28,595 matches
-
o grădină și un loc de retragere, un ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe pereți, împărăteasa luminată atârnase, spre delectarea musafirilor ei, tablouri alese din colecția existentă în Palatul de Iarnă. Prima achiziție importantă, considerată a fi și data de naștere a Muzeului Ermitaj, a fost făcută în 1764, când un număr de 225 de tablouri, majoritatea aparținând școlilor flamandă și olandeză, a fost trimis de negustorul berlinez Gotzkowski, în schimbul banilor pe care îi datora
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
decor (orașul, automobilele, reclamele luminoase, jazzbandul etc.), stilul sincopat, telegrafic, și neprevăzutul unor comparații. Ș. Cioculescu le-a "descifrat" pe unele cam în felul în care o va face și cu "obscuritățile" argheziene. Nu e nimic totuși hermetic în Lamento, considerată cap de serie pentru poezia postbelică a lui Vinea: Ploi de martie, tragedie citadină, arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio, plîngeți lacrămi de făină, printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Motiv pentru care, redacția României literare a considerat abia acesta debutul ei adevărat, nominalizând prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic, prizate îndeosebi după '89, deși își pot găsi o strălucitoare ascendență antedecembristă: poemele lui Mircea Ivănescu cu Mopete, cele cu Julien Ospitalierul, Detectivul Arthur sau cu Reparata ale lui Emil Brumaru. Alături de Nea Gică frizerul din Bucla
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
în 1957, Dicționarul invers înregistra cîteva zeci de cuvinte cu terminația -ciune, majoritatea absente din uz: întrebăciune, vindecăciune, eliminăciune, emulăciune, preponderăciune, premedităciune, prostituciune, peregrinăciune etc. În realitate, sînt puține formele în -ciune cu o poziție solidă în limbă: la cele considerate moștenite (rugăciune, înțelepciune, mortăciune) se adaugă derivate, în general de la verbe, în unele cazuri și pornind de la adjective: amărăciune, deșertăciune, goliciune, înșelăciune, plecăciune, slăbiciune, spurcăciune, stricăciune, urîciune, uscăciune, vioiciune. S-a întîmplat ca multe dintre acestea să aibă sensuri negative
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
acolo încît ficțiunea risca să fie considerată suspectă, decadentă sau iresponsabilă și asimilată cu minciuna. Imperativul moral era - și într-o epocă și în alta - angajarea politică, constrînsă și unidirecțională în anii '50, liberă și plurală în anii '90, dar considerată, în fond, obligatorie în aceeași măsură. Să ne amintim condamnarea apolitismului, care semăna atît de mult în cele două epoci de tranziție despărțite de patru decenii și de sensuri democratice contrarii" (p. 8). Mă tem că aici autorul încurcă planurile
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
spațiul memoriei. ,,Regimurile totalitare și autoritare ale secolului al XX-lea, scrie D.B., au făcut memoriei un imens și involuntar serviciu: au transformat-o în resursă privilegiată a procesului de transformare post-totalitar. Așa de pildă, căderea regimului comunist este adesea considerată ca o revoluție întoarsă cu fața spre trecut. Pentru că, spre deosebire de marile revoluții ale istoriei (franceză, americană, rusă) socialismul de stat a fost înlocuit cu un regim care îl preceda în ordine cronologică și logică, democrația liberală, și pe care îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
prefețele lor, alături de "normele de transcriere" a textelor pregătite pentru tipar, ori în presa literară, cu acuitate, și observațiile critice despre valoarea sau nonvaloarea edițiilor anterioare ale textelor a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
PSIVIR... adică partidul intelectualilor veșnic înșelați din România, gata să treacă pragul necesar intrării în parlament, cu Jurubiță intrat recent în minusculul partid, socotit însă cel mai războinic, și care avea să-și dea măsura întreagă abia după luarea puterii considerată ca sigură... Cum zice Tăsică, vărul lui Jurubiță: "Așa, dragii mei, trebe ca fiecare dân voi să se facă om și să știe a fura cloșca de pe ouă...". Opoziția?... Ea se bazează pe PPP, de trei ori P, nu mai
