928 matches
-
zonă, iar în centru se afla școala, ca factor de formare a tineretului în spiritul ideilor cultivate de curtea de la Viena. Prin ordonanța imperială din 1815, școlile primare din Bucovina deveneau școli confesionale catolice și treceau sub directa supraveghere a Consistoriului Romano-Catolic din Lemberg. Învățătorii erau obligați să treacă la religia catolică sau să renunțe la catedră. Rezultatul a fost dezastruos: o bună parte dintre dascălii români au trecut în Moldova, iar locul acestora a fost luat de învățători veniți din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de 165 fiind școli comunale). Statistica oficială a învățământului în limba română din teritoriul românesc al Ungariei numără un total de 2.092 de școli confesionale primare românești, dintre care 1.147 ortodoxe și 945 greco-catolice. Statistica paralelă realizată de consistoriile românești - sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești - prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar fi fost dezavantajoasă, stârnind reprobarea clerului și a populației, care ar vedea în această măsură tendința de modificare a religiei și ar fi astfel înclinată să emigreze masiv. De aceea, pentru buna administrare a bunurilor mănăstirești, propunea înființarea unui consistoriu, ca studiu ce ar înlesni mai târziu etatizarea lor, format din episcop, un stareț și doi consilieri laici stabiliți la cel mai înalt nivel, ce urmau să facă mai întâi un inventar al bunurilor mănăstirilor și apoi să le gestioneze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
raportul către prim-ministrul Hatzfeld, privitor la situația clerului, a celor trei categorii de boieri, a comerțului și impozitelor din Bucovina, Consiliul își însușea cea mai mare parte din propunerile făcute de Balș, referitoare la înființarea unei episcopii și a consistoriului care să administreze bunurile mănăstirilor, la întemeierea de școli publice, la instituirea unei comisiei de verificare a titlurilor de proprietate, la acordarea de pământ și a dreptului de succesiune pentru acesta țăranilor, la îmbunătățirea comerțului, prin revizuirea taxelor vamale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de părere că etatizarea forțată a bunurilor bisericești putea stârni reprobarea unanimă a clerului și a populației ortodoxe, ce ar fi constituit un bun prilej de emigrare în masă a locuitorilor. De aceea, propunerea sa avea în vedere înființarea unui consistoriu, alcătuit din clerici și laici, cu menirea de a administra în bune condiții bunurile mănăstirilor, iar veniturile rezultate urmau a fi folosite atât pentru întreținerea bisericii, cât și pentru înființarea unor școli publice pentru uzul copiilor de vârstă școlară din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În privința Bucovinei, împăratul Iosif al II-lea considera că înființarea unei episcopii provinciale ortodoxe separate, cu sediul în orașul Cernăuți, devenit capitală a provinciei, scoaterea bisericii ortodoxe de sub jurisdicția externă a mitropolitului din Iași și a patriarhului din Constantinopol, instalarea consistoriului episcopal și reglementarea clerului ortodox, constituiau temeiurile începutului tuturor ameliorărilor și reformelor care trebuiau să fie făcute în această nouă provincie 32. Episcopul de Rădăuți, Dosoftei, a primit cu mare emoție hotărârea noii stăpâniri, cerând ca să i se facă instalarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
putut tulbura populația provinciei 35. Prin hotărârea Consiliului de Stat și rezoluția împăratului Iosif al II-lea, din august 1781, se stabilea maniera viitoare de organizare a bisericii ortodoxe bucovinene, prin înființarea unei episcopii a districtului Bucovinei și a unui consistoriu episcopal 36. După mai multe tratative purtate cu episcopul Dosoftei de Rădăuți, la 12 septembrie 1781, Consiliul Aulic de Război din Viena a trimis patenta imperială de numire a lui Dosoftei Herescul în funcția de episcop exempt greco-neunit al Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
