203 matches
-
fost pusă într-o joi după masă, ca să poată participa și cineva mai mare, de la sector și s-a desfășurat într-o tăcere jenantă, tulburată doar de oribilele dezacorduri ale adjunctului, de suspinele mici ale Mirelei și de mângâierile discrete, consolatoare ale lui Marcel. La discuții au fost înscriși din oficiu toți redactorii, care au fost scurți, zicând, ca și cum s-ar fi vorbit, că problema era gravă. Singur portarul nea Marin, chemat ca martor, a zis că problema era groasă. Celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mi-a spus: „Când o să ai și tu o haină ca lumea, și muzica o să fie altfel“. Pe vremea aceea, eram îmbibat cu proverbele săracilor, iar o zicală de tipul „Nu haina îl face pe om“ mi se părea concluzia consolatoare pentru o viață trăită în calicie, dar cinstită. Toate îl fac pe om, și haina, și anturajul, și țara în care s-a născut, și norocul, și școala, și călătoriile, și o mulțime de întâmplări fără sens, și bogăția, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de frumusețe, unele cu acoperire mondială, trebuie să admitem și celălalt pol al condiției umane, urâțenia, dizarmonicul. Unii vin pe lume atrăgători, alții respingători. Pentru frumusețe, dicționarele au numeroase sinonime și nuanțări. Pentru urât, societatea a inventat doar câteva zicale consolatoare, cum ar fi: „Nu contează chipul, ci caracterul“. Într-un film japonez care se chema Viață, un funcționar de primărie spunea: „ Ce-ar trebui să aștept de la viață, cu fața asta a mea de cal obosit?“. Într-adevăr, omul avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
printr‑un gest de „milă” ușor cinic, trimite celor păcătoși un Mesia al lor - un fals Mesia, evident -, dându‑le satisfacția unei „antimântuiri”. La urma urmei, toți vor primi ceva: cei credincioși, adevărul cel aducător de pace, cei necredincioși, amăgirea consolatoare. În rezumat, Epistola a doua către Tesaloniceni a fost scrisă și s‑a răspândit ca substitut al celei dintâi, cu scopul bine determinat de a contrabalansa ideile eshatologice pauline. Autorul nu își propune să îi apropie pe cititori de o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aceea atât de mare, Încât materiile trebuie să se dirijeze către alt loc. Astfel, o femeie suferi timp de 15 ani de migrenă, bineînțeles fără de a putea găsi ajutor de la școala medicală. Doctorul ei de casă Îi dăduse numai asigurarea consolatoare că se va face mai bine cu timpul. În realitate, migrena dispăru după o durată de 15 ani; se prezentă Însă, aproape În același timp, orbirea. Fără Îndoială că nimeni nu bănuia, că aceste două manifestări erau În legătură cu aceeași cauză
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
ce răzbat din propria ființă se dovedește a fi primejdios neglijată. Omul tinde spre rolul unei marionete într-un carnaval de promisiuni și înșelări dezolante. Aici orice eșec nu determină începuturi de luciditate ci ambiția narcotică a obținerii unei victorii consolatoare printr-o nouă încercare. Un cerc al pierderii de sine își manifestă dinamica necruțătoare ca resort al inconștientei alergări odată cu lumea și în sensul pragmaticului din ea. Începutul experienței mistice individuale evocată mai sus constă tocmai în miraculoasa oprire a
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unei foste conștiințe pozitive. Masca omului pătruns de negativitate expune privirilor o apariție ce se dorește cordială, vrednică de încredere, adică aptă de a fi însoțitor, tovarăș bun pe drumurile incomode ale destinului. Răutatea se înveșmântă aici în giulgiul prieteniei consolatoare, al apropierii calde pe care te poți bizui, în care te poți lăsa pe tine însuți așa cum zăbovești sub mantia ocrotitoare a unei zodii binecuvântate. Așadar, chipul-mască al individualității negative ascunde realul răsturnat al aparenței pe care o propune cu
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de suferințele cauzate prin temeiuri și motive spirituale. Dar aceștia constituie minoritatea iubirii ce-și deschide prea-plinul în imensitatea multiplicată, mereu în expansiune numerică a individualităților prăbușite în orgoliul ce respinge și diprețuiește ascunzându-se sub chipul fățarniciilor care par consolatoare. Conștientizând aceste evidențe sub semnul unei priviri ce se desprinde din negura naivității, cel care îndură suferințele de ordin spiritual percepe lumea învăluitoare asemeni unei dimensiuni în care abundă reprezentațiile teatrale existențiale. Imanentul mundaneității se relevă, aici, un ocean ontic
