259 matches
-
Ștefan Manciulea și Ion Buzași, pref. Ion Buzași, Cluj-Napoca, 1984; Opere, îngr. Carmen-Gabriela Pamfil, vol. I, introd. Gavril Istrate, București, 1987, vol. II, introd. Mioara Avram, București, 1992; Pagini literare, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1999. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 125-128; Ioan Stoian, Der Grammatiker Timotheus Cipariu, Leipzig, 1905; Ilie Dăianu, Timotei Cipariu, București, 1937; Ștefan Manciulea, Timotei Cipariu și Academia Română, Blaj, 1941; Ștefan Manciulea, Contribuții noi la viața și activitatea lui Timotei Cipariu, Blaj, 1942; Ștefan Manciulea, Timotei
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
fișe rezumative pentru dezvoltarea capacității de sinteză, fișe de lectură 1, extrase de teze principale etc. O mai mare importanță trebuie acordată Însușirii unor deprinderi de „lectură creatoare”, consacrate prelucrării cunoștințelor reținute pe baza lecturii, sub forma Întocmirii de rezumate, conspecte și planuri, a efectuării unor teme scrise de sistematizare și fixare a cunoștințelor, de valorificare a cunoștințelor prin elaborare de referate, compuneri, eseuri, lucrări de trimestru (semestru) sau de an, articole etc. și supunerea unora dintre acestea discuției colective, prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de relevanță/autenticitate a acestora; - să-și dezvolte abilitatea de a opera o selecție, după necesități, În cadrul acestora; - să Înregistreze corect, cu acuratețe, datele, informațiile considerate necesare; - să prelucreze datele obținute, În mod creator, pe cât posibil (prin elaborări de rezumate, conspecte, Întocmirea unor fișe de studiu, referate, sinteze etc.). De exemplu, este foarte util ca ei să cunoască faptul că informația poate să fie: referențială (regăsită În lucrări de actualitate științifică), evenimențială (obținută prin consemnarea faptelor petrecute), să aibă o valoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lui I. V. Adrian, Botoșani, 1874. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice, îngr. și introd. Mircea Eliade, II, București, 1937, 64-81; [I. V. Adrian], „Românul”, 1875, 24 august; I. Negruzzi, Foi căzute, CL, 1876, 9; Pop, Conspect, II, 92-95; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 269; N. Răutu, I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 1, 3, 7-9; D. Furtună, „Steluța” lui I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 5-6; Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, LL, III, 1957; Lăzăreanu
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
aici chestiuni privind fonologia și morfologia limbii române, dă un studiu despre Cronica lui Huru, altul despre colindă și se referă la semnificațiile istorice ale cuvintelor valah și vlah. SCRIERI: Dacoromanische Sprach- und Geschichtsforschung, I, Oravița, 1890. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 182-183; At. M. Marienescu, Simeon Mangiuca, F, 1889, 51; Ilie Rusmir, Viața și operile lui Simeon Mangiuca, Oravița, 1931; Ion Taloș, Activitatea folclorică și etnografică a lui Simion Mangiuca, AMET, 1962-1964; Bârlea, Ist. folc., 205-208; Doina Babeu, Activitatea lingvistică
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
București, 1880; Mișcarea literaturei istorice în România și în străinătate cu referință la români în anul 1879, București, 1880; Românii în literatura străină, București, 1883; Șapte scrisori deschise cătră Majestatea Sa Carol I, regele României, București, 1888. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 170-172; Lația, Cărturari, 22-24; Suciu, Lit. băn., 296-297; Lupaș, Cronicari, I, 198-202; Breazu, Studii, I, 144-146; Dicț. lit. 1900, 550-551; Victor Neumann, Vasile Maniu, pref. Paul Cornea, Timișoara, 1984; Rusu, Membrii Academiei, 316. F.F.
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare din Transilvania, îngr. Eugen Blăjan, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 183-184; Aron Densușianu, Cercetări literare, Iași, 1887, 166-218; Ioan Lupaș, Luptători pentru lumină, Arad, 1916, 70-83; Suciu, Lit. băn, 100-109; Breazu, Studii, I, 47-51; Ovidiu Bârlea, Atanasie Marienescu folclorist, AUT, științe filologice, t. I, 1963; Ion Mușlea, Cercetări etnografice
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Traduceri: Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunărene, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 196-199; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 217, 254-256, III, 98, 118, 186, 232; Burada, Ist. teatr., II, 69-71, 178-180; Artur Gorovei, Biblioteca de la Rotopănești a lui Neculai Istrati, București, 1940; Al.Dima, Alecu Russo, București, 1957, 204-206; G. Călinescu
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia Nădejde, Maria Flechtenmacher, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Massoff, Teatr. rom., II, 27, 329, 348; Dicț. lit. 1900, 358. S.C.
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
scurte de versificație română, Iași, 1858; reed. fragm. în Poetici românești, îngr. și introd. Olimpia Berca, Timișoara, 1976, 65-83; Istoria națională pentru popor, București, 1876; Irod național, Roman, 1895. Traduceri: F. Ph. Wilmsen, Prietenul tinerimei, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 221-223; Alex. Epure, Profesorul Gh. Melidon, Roman, 1943; Ist. lit., II, 758-759. Dicț. lit. 1900, 560-561; Faifer, Semnele, 146-147; Mănucă, Analogii, 233-237; Dicț. scriit. rom., III, 168-170. F.F.
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași, 1851. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 199-202; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 122-123; Ist. lit., II, 587-589; Trifu, Cronica, 204, passim; Sasu, Retorica, 164-173; Dicț. lit. 1900, 419-420. F.F.
