265 matches
-
Chițu], RLIT, 3, nr. 18, 1970, 29. [5] AVRAM, A., Remarques sur la langue écrite des enfants, ACIL X, 3, 151-156. [6] AVRĂMESCU, AUREL, Disciplinele științei și disciplinele învățămîntului (interviu), Gî, XXII, nr 1056, 1970. [7] BĂDICĂ, ION, O experiență constănțeană în domeniul compunerilor libere, Lucrșt Constanța, 1970, 137-148. [8] BOTA, ION, Limba și literatura română, (clasele I-VIII), în Tineretul și familia. Coordonatele principale ale pregătirii tineretului pentru viața de familie, București, Ed. Politică, 1970. [9] BOTEZ, ADRIAN, Contribuții la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cote ultime de entuziasm: „Pionierii din localitatea Cobadin au lansat către toți pionierii și școlarii din județul Constanța chemarea «Florile hărniciei și recunoștinței pionierești», adoptată cu entuziasm de delegații la Conferința Județeană a Organizației Pionierilor. Între cele două conferințe, pionierii constănțeni au lansat chemarea «Cincinalul calității la învățătură», inițiativă preluată de pionierii din întreaga țară, iar anul trecut, chemarea «Mai mult, mai repede, mai bine, pentru transformarea cantității într-o nouă calitate». Fiecare acțiune mare a chemării s-a finalizat, trimestrial
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982, în zona aceleiași necropole, efectuarea unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare constănțene au dus la descoperirea unui mare număr de morminte din epoca romano-bizantină: 50 de morminte au fost cercetate în 1981, urmate de alte 23 în anul următor. Limitele acestei necropole sunt următoarele: la nord - intersecția dintre bulevardul 1 Decembrie 1918
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cum să mai fie o prioritate. Uitînd parcă de decalogul propriilor priorități, premierul a început să apară în ultimele luni pe stadioane. E rapidist de ultim moment, pe linie de nevastă. Și, firește, pătimește alături de echipa națională, suferind în tribuna constănțeană alături de Mircea Sandu, Lupescu, Dragomir și Kassai, dar și la cîțiva metri de Traian Băsescu. Gelos pe popularitatea președintelui, cîștigată inclusiv pe stadioane, premierul face eforturi vizibile pentru a surmonta acest deficit. Însă, cu exercițiul maselor, fie te naști, fie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care inaugurează o colecție îngrijită de G. Călinescu, se bucură de aprecierile criticii și reprezintă, poate, vârful valoric al scrisului lui P. Vocația lirică e dublată de aceea de umorist, în genul epigramatic; numit în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
mea din Umbria" reunite sub genericul "Două vieți" este considerat capodopera lui Trevor și cel mai "irlandez" dintre romanele sale. Citindu-l pe Turgheniev (Editura Polirom, 2002, 248 p.), apărut într-o excepțională versiune românească semnată de anglistul și romancierul constănțean Florin Șlapac, repropune o narațiune clasică scandată modern, britanică și irlandeză totodată, eliptică de orice zăbavă descriptivă sau sentimentalism. Abil în practica reinscripției unor climate psihologice sub zodia fatalismului ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sunt compuneri encomiastice bazate pe situarea a doi mari poeți - Ovidiu și Eminescu - în contexte sociale care să le releve calitățile excepționale fie prin contrast, fie direct, prin laude nemăsurate aduse de cei din jur. Tropaeum Traiani (jucată la teatrul constănțean în anii 1976-1978) este o ficțiune istorică menită să preamărească virtuțile dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
urmă subțiri pe fața văii, navigație de cabotaj pe țîțele tinere, vorbeam cu o femeie, cum să organizez eu singură o nuntă! sprijină capul de sticla geamului, dedicația muzicală, crainica ține cu toată lumea în tot dialogul nostru particular cu ascultătorul constănțean care de la 5 pe Radio București, de la 6 trec pe Radio Iași, să mai văd ce fac moldovenii noștri! noxe mass-media, invenția prezenței proprii stimulează, cît hlei a scurs textul de pe aria fiecăruia tot bir la libertate, intram în tunel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Șarpe... dar nu mai era. Îl scoseseră din celulă. La câteva zile mi-au băgat un altul, care mânca la fel... Nu-i mai spun numele pentru că el mai trăiește. Din contră, spuneți-l! Bine. Anagnostu Stere se numește. Este constănțean. Mânca la fel, era tot informator. Cum s-a recomandat? Care era povestea lui? Era adus pentru anchetă, zicea el. Are acum vreo 86 de ani... Lui însă, când am văzut ce mănâncă, i-am spus: Știu, ești bolnav de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a simțit atras tot mai mult (...) de Dobrogea, unde a deținut însemnate proprietăți imobiliare (la