254 matches
-
Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I, pp. 112-113. 82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
82 Ibidem, p. 140. 83 Ibidem, pp. 136-137. 84 Ibidem, p. 143. 85 Ibidem, p. 113. 86 Eufrosina Homoriceanu apud Pop, Conspect, II, pp. 48-49. 87 Pop, Conspect, I, p.114. 88 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p. 122. 95 Ibidem, p. 113. 96
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275; Pop, Conspect, I, pp. 115, 128 etc. 89 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 74. 90 Ibidem, p.176. 91 Ibidem, p. 33. 92 Ibidem, p. 85. 93 Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p. 122. 95 Ibidem, p. 113. 96 Ibidem, p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 300. 99 G. Sion, "Pleiada poeților români" (1861), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adaptarea la sarcinile de învățare se referea la stilul propriu de pregătire. În tabelul 2 sunt sintetizate aceste rezultate. Tabelul 2. Rezultatele privind stilul de pregătire Facultate Număr subiecți Citesc doar cursul predat Citesc curs+ bibliografie= sinteză mentală Citesc curs + conspecte Citesc bibliografia Curs+ conspecte =schemă sintetică scrisă Parțial bibliografie Citesc altceva Citesc doar în sesiune N.R. Geografie 53 20.75% 22,64% 5,66% - 16,79% 5,66 - 28,29% - Limbi străine 55 9,09% 18,18% 5,45% 3
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
învățare se referea la stilul propriu de pregătire. În tabelul 2 sunt sintetizate aceste rezultate. Tabelul 2. Rezultatele privind stilul de pregătire Facultate Număr subiecți Citesc doar cursul predat Citesc curs+ bibliografie= sinteză mentală Citesc curs + conspecte Citesc bibliografia Curs+ conspecte =schemă sintetică scrisă Parțial bibliografie Citesc altceva Citesc doar în sesiune N.R. Geografie 53 20.75% 22,64% 5,66% - 16,79% 5,66 - 28,29% - Limbi străine 55 9,09% 18,18% 5,45% 3,63% 29,81% 5
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la cămin etc., și spațiul formal, oarecum artificial, al ședințelor de seminar sau laborator, atelier. Câteva dintre situațiile de colaborare în afara orelor de seminar/laborator/atelier ar fi: lucrul împreună cu unul sau mai mulți colegi pentru realizarea unei lucrări (referat, conspect, traducere, proiect), împărțirea muncii de bibliotecă, colaborarea în ceea ce privește cumpărarea în comun a unor materiale (de exemplu, cărți), schimbul de cursuri, recapitulările în grup, schimbul de informații (despre stilul de examinare, anunțuri afișate la avizier, cerințe etc.), copierea unor materiale (fotocopiere
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
A. Rosetti, București, 1902-1903; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Jurnalul meu, îngr. și pref. Marin Bucur, Cluj-Napoca, 1974; C.A. Rosetti către Maria Rosetti, I-II, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1988-1998. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 134-136; Caragiale, Opere, III, 131-137; G. I. Ionnescu-Gion, Portrete istorice, București, 1894, 215-235; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 194-198, III, 73-74; Ibrăileanu, Opere, VIII, 328-352; Arghezi, Scrieri, XXVII, 157-159; Lui C.A. Rosetti. La o sută de ani de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
managementul clasei de elevi realizat în contexte noi, virtuale chiar. Ca urmare, proiectele de învățare se stabilesc pe baza unor noi tipuri de relații educaționale, a unor formate noi privind dimensiunile textelor școlare, a calității comentariilor, a modernității valorice a conspectelor elevilor; biblioteca însăși devine și ea virtuală, oferind un mult mai variat și mai larg acces la un volum de informații semnificativ crescut. g) La nivelul evaluării învățării semnalăm deplasarea masei critice percepute de actori dinspre proces spre rezultat, dinspre