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
reprezintă, și în sensul cel mai propriu, un vast șantier, unde B.P. Hasdeu și-a făcut ucenicia. Mii de file conținând poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar eboșe, schițe pentru tot felul de dicționare și mai cu seamă conspecte, însemnări, excerpte sunt aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E. Dvoicenco, Alexandru Hasdeu și literatura română populară, Vălenii de Munte, 1936; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 221-222; C. Loghin, Gheorghe Hurmuzachi, în Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, Cernăuți, 1932, 19-37; Dicț. lit. 1900, 443-444; Satco-Pânzar, Dicționar, 97-98. D.M.
HURMUZACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
insistând în cronicile sale din „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina” asupra virtuților civice ale spectacolelor dramatice. SCRIERI: Cuvânt de deschidere rostit la I-a adunație generală a Reuniunei române din Cernăuți, Cernăuți, 1862. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 222-223; C. Loghin, O sută de ani de la nașterea lui Alecu Hurmuzachi, Cernăuți, 1924; Romulus Cândea, Un luptător bucovinean: Alecu Hurmuzachi, Sibiu, 1941; Dicț. lit. 1900, 443; Satco-Pânzar, Dicționar, 96-97. D.M.
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
al lui Al. Macedonski), ca și prin eleganța stilului. SCRIERI: Metodul de care debe să ne servim la determinarea facultăților sufletului și diviziunea lor, București, 1868. Traduceri: Cicero, Filipicele sau Discursurile contra lui M. Antoniu, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 35-36; Lazăr Spiridon Bădescu, Lui Dimitrie August Laurian, București, 1911; Iorga, Oameni, I, 239-242; Petrașcu, Icoane, IV, 127-135; Ist. filos.rom., I, 547-553; Dicț. lit. 1900, 487-488. D.M.
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
Gh. Șincai, Hronica românilor și a mai multor neamuri, I-III, Iași, 1853-1854 (în colaborare cu A. Panu și M. Kogălniceanu). Traduceri: A. Delavigne, Manual de filosofie, București, 1846; Wilhelm Traugott Krug, Manual de filosofie, București, 1847. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 140-144; G. Barițiu, Un monument pus lui August Treboniu Laurian, „Observatoriul”, 1881, 33-38; I. Bianu, A. Treb. Laurian, „Revista nouă”, 1889, 2; G. Ibrăileanu, A.T. Laurian, „Epoca”, 1903, 3 iulie; Iorga, Oameni, I, 11-15; D. Macrea, Studii de
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Pedagogia), Pompiliu Eliade (Istoria literaturii franceze), Ovid Densusianu (Școala latinistă, Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior), D. Evolceanu (Limba latină), Gh. Pop (Istoria literaturii germane) ș.a., precum și note privitoare la seminariile ținute de Ioan Bogdan și N. Ch. Quintescu sau conspecte ale unor studenți (Al. G. Dumitrescu, F. Buricescu, V. Vârcol, A. Ștefănescu). Nivelul colaborărilor o recomandă ca o revistă universitară de referință. M.Pp.
REVISTA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289271_a_290600]
-
Constantinopole și înapoi, București, 1886; Vademecum la Dâmbovicioară, Câmpulung, 1889. Traduceri: Prințesa Constance de S., Douăzeci și patru de ore ale unei femei simțibile sau O mare lecție, București, 1843; [Athanasie Christopoulus, Schiller], în Modeste încercări poetice, București, 1873. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 103-106; Călinescu, Ist. lit. (1941), 301-302, Ist. lit. (1982), 340; Ist. lit., II, 757-758; Dicț. lit. 1900, 757; Faifer, Semnele, 86-88; Dicț. scriit. rom., IV, 111-112. F.F.
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
A. Rosetti, București, 1902-1903; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Jurnalul meu, îngr. și pref. Marin Bucur, Cluj-Napoca, 1974; C.A. Rosetti către Maria Rosetti, I-II, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1988-1998. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 134-136; Caragiale, Opere, III, 131-137; G. I. Ionnescu-Gion, Portrete istorice, București, 1894, 215-235; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 194-198, III, 73-74; Ibrăileanu, Opere, VIII, 328-352; Arghezi, Scrieri, XXVII, 157-159; Lui C.A. Rosetti. La o sută de ani de la
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
volumele din ciclul În preajma revoluției), Mihai Beniuc e un ilustrator tipic al fenomenului mai sus indicat. Dar înainte de-a purcede la analiza textului său, datînd cu aproximație din 1975, să ne oprim asupra amplei prefețe semnate de Ion Cristoiu, conspect, la rîndul său, al unui mod de "documentare" și al unei psihologii de recepție. Are dreptate Ion Cristoiu să considere că autorul Cîntecelor de pierzanie s-a autofalsificat, silindu-se a-și recomanda poezia anterioară cotiturii de la 23 august 1944
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
repaos, București, 1853; Alfredo. Ore de repaos, București, 1854; Massim pictorele, București, 1858; Stroie Corbeanul, îngr. și pref. Teodor I. Focșăneanul, București, 1885. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, îngr. și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 57; Pop, Conspect, II, 8-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 480, Ist. lit. (1982), 543; Dicț. lit. 1900, 492. G.D.
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
scrisului său. SCRIERI: Încercări în literatură, Brașov, 1874; Asupra situațiunei, Brașov, 1877; Nuvele istorice, I-II, pref. Andrei Bârseanu, Sibiu, 1905-1906; Mira, fată de împărat, Sibiu, 1909; Încercări în literatură, îngr. și pref. Dimitrie Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1976. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 205-208; Andrei Bârseanu, Ion Lăpădatu, Brașov, 1898; Iorga, Oameni, I, 171-177; Ion Mateiu, Ion Al. Lăpedatu, Cluj, 1934; [I.Al. Lapedatu], în Omagiu fraților Alexandru și Ion Lăpădatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1936, VII-XXIII, 3-28
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]