matelotul de busolă, mânuind adevărul sacru al artei cu claritate și spirit de finețe, și îmbrățișând dintr-o unică perspectivă idei a căror înlănțuire formează un sistem pe cât de luminos, pe atât de greu în consecințe. Astăzi știu că Ștefan Niculescu a împlinit trei sferturi de veac și că întreaga cultură românească ar fi fost mult mai săracă fără el. Fie ca muzica sa, deopotrivă terestră și cosmică, telurică și celestă, să ne deschidă și să
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
în ganga discursului prin care se rostesc cotidianul, obișnuitul, banalitatea suprafețelor. De aici, și nota de "realism" a poemelor sale, despre care au vorbit unii dintre comentatori". În pofida aspirației (să recunoaștem utopice, dacă e să-i luăm în calcul ultimele consecințe) a suspendării conștiinței, a iraționalizării totale, poetul Gellu Naum ni se revelă frecvent acompaniat de un regizor care dă indicații exacte și de un spectator gata a sancționa orice alunecare din decor. Cu toate că suprarealist pînă-n vîrful unghiilor, autorul Copacu-lui-animal face
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
hâdoșenia compactă a străzii. Nutrit cu rousseauisme și rudimente de teorii privind "psihologia maselor", îmi imaginam că nu va trece mult până când frumosul meu exemplu va fi preluat de celelalte scări și că vom face respirabilă atmosfera din întreaga comunitate. Consecința? Mai întâi, cineva mi-a lăsat în cutia poștală următorul bilet: "Ce faci, domnu? îngrădești trecerea? " Pui cătușe florilor"? Ce-i aici, Aușvițu?" Am decodat atât aluzia culturală cât și îndemnul s-o las mai moale cu protejarea spațiului. într-
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea era simplu: L'état c'est moi! Știam cine își asumă obligația, și, în consecință, cine este răspunzător. în Constituția românească nu scrie, deloc, cine răspunde (și în ce fel) dacă Statul nu-și îndeplinește obligațiile. De altfel, Statul nici nu este definit undeva. La Art. 1(1), scrie numai că: România este stat. Răspunde
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
amestec în devalizarea băncilor și a fondurilor de investiții. Mai grav, politicieni și guvernanți care nici măcar nu înțeleg prea bine ce li se reproșează, dar primul lor gând (transpus în faptă ) este să nege. Cățelușul își face datoria! O altă consecință este neîncrederea în cuvântul dat de cineva. Mi-aduc aminte de o situație stânjenitoare, cel puțin pentru mine ca român. Pe data de 29 aprilie 1999, Parlamentul României ia prima decizie cu adevărat importantă, din punct de vedere al interesului
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
plin un rezumat al carierei amplasat pe a doua coperta, precum și o prezentare grafică de excepție. Culegerea de eseuri Arahne și pânză (eseuri separate în două mari capitole, Dioptrii și Lentile de contact) conține o multitudine de oferte și, în consecință, are un grad de accesibilitate care ar mulțumi orice adept al postmodernismului. Din acest punct de vedere, cartea constituie un manual de erudiție, manevrata cu degajare: aluziile care merg de la literatura clasică până la seriale T.V. și benzi desenate se încadrează
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
burghezul disconfort: "Nenorociri și dezastre se anunță din toate direcțiile./ Cei suferinzi de ciroza nu pot să spere/ chiar la nimic. Toate cunoștiințele/ de sex feminin șunt profund indispuse./ Apă la closet nu mai curge. Am insomnie/ Iată care sînt consecințele acestei faze/ a Lunii." Întîlnim și romantism ornamental cu accente simboliste, decor oriental în care cromatică e puternică și sclipitoare, iar personajul, mereu același, vine de data asta din Halima: "Veneam de departe, albastru derviș/ și ostenit după șirul de
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Pentru mine este importantă pregătirea concertului. Chiar lucrările pe care le cunosc. Îmi place să le reiau ca de la început. Eu, ca violonist, ca persoană, mă schimb în permanență. La 25 de ani, așezarea personalității nu s-a terminat. În consecință, în raport cu muzica, mă aflu în continuă căutare. Căutarea este una dintre pasiunile mele. Desigur, dacă reiei de multe ori același repertoriu, acesta ajunge să obosească în mâinile tale. Pe lângă Bach-ul de fiecare dimineață îmi place să citesc piese noi, să
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
e Ideias" din 22 mai-11 iunie 2002. Întrebare: Preferați să vă prezentăm ca scriitor sau ca cititor? Răspuns: Cred că eu însumi m-aș defini mai ales ca cititor. Faptul că am scris cărți e aproape o întâmplare. E o consecință a faptului că am fost cititor atâta timp. Am scris O istorie a lecturii care e o cronică a activității mele. Î.: Cartea este un studiu asupra actului lecturii, dar și o mărturie despre propria dumneavoastră istorie de cititor; în
