KorAP: Find »[drukola/base=consoană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...75 >

1,852 matches

Corola-blog/BlogPost/98061_a_99353

parcă nu întodeauna izbutim să exprimăm ceea ce simțim, ceea ce este numai al nostru, si ne deosebește- sau ne leagă- de alții. Ce vom face efectiv: - Exerciții de încălzire a aparatului vocal. - Exerciții de respirație pentru mărirea capacității vocale.Exercitii pentru consoane și vocale. - Jocuri pentru stăpânirea mecanismelor de articulație. - Exerciții individuale pentru defectele personale. - Jocuri și exerciții de grup, pentru libertate vocală, ritm, energizare și volubilitate. - Exerciții de intensitate, ritm și variații de registru vocal. - Jocuri și exerciții pentru utilizarea sunetului

Atelier de dicţie şi de vorbire by http://www.zilesinopti.ro/articole/5805/atelier-de-dictie-si-de-vorbire [Corola-blog/BlogPost/98061_a_99353]
Corola-blog/BlogPost/349442_a_350771

porumbeii, să zboare-n gând de lut ori gând de cer ! au aripi crescute din muguri de iubire... de-i închideți pe ei încătușați iubirea și sta-vor înghețați în ierni neterminate în care nici o vocală nu mai poate rotunji consoanele. Lăsați liberi porumbeii ! Referință Bibliografică: Lăsați liberi porumbeii / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1319, Anul IV, 11 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

LĂSAŢI LIBERI PORUMBEII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/ecaterina_serban_1407713685.html [Corola-blog/BlogPost/349442_a_350771]
Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259

cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Citește mai mult FĂGĂRAȘ. E vorba de numele topic (oronim). Acad. I. Iordan, DNFR, 1983, p. 195 îl socotește de origine maghiară și anume

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. ... XXVIII. ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015. Se cunosc relativ puține lucruri despre

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389

înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr. oros „munte“. Concluzia noastră este că termenul pentru „înălțime, ridicătură“ este în primul rând turcic-semitic și dacă s-a aflat în limbi italice el are origine așa-zis mediteraneană. De fapt, consoana r se află și în i.e. *eredh „a se ridica“ (cf. lat. arduum „munte“ > rom. Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara la finici. Dar toate aceste legături trebuie să fie

ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696

este foarte puternic, manifestându-se permanent o concurență între cele două strane în ceea ce privește ,,calitatea” interpretării. De asemenea, în timpul interpretării, accentul se pune pe ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
lentă, fiind interpretată ritmat seamănă totuși cu un marș (reamintim - fiecare vers se cântă de câte două ori urmat de refren, interpretarea fiind alternativă, în stilul caracteristic - suprapus și cu ultima silabă accentuată, iar dacă versul se termină cu o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
Corola-blog/BlogPost/375312_a_376641

pasăre culoarea stridentă ca mărul lui newton îmi atinge pe neașteptate pleoapele clipind poruncitor - stop pune stop viselor trezește-te - mă conformez pășind deîndată peste zebra abia schițată sub mâzga asfaltului scrâșnetul metalic și plesnetul de consistența flegmei de vocale / consoane mixtate cu ură-n - căscata - îmi lovesc cu putere timpanul proiectându-mă pe celălalt trotuar și pașii mei își urmează programata traiectorie cu toate simțurile zadarnic restartate pentru că uite-le cum înregistrază haotic surâsul tufănelelor înflorite declicul aparatului de fotografiat

LEVITAŢIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492621016.html [Corola-blog/BlogPost/375312_a_376641]
Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092

acestei cărți,aparent de umor, (acesta este doar mijlocul prin care autorul îți exprimă multitudinea de sensuri filozofice și de înțelepciune), doresc să lămuresc etimologia cuvintelor care sunt incluse în titlul acestei lucrări:U-Mor este un cuvânt compozit format din consoana U și un verb care înseamnă trecere în neființă,amândouă la un loc dau un alt sens acestui cuvânt: U-Mor, care înseamnă, înclinare spre glume și ironii ascunse sub aparențe de seriozitate.Cartea mai are un al doilea titlu ,acesta

IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_marinescu_puiu_u_mor_de_ras_.html [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
Corola-website/Imaginative/10800_a_12125

îngrop mai întâi, sufletul sau trupul în acest vânt metalizat. țineam pasul cu părinții mei. a venit îngerul și a pus mâna peste capul meu. dimineața zilei de Crăciun când lumea întreagă se transformă din nou în cuvinte. când redevine consoane și vocale. stam cu ochii ațintiți la buzele avvei, fiind în ascultare și-n tăierea voii. despre sărbătoare, curat, de seara până dimineața, ca sămânța ierbii încolțeam. ca firul de păr pe capul avvei crescând. despre sărbătoare, ochiul său nu