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
înstrăinării de România, dislocarea identității naționale, adoptarea modelului rusesc de comportament. Diagnosticul este foarte sever: ,sub ocupație rusească, moldoveanul nu a dorit respectul, el a râvnit mereu indulgența celuilalt" (p. 352), fapt ce i-a afectat pe termen lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
își va fi spus înțeleptul secretar general al Partidului, un supra-Tată ideologic, omnipotent precum zeii vechilor mitologii, intervenind discreționar în viața atâtor familii și modificându-le orbita în funcție de propria megalomanie. E greu de cuantificat suferința adusă de acest stahanovism biologic, considerat și astăzi de unii drept un salutar proiect de fortificare a neamului. Pe lângă miile de femei care au murit crucificate, literalmente, pe masa avorturilor clandestine (mama mea este una dintre ele), drama se întinde și se adâncește cu fiecare forțare
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
cu cocoșul roșu. Azi însă comicul din acest roman, extras din viața la țară, mi se pare total perimat, dezolant, pueril, lamentabil. Și totuși critica literară basarabeană persistă, printr-o obtuzitate de neînțeles, în a înălța elogii acestui roman mediocru, considerat ,un adevărat fenomen" (Mihai Cimpoi) sau ,unul dintre cele mai interesante romane din tot ce a dat literatura basarabeană" (Alexandru Burlacu). Cele mai înalte onoruri le-a obținut scriitorul cu argumentul prioritar al acestei cărți: traduceri în republicile sovietice, Premiul
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
străduiesc să respecte indicația din vechiul DOOM folosind (împotriva tendințelor morfosintactice românești) termenul mass-media ca un neutru plural ("mass-media internaționale au anunțat..."), vor fi dezamăgiți (sau poate ușurați?) să constate că acum este recomandată adaptarea morfologică firească, pînă mai ieri considerată greșită și incultă, ca feminin singular ("opinia mass-mediei" ). Soluția este totuși rațională, în spiritul limbii, și cred că de dragul ei putem renunța la orgoliul diferențierii prin cunoașterea etimologiei.
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
era invocat de mulți redactori de editură: fermi, inflexibili, deloc dispuși să admită variații sau contraziceri. După aproape 25 de ani de stabilitate, apariția noii ediții aduce sub ochii tuturor fenomenul (firesc) al modificării normelor. Unele dintre regulile sau formele considerate incontestabile au fost relativizate sau detronate, în vreme ce altele, noi, au fost abia acum impuse - și rezultatul este desigur surprinzător pentru unii cititori. Dar poate că lucrul cel mai important este tocmai acesta: a da de înțeles că în domeniul limbii
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
s-au aplecat niciodată cu seriozitate asupra cărților cu tematică erotică - deși toată lumea le citea cu nesaț pe sub masă - iar îndrăznelile lexicale și de viziune ale unor scriitori au făcut, în epoci diferite, obiectul unor procese răsunătoare. În perioada interbelică (considerată încă paradisul democrației românești), poetul suprarealist Geo Bogza a devenit chiar primul caz de scriitor condamnat și închis la Văcărești pentru vina de a fi scris "literatură erotică". Ceea ce atunci părea a fi atît de scandalos, a devenit unul dintre
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII), pentru a putea îndeplini exigența autoimpusă de fidelitate lingvistică față de aspectul grafic al textului. De aici au apărut cele mai multe deosebiri
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
al vieții 38. Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci în respectul reciproc al soților, armonia trupească și duhovnicească, vederea celuilalt ca dar jertfitor dăruit de Dumnezeul iubirii. Sexualitatea nu trebuie considerată demodată și constrângătoare 40 deoarece ea exprimă nu numai relația trupească a oamenilor, ci nevoia lor de înțelegere cu ceilalți, nevoia de a iubi și de a fi iubit, nevoia de gingășie, de tandrețe, de compasiune față de celălalt. Ea privește