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Constantinopole și înapoi, București, 1886; Vademecum la Dâmbovicioară, Câmpulung, 1889. Traduceri: Prințesa Constance de S., Douăzeci și patru de ore ale unei femei simțibile sau O mare lecție, București, 1843; [Athanasie Christopoulus, Schiller], în Modeste încercări poetice, București, 1873. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 103-106; Călinescu, Ist. lit. (1941), 301-302, Ist. lit. (1982), 340; Ist. lit., II, 757-758; Dicț. lit. 1900, 757; Faifer, Semnele, 86-88; Dicț. scriit. rom., IV, 111-112. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
și succesiunii Acest principiu presupune un anumit sistem de instruire și educație impunând, pe de o parte respectarea unei anumite succesiuni raționale în învățarea elementelor și procedeelor tehnice, iar pe de altă parte alcătuirea planurilor anuale, de etapă și a conspectelor de lecție cu o eșalonare cât mai logică a obiectivelor și mijloacelor stabilite. În privința gradului de complexitate a mijloacelor folosite în pregătirea tehnică și tehnico-tactică a jucătorilor de tenis de masă este indicat să se înceapă cu teme simple, de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea, Ist. folc., 165-166; Dicț. lit. 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Traduceri: Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunărene, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 196-199; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 217, 254-256, III, 98, 118, 186, 232; Burada, Ist. teatr., II, 69-71, 178-180; Artur Gorovei, Biblioteca de la Rotopănești a lui Neculai Istrati, București, 1940; Al.Dima, Alecu Russo, București, 1957, 204-206; G. Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
umană (Prietena de departe, Iubita cu surâs neutral, Flămânzii, Femeia cafenie, Fanții, Salomeea), altele par a fi titluri desprinse din ziare (Fapt divers, Moment solemn) sau fac, pur și simplu, trimitere la o modalitate de creație (Proiect abandonat de madrigal, Conspect de toamnă, Cântec de hârtie, Preparative pentru tăcere, Retrospecție, Alegorie generală), sunt mult mai puține titlurile evident metaforice (Demonul sângelui, Fruntea Soarelui-Rece). Titlurile acestea descriptive, multe dintre ele formate dintr-un singur cuvânt, maximum două sunt oricum redimensionate, redefinite prin
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să termin cu acest romantism,/ altfel mâine seară clarul Lunii mă îneacă precis". Proiectarea în viitor banalizează trăirea care-și pierde caracterul de inedit. Cu aceeași retorică a provocării audienței (pe care o descoperim și la avangardă) se deschide și Conspect de toamnă, titlul refăcând ironic sintagmele consacrate pentru pasteluri. Textul poetic nu mai e unul mimetic. "Domnilor,/ am vrut să scriu ceva și despre toamnă,/ dar toamna aceasta a fost banală/ căci toate toamnele-s la fel și vă asigur
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și aceasta. E poate aici Tonegaru mai aproape de viziunea avangardei ca oriunde în altă parte (unele dintre grupări s-au autodesființat când au constat că riscă să-și clișeizeze discursul dinamitard). Cele două strofe care ar trebui să ofere tabloul, conspectul concludent al toamnei prezintă o lume răsturnată, tema este comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă și o deturnare a așteptărilor. Universul e modificat (se păstrează lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Zed, Constant Tonegaru) sau "Domnilor, a fost o toamnă păcătoasă/ și Soarele se tot răcea ca sobele de tuci./ Un porc țipa ca fierăstrăul./ De-atunci nici/ fantome mari să treacă nu mai vor/ ținând de mîini fantomele mai mici." (Conspect de toamnă, Constant Tonegaru). Răsturnările de perspectivă datorate restructurării imaginarului poetic se produc și în poezia contemporană unde ineditului i se acordă, în continuare, o importanță covârșitoare, poate și pentru că doar astfel se poate poetiza existența cotidiană: "unde întunericul își