noiembrie 1781, generalul Enzenberg îl asigura pe episcopul Dosoftei Herescul că împăratul nu intenționează o schimbare a religiei ortodoxe și că bucovinenii își vor putea practica liber confesiunea lor pe viitor 39. Una din probleme era cea privitoare la înființarea consistoriului episcopal. După cum scria generalul Enzenberg episcopului Dosoftei, într-o scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de Război, făcea presiuni asupra Administrației Bucovinei, pentru a grăbi punerea în practică a acestei măsuri. Ca atare, episcopul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de Război, făcea presiuni asupra Administrației Bucovinei, pentru a grăbi punerea în practică a acestei măsuri. Ca atare, episcopul era rugat să se gândească asupra planului de alcătuire a consistoriului întocmit de Balș la începutul lunii ianuarie 1782 și să își spună cuvântul 40. Planul prevedea că acesta urma să fie format din episcop și alte patru persoane (doi clerici și doi laici), fiecare din cei patru membri având în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și doi laici), fiecare din cei patru membri având în responsabilitatea sa un sfert din suprafața Bucovinei. O comisie formată din clerici și laici urma să meargă la fiecare mănăstire să ia în evidență veniturile, proprietățile și toate cheltuielile acesteia. Consistoriul urma să reglementeze felul de viață al călugărilor și preoților, ca și veniturile și cheltuielile acestora. Tot în sarcina sa intra și elaborarea unui regulament de funcționare a învățătorilor și a școlilor, inclusiv a celor din mediul rural 41. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În răspunsul său din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau în fața înființării acestei instituții, în afară de vremea rea și starea proastă a sănătății sale, faptul că în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Cernăuți lipseau facilitățile edilitar-locative necesare adăpostirii episcopiei și membrilor Consistoriului, că procesul mazililor nu se terminase încă, dar și inconsistența personalului ce urma să alcătuiască această instituție, în condițiile în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în care vicarul Meletie nu voia să fie membru al Consistoriului, la fel ca secretarul Mihalachi, iar Balș anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la conferința militarilor, spre a discuta despre înființarea consistoriului, de îndată ce vremea și sănătatea sa și a lui Balș se îmbunătățeau 45. În cele din urmă, după mai multe insistențe ale Administrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
anunțase că pleacă la Lemberg 44. Câteva zile mai târziu, în urma presiunilor făcute de Administrația Bucovinei de a face un început pentru Consistoriu, Dosoftei își arăta disponibilitatea de a veni la Cernăuți, la conferința militarilor, spre a discuta despre înființarea consistoriului, de îndată ce vremea și sănătatea sa și a lui Balș se îmbunătățeau 45. În cele din urmă, după mai multe insistențe ale Administrației militare, pe la 10 februarie 1782 a avut loc în orașul capitală a provinciei, Cernăuți, solemnitatea instalării lui Dosoftei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
festivităților de inaugurare a noii Episcopii ortodoxe a Bucovinei s-au mai numărat boierul Vasile Balș și vicarul Mitropoliei Moldovei, Meletie, care, în discursurile lor au subliniat importanța momentului creării noii instituții ecleziastice prin strădania noilor autorități statale austriece, a consistoriului ca instituție, a cedării de către mitropolitul din Iași a jurisdicției asupra întregului cler din Bucovina către episcopul Dosoftei etc50. Pentru a înlătura suspiciunile și a da o asigurare credincioșilor ortodocși că prin aceste măsuri nu se intenționează o schimbare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
imperiale din octombrie 1781, prin care se proclama libertatea religioasă pentru protestanții și ortodocșii din imperiu 51. Totodată, printr-o altă publicație, conducerea militară a provinciei aducea la cunoștință publică organizarea, a doua zi după instalarea episcopului în Cernăuți, a consistoriului episcopal, sub conducerea lui Dosoftei, stabilind liniile generale de activitate în plan dogmatic, disciplinar, juridic și economic, precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca și protopopilor și preoților să se supună și întregul cler bucovinean să dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept sarcină a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare precise asupra bunurilor mobile și imobile deținute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dea ascultare tuturor poruncilor împărătești ce vor fi primite prin episcop și consistoriu 52. Pe linia reformelor iosefiniste începute în partea vestică a monarhiei 53, ce vizau reducerea numărului de mănăstiri și secularizarea averilor acestora, se stabilea drept sarcină a Consistoriului