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
că, nu tot ce merge înainte înseamnă progres. Proces și progres rimează, dar nu se confundă, conform cu Sloterdjik. Dacă vom reuși să evidențiem aspecte vulgare în influxurile ciberneticii victoria este asigurată. Asta nu va fi prea greu fiindcă deși are consecințe formidabile în epistemologie și deși e plină de trofee tehnologice păstrează totuși ceva din sincretismul și infatuarea parvenitului. Sindromul de alienare sub aproape toate aspectele lui (privind omul, cunoașterea în general și chiar tehnologiile) i se datorează în mare parte
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
unor dizarmonii mergînd pînă la stridențe, al unor coliziuni ce sugerează o criză mergînd pînă la catastrofic. S-ar zice că e un complex de inferioritate al lumii fenomenale, oglindindu-l pe cel al spiritului. Rebeliunea materiei nu reprezintă decît consecința unei revolte a unei conștiințe ultragiate, macerate de îndoială, angoasă, dezgust, exasperată de propria-i condiție pe care o extrapolează într-o viziune a dezordinii generalizate. Dereglărilor spiritului le răspund cu fidelitate dereglările universului fizic, așa cum un obiect și-ar
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
o deformare, o sterilizare a elementelor sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații ce se adresează Creației a cărei stîrpire o dorește ca o consecință a rebeliunii împotriva Creatorului. Iată maledicțiunile lui Liviu Georgescu, de-o solemnitate ce denotă contactul cu paradigmele biblice (Geneza, Deuteronomul), însă care se contaminează și de un rictus batjocoritor, valah: "Să nu mai fie flori/ Să crească-n colțul apei
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
și a scopului acestei cărți, unică pînă acum în literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenția de a smulge mărturisiri directe unor personalități pentru care, cu vreo cîteva excepții, nu exprimarea narativă constituie partea lor tare, cît și prin consecința acestei provocări, adică prin profunzimea și acuratețea evocărilor, concepțiilor artistice și judecăților proprii, trebuie amintit faptul că Mihai Sârbulescu, pe lîngă faptul că s-a impus ca unul dintre cei mai consistenți artiști din generația sa, aceea de mijloc, a
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
o panoramare a picturii noastre de astăzi, de a oferi o imagine multidirecțională a acesteia, ci doar unul aparent modest și lipsit de gesticulații largi, adică de a identifica un anumit tip de trăire artistică și de opțiune estetico-doctrinară. în consecință, Mihai Sârbulescu se oprește la mai multe categorii de personalități; fie perfect definite prin ele însele, cu o operă proprie solid articulată și așezată, în datele ei mari, în conștiința publică - și aici ar intra Horia Bernea, Horia Paștina, Sorin
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
homeopatice, cazul lui Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga. Mircea Tohătan și Mihai Sârbulescu, cei mai tineri din grup, au o operă deja constituită și o prezență publică normală, adică nici una prea agresivă, dar nici una fără semnal și fără consecințe. într-o situație specială este Paul Gherasim, ideologul tăcut și mentorul din umbră al întregii grupări. Dacă Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga au mai expus, totuși, cîte ceva, în ultimul deceniu, acest fapt s-a datorat influenței lui
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
o treime din volumul său (Riché are de altfel vocația acestora, vizibilă chiar mai mult într-alte lucrări) - eforturile de documentare și de redactare s-au dovedit deosebit de dificile - devenind posibile, în fapt, doar cu condiția ca ele să reprezinte consecința firească a unei pasiuni constant susținute vreme de ani îndelungați. Altfel, nu putem decât să ne bucurăm că un autor mult tradus în lume își află tălmăcirea și pe românește. Pierre Riché, Educație și cultură în Occidentul barbar - secolele VI-
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
iraționalului și a subconștientului". "Clarității solare" a discursului clasic i se subsitutie un limbaj dificil, eliptic și aluziv, care poate fi numit ermetic. Se produce un fel de încețoșare a poeziei, o "împînzire" a ei cu mister, ca o posibilă consecință, după cum apreciază unii cercetători, începînd cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]