Poezii by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
Corola-blog/BlogPost/347408_a_348737

Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului spinii... iubim parcă mai strașnic în amurg... și trecem de orizont odată cu soarele nostru regăsindu-ne locul pierdut în vortexul iubirii... sunetul mereu cade rotund peste toate deziluziile ce-n consoane ascuțite sângerau la greu poemul, cu scânciri de prunc cu învățări de mers pe-o linie orizontală cu căderi și ridicări într-o nereu dorită verticală, cu grădini crescute-n vis în floarea de trandafir ce nu se lasă dusă

SPINII... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1404219614.html [Corola-blog/BlogPost/347408_a_348737]
Corola-blog/BlogPost/373483_a_374812

invizibili Doar umbrele mute... Ies să contemple lumina ceții difuze O alee-i tristă și dispare.. În noapte cu cuvântul feeric Băncile-s agățate de mâinile unui întuneric Lumi nepământene apar În oglinzile invizibile paralele Sufletu-i ancorat în cuvinte Consoane înflorate din vara fierbinte Colorează potopul de vocale Coborâte din mințile stelare Cuvintele-și oglindesc chipul oare? Oglinzile-s ciobite de timp Umbrele au chipuri diforme, Copacii înlănțuiți în oglindă capătă forme Frunzele moarte au înviat.... Și-n lumi nepământene

ÎNTUNERIC ȘI UMBRE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1489901845.html [Corola-blog/BlogPost/373483_a_374812]
Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223

și valori; 2. ca metodologie, oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și a valorilor; 3. ca tehnologie, oferă tehnici (tools) de aplicare a cunoștințelor și a valorilor. Vom observa, studiind cuvântul murmurat, că acele cuvinte care au ca terminație consoanele m și n sunt delirante în incantații, produc unde care șochează atât atenția cât și memoria. Statutul acestor litere semnifică pluralitatea, tripcesul sau diapazonul cu vârfurile îndreptate în jos, ca o descărcare de energii puternice, hipnotizatoare. Să pronunțăm cuvântul zum

DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
domeniul caracterologic al acelei entități, un domeniu utilizabil de cercetare antropologică. În continuarea studiului vom da exemple de discursuri, ale unor personalități politice, din timpul istoric al lumii, și vom căuta să descifrăm influența cuvântului, al intonației, a vocalelor și consoanelor des uzitate și semnificația lor. Vom urmări influența neurolingvistică a discursului asupra auditorului și efectele dorite de către emițător. Înainte de a trece la prezentarea celor menționate mai sus, vă voi face cunoscut un mod personal de a dialoga cu un vorbitor

DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Dispensia_neurolingvistica_.html [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857

un spectacol al zilelor noastre. Aș putea considera “l’Om DAdA”că pe o continuare a acelui discurs al demagogului interpretat de Lari în “D`ale noastre”. Discurs al lui Cațavencu dezmembrat de mine, redus doar la vocale și două consoane șuierătoare, ceea ce a constiutuit deja, de fapt, un fel de acțiune dadaista. Astfel, voi continua cu Lari Giorgescu în “l’Om DAdA”, ceea ce am început în “D`ale noastre”, unde l-am celebrat cu toată dragostea pe pre-dadaistul Caragiale (să

Premieră la Teatrul Național București by http://uzp.org.ro/premiera-la-teatrul-national-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245

o diferențieze de celelalte: „Invitați de tata, ca să sărbătorească numirea sa ca primar, se întâlneau sub stejarul secular prietenii, pictori, scriitori, artiști; vorbindu-le cu politețe, prin vocea sa de vioară, uneori cu accente grave, scoțând în relief și viforul consoanelor, el, Grigore Vrancea cu o statură impozantă, pentru unii era Grig, pentru noi întruchiparea bunătății, a cărui voce, când ne recita din Eminescu, ne dădea fiori. El era poarta sufletului prietenului său, Alex. Vlahi, marele poet al prozei, cu ochii

AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1497168485.html [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138

îndeamnă să pun la-ndoială originea latină a unor cuvinte, precum: ziuă (dies), apa (aqua), arin (aluinus), aripă (alapa), azi (hac die), măciucă (mateuca), ie (linea) ș.a. considerate ca adaptate de limba română prin fenomenele de rotacism și/sau transformarea consoanelor, așa cum am spus mai înainte. Probabil că așa o fi, însă, datorită asemănării limbii latine vulgare cu limba geto-dacilor, considerată de N. Densușianu, Emil Alexandrescu și alți istorici și filologi că este o limbă protolatină, vorbită atât pe teritoriul Daciei

LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085

cine este aici minunata? Și mintea m-a dus purtându-mi privirea către cel de-al cincilea vers al primei strofe, în care poetul spune: din lumina aceea-nsetată adânc de vieață? (Lumina). Nu întâmplător poetul așează între cele două consoane o vocală și două semivocale în care e nici nu se aude. Era începutul, când viața nu avea omul, embrionul divin al perpetuării rasei omenești avea de așteptat propriei noastre creații. Omul lumesc se rupsese de omul creat și începuse

ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Eleonismul_literaturii_si_taina_si_taina_surprinderii_la_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
Corola-blog/BlogPost/381268_a_382597

în deșert. * Vorbele se leapădă greu de timbrul vocii care le rostește. * Cuvintele tăioase sunt rezultatul unei limbi ascuțite. * Vorbele “pe ocolite” ajung la destinație... “obosite” (cu impact atenuat). * Un elev m-a întrebat de ce vorbirea are nevoie și de consoane. Surprins, am întremat repede un răspuns: “De-ar fi fost vorbirea numai din vocale, omul ar fi stat prea mult cu gura căscată. Născocind consoanele, și-a mai îmblânzit acest disconfort.” Referință Bibliografică: EXERCIȚII CU... VORBE (II) / Gheorghe Pârlea : Confluențe

EXERCIŢII CU… VORBE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1462259752.html [Corola-blog/BlogPost/381268_a_382597]
obosite” (cu impact atenuat). * Un elev m-a întrebat de ce vorbirea are nevoie și de consoane. Surprins, am întremat repede un răspuns: “De-ar fi fost vorbirea numai din vocale, omul ar fi stat prea mult cu gura căscată. Născocind consoanele, și-a mai îmblânzit acest disconfort.” Referință Bibliografică: EXERCIȚII CU... VORBE (II) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială

EXERCIŢII CU… VORBE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1462259752.html [Corola-blog/BlogPost/381268_a_382597]
Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311

Gib.I. Mihăescu [3] Gib. ca pseudonim literar provine din prescurtarea diminutivului Gibe, derivat de răfăț de la Gheorghe, cu eliminarea vocalei finale „e”. Ssriitorul ținea la acest amănunt și se semna totdeauna Gib. cu punct, deoarece prescurtările se fac în consoană, urmate obligatoriu de punct. Majoritatea redacțiilor respectă acest amănunt! [4] Localul școlii primare donat de negustorii locali, frații Niculescu [5] Ex.: Himera, întotdeauna este mai frumoasă decât realitatea: - sau: proiectarea frumosului asupra altei ființe este iluzorie ( pag.184) ------------------------ Emil ISTOCESCU

AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
Corola-blog/BlogPost/350732_a_352061

Acasa > Strofe > Delicatete > SĂ MERITĂM... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1231 din 15 mai 2014 Toate Articolele Autorului să merităm... să merităm - a fi - zice lumina ascunsă-n vocale din cuvânt. să merităm - a fi - zice și umbra, consoane și vocale rotunjind... să merităm - a fi - ne spune sacrul, iar profanul își îngenunche păcatul... un Prezent continuu, liniar, sătul un lipsa de sens, strigă asurzind tăcerea pe limba clopotului stingher, că s-a săturat să bată dacă- totu-i

SĂ MERITĂM... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1400146956.html [Corola-blog/BlogPost/350732_a_352061]
Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984

pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.> niśàj, -a s.m. logodnă - niśaj>niśan-lan- niśanlanïr (niśanlandï) a se logodi kèf/i, -ă s.m. chef - kef i >kef-len- keflenir (keflendi

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
Corola-blog/BlogPost/367245_a_368574

rolurilor interpretate, mai nou ar trebui să dai și o știre de senzație (a se citi scandal) și cam atât. Unii consideră asta o chestie de mare profunzime. A, da, la redactare bagă câteva cuvinte grele, din acelea cu multe consoane, pe care nu le înțelege nimeni, nici măcar cel care le-a folosit, și gata faima! Adevărul e că astfel de articole nu sunt citite de nimeni. Poate, doar la vreun examen, unde examinatorul se face că înțelege ca să nu pară

ATUNCI CAND SECUNDA SE TRANSFORMA IN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMANESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_secunda_se_transforma_in_eternitate_pe_scena_teatrului_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/367245_a_368574]