Bucovinei întocmirea de inventare precise asupra bunurilor mobile și imobile deținute de fiecare mănăstire în parte. Din componența noii instituții, pe lângă episcop, au mai făcut parte ca asesori consistoriali: arhimandritul Meletie, Antonie și Gherasim, precum și boierii Ianachi Codrescu, postelnic, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai făcut parte ca asesori consistoriali: arhimandritul Meletie, Antonie și Gherasim, precum și boierii Ianachi Codrescu, postelnic, Vasile Balș și Vasile Herescul, fratele episcopului, care avea și calitatea de secretar 54. Ca asesor consistorial, Balș era invitat să participe la ședințele Consistoriului 55, iar ca membru al comisiei consistoriale însărcinate cu verificarea veniturilor mănăstirilor, vreme de un an și jumătate, a participat la lucrările ce aveau în vedere cercetarea, inventarierea și preluarea bunurilor mobile și imobile ale mănăstirilor din Bucovina, propunând, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi persecutat și umilit, acuzându-l că nu ar fi lucrat nimic de la reîntoarcerea în Bucovina, dar de fapt nu vrea să-i dea de lucru la Cernăuți în cadrul Administrației, ci îl trimite la Rădăuți să se ocupe de treburile Consistoriului. Totodată, generalul îi cerea noi proiecte de organizare a Bucovinei și, mai ales, să denunțe funcționarii ce prejudiciau serviciul. Ultima chestiune îl punea într-o situație deosebit de delicată și jenantă, astfel încât considera că o continuare a serviciului prestat în folosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ia măsurile necesare în vederea ameliorării acestei situații 66. Ca urmare, la sfârșitul lunii august 1782, Consiliul îl atenționa pe boierul Vasile Balș, aflat la Lemberg, să se întoarcă în provincia natală, iar pe viitor să se ocupe numai de problemele Consistoriului și ale Administrației Bucovinei, fără a mai adresa rapoarte de serviciu direct acestui for central. Șefului Comandamentului General al Galiției i se reproșa faptul de a fi pretins că a reușit să restabilească armonia între Balș, Enzenberg și episcopul Dosoftei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Balș și Enzenberg, Consiliul Aulic de Război l-a detașat pentru o scurtă perioadă de timp pe boierul bucovinean pe lângă Comandamentul galițian, ce avea latitudinea de a-l folosi în serviciu, după cum credea de cuviință, fie ca asesor la ședințele Consistoriului bucovinean, fie în cadrul comisiei de cercetare a proprietăților sau în alte funcții. Mai mult chiar, se specifica că, în caz de necesitate, Balș urma a fi înlăturat din orice funcție publică și putea fi arestat pentru legăturile sale cu Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pentru legăturile sale cu Moldova 70. În toamna anului 1782, în urma presiunilor făcute de autoritățile centrale, tensiunile dintre boierul Vasile Balș, generalul Enzenberg și episcopul ortodox al Bucovinei au fost temperate pe moment. Primul și-a reluat activitatea publică în cadrul Consistoriului, refăcându-și buna relație cu episcopul, pe care l-a ajutat l-a întocmirea proiectului de reorganizare a bisericii bucovinene 71. Totodată, așa cum avea să noteze chiar el, mai târziu, într-unul din memoriile sale72, a fost implicat în politica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sa într-un post al oficiilor administrative centrale din Viena nu ar fi vizat numai îndatoririle normale, ce reveneau unui concepist, ci aveau în vedere și anumite chestiuni de politică externă 82. Cu acest prilej, tânărul boier care funcționa pe lângă Consistoriul bucovinean, ce i se prezentase odinioară la Viena, ca reprezentant al stărilor bucovinene, a fost remarcat din nou pentru cunoștințele, abilitățile și patriotismul său. În acest sens, Iosif al II-lea îi scria contelui Hadik, justificându-și oarecum gestul numirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în practică a deciziei împăratului Iosif al II-lea, din vara anului 1783, de reducere a numărului de mănăstiri, precum și de preluare a tuturor bunurilor mănăstirești și bisericești, ce urmau să fie reunite într-un Fond bisericesc, aflat sub administrarea Consistoriului și a autorităților de stat, concepistul Vasile Balș a alcătuit o descriere detaliată privitoare la organizarea clerului monahal și laic bucovinean, la obiceiurile și educația acestuia. În aceeași calitate, el a făcut propuneri privitoare la gospodărirea bunurilor mănăstirești și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]