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întreprindem în mod constant un anume efort pentru a ne feri să regresăm înspre unul sau altul dintre momentele trecutului, să spunem totuși, în încheiere, că regresia poate avea și o valoare pozitivă. Regresia deschide într-adevăr eului o dimensiune consolatoare - și deci de gratificare narcisică -, față de care specialiștii aparținând curentului kleinian au manifestat o atenție deosebită (Segal, 1981/1987). Întreaga funcție a creativității cu rol artistic sau terapeutic atât pentru pacienți, cât și pentru terapeuții lor ar putea fi astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
salvatoare. Am înțeles că suferința cea mai mare este izolarea nu fizică, materială, ci izolarea spirituală, pierderea sufletească în neantul singurătății. Dar acolo unde este iubire, este și comuniune, în ciuda zidurilor, a gratiilor și a terorii. Pentru toată această dragoste consolatoare, îți mulțumesc, lume a iubirii creștine. Ura, răutatea și cruzimea se pierd în oceanul acestei iubiri. Să zicem «fraților» și celor ce ne urăsc pe noi. Am fost eliberat după 5 ani, 5 luni și 10 zile, la 20 august
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cad, jocurile politice se fac pe viața oamenilor. Capitalismul și socialismul își extrag puterea din sudoarea și, uneori, chiar din sângele muncitorilor. Trăim pe o suprafață instabilă și fantomatică și mereu căutăm un liman ferm, vorbele și-au pierdut forța consolatoare, faptele sunt contradictorii. Oare în toate aceste rătăciri și deznădejdi nu vom găsi un teritoriu al salvării, un pământ al făgăduinței, neclătinat de alunecări, nemistificat de teorii și unde să ne aflăm pacea? Toți cei ce credem și nădăjduim știm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai puțin clasică. Cartea își preia titlul dintr-un verset din Psalmivvv: Când străbat aceștia valea plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, și ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări". Pentru autor, străbaterea "văii plângerii" are o virtute consolatoare. Repetarea catastrofelor abătute asupra evreilor demonstrează continuitatea unei epoci căreia aceștia trebuie să-i aștepte neclintiți sfârșitul. Pentru Ha-Cohen, expresia este o perifrază pentru exil și tribulațiile lui. El se exprimă astfel: Am numit cartea aceasta Valea plângerii, căci este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Doar cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el. Muzica versurilor simple e în discordanță cu anxietatea frustrărilor mele. Trupul slăbit pare că se eliberează, împins de această dematerializare a naturii. E o senzație dureroasă și în același timp consolatoare. Stergerea numelui Cotta m-a înștiințat că numele meu a fost șters din bibliotecile publice din Roma, dar tinerii încă îmi mai citesc elegiile pe care le-am scris. Își copiază versurile și le trec unul altuia, tocmai pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
parcă mintea mi s-a mai limpezit și pot schița, într-o formulă mai mult sau mai puțin structurată, unele principii de conduită în viață regăsite în adâncile lui Eseuri. Care sunt acestea? Concis: Pentru a scăpa de iluzii fals consolatoare omul poate fi moral rezistent, centrat pe firești însușiri naturale utilizate cu simțul măsurii și demnitate, fără orgolii vane. Fluxul și refluxul imprevizibil al asocierii și disocierii ideilor, dacă le are, rămân ca o carte de căpătâi pentru a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
semnifică depășirea impasului. Thanatos este, deopotrivă, și fructul unui climat spiritual frisonant, chiar dacă autorul acceptă sau nu opiniile unor Sören Kierkegaard, Sigmund Freud, Martin Heidegger, Leon Șestov, Mircea Eliade, Emil Cioran sau, mai târziu, pe cele ale existențialismului francez. Opțiunea consolatoare primește în Individualitate și destin o întemeiere de principiu în constatarea alcătuirii dizarmonice a ființei. Neliniștea se revelează a fi însăși forța modelatoare a umanității din om. Între robia corpului și libertatea spiritului, omul, ființă cosmică prin origine și destin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
trecere prin purgatoriu, te curăță de patimile pe care, fatalmente, textele le-au păstrat, încît ajungi să privești cu o melancolie senină, zîmbitoare, chiar și paginile compuse odinioară cu nervii încordați și maximă gravitate. Paradoxal, amintirea ratărilor poate fi la fel de consolatoare ca și cea a dorințelor și gîndurilor devenite fapte. Uneori, folosind o grilă larg comprehensivă, eu mă felicit pentru multele lucruri pe care nu le-am făcut și mă îngrijorez pentru cele, puține, pe care le-am realizat. Ediția I