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e pură pierdere de vreme." La întrebările din paranteză răspunsurile sunt, în fond, chiar numele prezente în această anchetă. Suma subiectivităților criticilor ar trebui să fie o obiectivitate suficientă. Asta până nu se găsește cineva să cloneze vreo doi critici considerați cât mai aproape de o matrice perfectă. Paul Cernat se întâlnește în idei cu Cornel Ungureanu: "Canonul de dinaintea lui 1989 începe să fie, tot mai mult, relativizat de noile canoane paralele sau concurente." Nu aflăm nici de data aceasta care ar
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
Cum puțini autori români, d-sa își asumă jocul nu intermitent și nu prin dozări "precaute", ci ca o manieră permanentă a expresiei și, prin mijlocirea acesteia, a unei posturi a spiritului creator. Căci jocul nu este, de la anume nivel considerat, un "divertisment", un "fleac", ci o activitate ce reflectă libertatea conștiinței, ireductibilă, la care jucătorul nu ar putea fi constrîns fără ca ea să-și piardă de îndată specificul, după cum ne spune Roger Caillois, o activitate "a cărei derulare nu poate
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
structurată, o monografie care, în ciuda numărului redus de pagini, e ceea ce trebuie să fie. Autoarea îl așază pe Emil Brumaru sub semnul Arcadiei și al contrautopiei. Brumaru recuperează ironic și autoironic - semn acut al modernismului și postmodernismului - un construct imaginar considerat anacronic: modelul idilic. „Emil Brumaru - spune Rodica Ilie - împacă, prin aderarea la grupul oniric, modelul idilic cu cel utopic, reprezentarea idilismului în poemele sale este una conștient și riguros cultivată, ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
amministrazione imperiale (v.c.), forse magister memoriae, e si chiamava Rufius Festus” - p. 39, subl. aut.), personajul căruia i-a dedicat Festus breviarul său - împăratul Valens (p. 44-45), scopul și structura lucrării (p. 46-52; lucrarea lui Festus „non può essere considerata un riassunto” al breviarului lui Eutropius, ea având „uno scopo diverso” - p. 46; „L’opera, scaturita forse occasionalmente, si presenta come un progetto letterario elaborato in piena consapevolezza, con una struttura organica e un filo conduttore ininterroto” - p. 47; Breviarium
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic doar cultele de origine siriană și palmiriană. Astfel, cartea d-lui Juan Ramón Carbó García, apărută momentan doar pe suport electronic, trebuie considerată prima încercare de a suplini această lipsă a istorigrafiei române. Este o lucrare completă și de mare întindere ce abordează un subiect generos și extins (subiect ce a constituit tema a trei teze de doctorat distincte în deceniile trecute - Al.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor considerate vulgare, fără aplicarea obișnuitului tabu al dicționarelor noastre generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română; se găsesc reunite aici arhaismele cu forme
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
așa-zicînd statistice: foarte mulți dintre absolvenții de filologie, de la Brașov ori de aiurea, ajung să predea, româna sau o limbă străină, în școli generale și licee. Pentru majoritatea, nu e vorba de o vocație, ci de o imposibilă alegere, adeseori considerată o experiență intermediară, bîntuită de spectrul ratării. Viața tînărului profesor în lumea anchilozată a școlii românești e nu doar un pasionant subiect de sociologie, ci și o temă literară la fel de generoasă. Anca Andriescu, de pildă, și Katalin Szilágyi scriu despre
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
de unele pagini din Un spectacle dans un fauteuil al lui Musset, el are o dezvoltare aparte în literatura rusă, de la Contele Nulin al lui Pușkin sau de la Soția vistiernicului din Tambov al lui Lermontov la o sumedenie de poeți considerați, nu întotdeauna pe bună dreptate, creatori de mînă a doua, punctînd orientarea ei către proza realistă. Nesocotirea acestui moment poate duce la subaprecierea unor elemente "naturaliste" sau, mai exact, prerealiste, marcînd, de exemplu, poetica cu totul specială a Călărețului de
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]