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adresată cititorului de a face o incursiune în laboratorul de creație: "Domnilor,/ am vrut să scriu și ceva despre toamnă,/ dar toamna aceasta a fost banală/ căci toate toamnele-s la fel/ și vă asigur:/ Nici una n-are temă originală." (Conspect de toamnă). Poezia își onorează titlul, realizându-se prin alăturarea unor fragmente ale unui existent sumbru, și operând o redefinire a temelor asociate adeseori cu motivul toamnei, tema morții și cea a iubirii, ambele tratate în registru comic demitizant: Am
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
173, 176, 184, 185, 190, 191, 192, 193, 196, 204, 210, 211, 218, 219, 220, 226, 227, 240, 244, 246 Alegorie generală, 166, 219 Tonegaru. Constant Amurg, 165, 191, 226 Apele mari, 176, 218 Cântec pe hârtie, 124, 170, 204 Conspect de toamnă, 184, 211, 218 Cruciera, 126 Cules de rod, 169 Debemur morti, 163 Decor, 185 Demonul sângelui, 120, 175 Document, 173, 174, 219 După-amiază, 165, 172, 211 Fanții, 165, 176 Fata morgana, 122 Filosofia materiei, 172 Filozofia materiei, 191
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe de escursiuni și Urzirea mănăstirii Sucevița, Suceava, 1889. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 232-233; Ioan Slavici, Amintiri, îngr. și pref. G. Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 340; Loghin, Ist. lit. Bucov., 112-127; Iorga, Ist. lit.cont. (1934), I, 45, 49-50, 80, 266-267; Iorga, Oameni, II, 416-433
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
române, București, f.a., 17-32, în George Potra, Petrache Poenaru - ctitor al învățământului în țara noastră, București, 1963, 329-364, în Gândirea pedagogică a generației de la 1848, îngr. și introd. A. Manolache, Gh.T. Dumitrescu, Gh. Pârnuță, București, 1968, 52-66. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 1-4; A. I. Odobescu, Petrache Poenaru. Cuvântare asupra vieței și activităței sale, București, 1889; Urechia, Ist. șc., I, 188-191, II, 25-27, 105-108; Pompiliu Eliade, Histoire de l’esprit public en Roumanie au dix-neuvième siècle, ed. 2, Paris, 1905, 238-243; N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, București, 1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist. Bis., II, 260-262; Horia Oprișan, Un prelat poet: Neofit Scriban, „Îndreptarea”, 1933, 53
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
pintenog de trei picioare, haina pădurilor metaforă și pleonasm, dar ne îmbrăcăm în zdrențe, tot ce-am putut noi înțelege, Săracă Țară de Sus / Toată faima ți s-a dus / Acu cinci sute de ai / Numai codru îmi erai! în conspect Eminescu, Grajduri pe scaune pliante burțile în brațe, mașinile "Cielo", cazul îngrozitor al cetățenilor la picnic, lutul crestelor în verdeață cueste, frămîntături pe fiertura zilei, moment solemn al desțărării în pădure. XXV. URSOAICA VINE DE LA BÎLEA-LAC Iași Pașcani Ploiești Sud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea. Informările le făcea căpitanul Bratu, care era secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
repaos, București, 1853; Alfredo. Ore de repaos, București, 1854; Massim pictorele, București, 1858; Stroie Corbeanul, îngr. și pref. Teodor I. Focșăneanul, București, 1885. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 57; Pop, Conspect, II, 8-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 480, Ist. lit. (1982), 543; Dicț. lit. 1900, 492. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
exemple, reprezentanți de seamă, teme etc; particularizarea caracteristicilor acestora pe anumite opere literare studiate în clasă/în particular; personajul literar în speciile genului epic; caracterizarea unor personaje centrale din operele încadrate în aceste specii literare. Realizare - fișe, biografii, lucrări, referate, conspecte, eseuri, chestionare etc. 3.3. Metode de stimulare și evaluare a creativității grupurilor Activitatea grupurilor de elevi are ca punct de plecare sistemul monitorial din secolul al XIX-lea, teoretizat de A. Bell și J. Lancaster. Mai târziu, H.A.Thelen
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]