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Domnul de Talleyrand nu era un Warwick politic: puterea care surpă și înalță tronuri lipsea brațului său. Nătângi imparțiali spun: „Suntem de acord, era un om profund imoral; dar câtă dibăcie!“ Vai, nu! Trebuie pierdută și această speranță, atât de consolatoare pentru entuziaștii săi, atât de dorită pentru amintirea prințului, speranța de a face din Domnul de Talleyrand un demon. În afară de anumite negocieri de rând, în conținutul cărora avea abilitatea de a da întâietate interesului său personal, Domnului de Talleyrand nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
personalități importante de care mă simțeam legat personal. Primul este sociologul religiei americanul de origine austriacă Peter Berger, care a interpretat semnele și gesturile mici ale vieții umane precum "urme ale îngerilor" (în lucrarea omonimă din 1970): gesturile protective și consolatoare, ca atunci când mama își liniștește copilul înfricoșat, dar și extraordinara noastră tendință către ordine, impulsul la a ne juca, umorul nostru, speranțele noastre, toate fac parte din expresia esenței omului, însă trimit la un ceva care este mai mult decât
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
locul de muncă, de o boală neașteptată sau de ruptura unei relații, o astfel de circumstanță poate constitui o ocazie să reflectăm la dimensiunea profundă a propriei existențe, pentru a ne deschide din nou credinței. Atunci va fi o experiență consolatoare deoarece chiar și în această scurtă oprire forțată va exista un sprijin fundamentat în realitatea de bază a vieții noastre, în realitatea lui Dumnezeu, temeiul existenței noastre, cel care este în măsură să dea o nouă perspectivă chiar și situațiilor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fiecare zi: oamenii cumpără cu atât mai mult cu cât sunt mai lipsiți de iubire, shoppingul le permite să umple un gol, să reducă proasta dispoziție căreia îi cad pradă. Se pune însă problema de a ști dacă această funcție consolatoare explică integral pasiunea consumeristă. A cumpăra nu înseamnă decât a încerca să uiți? După mine, răspunsul e nu: în escalada actelor cumpărării există și altceva decât o diversiune destinată să atenueze frustrările. În faza III, consumul nu poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
n-a avut nevoie să meargă de două ori la același han. Tata mare muncea mult, răbda mult, tăcea și-și ducea crucea vieții cu resemnare. Vorbea puțin. Îl rodeau durerile și necazurile, greutățile celor din jur. Avea expresii triste, consolatoare; „Asta-i viața ! Trece și asta !. Are să fie mai bine! Așteaptă cu răbdare” ! De la bunicii din Corbeni mi-a rămas în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. Într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
număr de miniștri care gestionează câte două ministere, Domnul Boc e și ministru al Învățământului, producând vestea asta atâta bucurie, încât sindicatele au pus de-o grevă generală, de are să se bâțâie țara din țâțâni. Avem însă și o garanție consolatoare: doamna Udrea e ministru și la mediu; vom respira un aer pur, pajiștile se vor curăța de la sine, n-o să mai vedem peturi și bălării. Așa să fie! Guvernul acesta mic ne va arăta că treburile țării vor merge ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ambrozie înghiți îndelungat. ă Voiam să fiu sigur, spuse el în sfîrșit, după ce termină de înghițit. Am vrut să mai văd un ateu pentru ultima dată. Călugărul se uită fix în ochii lui Ulitin. Privirea sa era la fel de blândă și consolatoare ca a unui iubit. ă și ce vedeți? întrebă Ulitin, abia înfrăznind să răsufle. ă Teamă, spuse Părintele Ambrozie. Apoi își închise ochii. După o clipă murmură ceva care sună a: Eu nu mă tem. Ulitin se simți ridicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Aceasta necesită două forme de psihoterapie: de susținere și de consolare. Ambele forme se regăsesc la Seneca și Boetius. Putem spune, deci, că unul dintre principiile pe care se construiește acțiunea de igienă mintală este morala. O morală de susținere, consolatoare, în fața situațiilor-limită ale vieții. Capitolul 25 Stările de dezechilibru psiho-social 1. Aspecte generale Igiena mintală colectivă are ca obiectiv fixarea atenției asupra formelor socio-psihiatrice ale stării de sănătate mintală colectivă, prevenirea și combaterea acestora. Acest obiectiv de maximă importanță și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-umane le trăiește în sfera inconștientului colectiv în legătură cu pericolele ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă are nevoie. Miturile medicale sunt „explicațiile” date acestor „conflicte”, iar utopiile medicale sunt „soluțiile consolatoare”. Prin aceasta, atât miturile explicative, cât și soluțiile utopice au un rol medico-psihologic și psihoprofilactic esențial în normarea valorică a modului de viață al membrilor comunităților social-umane. Așa cum viața unei comunități umane se desfășoară nu numai conform legilor, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]