Sarighiol, Tatlageacul Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde-și regăsea liniștea, alături de numeroasa-i familie, în reședința sa constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sub ochii autorităților locale din orașul Constanța, fiind "cunoscut de toți că străinii aleargă în toate părțile lumei mai ales prin porturi unde văd că pot realisa câștiguri fără multă muncă și fără mult capital"1704. Prezentând această situație, jurnliștii constănțeni se întrebau retoric: "(...) este prudent, este național ca comuna Constanța să-și vândă pământurile la străini ca aceștia în urmă să speculeze pe români?"1705. Pentru a pune capăt acestei practici se aprecia că este necesar "ca pe viitor să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministrului Cultelor la Constanța, "după trei săptămâni de la trecerea D-sale pe aici, lucrările au început să meargă pe calea dreaptă"1723. Tocmai datorită implicării personale a ministrului Cultelor în finalizarea lucrărilor de construcție a catedralei ortodoxe din Constanța, jurnaliștii constănțeni afirmau că "ne simțim datori a exprima deplinele noastre mulțumiri domnului ministru Take Ionescu"1724. În încheierea articolului se anunța că "după spusele chiar ale D-lui Ministru (...) catedrala se va deschide în primăvara viitoare"1725. La 6 decembrie 1892
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu se poate înțelege" cu justițiabilii. În privința ordinii și siguranței publice se preciza că "avem armată berechet și organe de siguranță publică, dar nesiguranța crește la fiecare pas și din zi în zi"1762. Sistemul electoral era, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, unul defectuos. Astfel, deși "avem instituțiuni reprezentative, cu alegeri județene și comunale", mulți români nu pot participa la vot, fiind lipsiți de acest drept "prin o nenorocită interpretare a legii care a desființat taxa de 5% asupra lefurilor funcționarilor"1763
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion Istrati avea să îndeplinească atribuțiile funcției de prefect al județului Constanța până la începutul lunii octombrie 1895. În septembrie 1894 s-a desfășurat la Constanța o conferință a studenților români din țară și din provinciile istorice, eveniment prezentat de către săptămânalul constănțean Santinela Dobrogei în numărul său din data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost desemnat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
asemenea, mulțumește de entuziasta primire ce li s-a făcut" la Constanța 1840. La finalul lucrărilor congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 "domnul Brânzei, student din București (...) dă citire raportului privitor la chestiunea națională"1841. În opinia jurnaliștilor constănțeni "acest raport este o lucrare monumentală, care face cea mai mare onoare studențimei universitare"1842 din România și din provinciile istorice românești ai cărei reprezentanți s-au întrunit la Constanța, pe țărmul Mării Negre. După citirea raportului "studenți au mers la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
articol se făcea constatarea că "de la 1879, de când stăpânim această provincie, s-au premenit la administrația județului Constanța 15 prefecți titulari și câțiva ad-interim"2006, astfel că, în medie, revenea "câte un an de activitate pentru fiecare prefect"2007. Jurnaliștii constănțeni arătau că "am protestat de atâtea ori, și sub guvernul trecut, conservator, și sub cel actual, arătând gravele neajunsuri ale acestor dese schimbări"2008. În ciuda protestelor repetate, redactorii săptămânalului Constanța arătau, în continuarea articolului menționat, că "n-am putut și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
am putut și nu putem interesa pe nimeni la sforțările noastre întru desființarea acestui obicei făcut la centru, de a se considera Dobrogea ca loc de scăpare din toate impasurile ce produc peripețiile mișcării politice din țară"2009. Astfel, jurnaliștii constănțeni prezentau practicile administrației centrale care repartiza în Dobrogea funcționari "veterani (...) ai birocrației"2010 sau militari de carieră deveniți indezirabili 2011. În aceste condiții, "prefecturile ademenitoare, totdeauna deschise, ale Dobrogei, ajutau sau scăpau pe guvernanți de orice strâmtorare"2012. Având în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
privind modul defectuos de administrare a județului Constanța se adugă faptul că "prefectura plătește chirii colosale pentru localuri infecte și întunecoase, ținând de atâția ani consemnată suma de 300 000 lei împrumutată pentru construirea palatului administrativ"2014. În opinia jurnaliștilor constănțeni "răul s-ar putea vindeca (...) numai prin stabilitatea prefecților, care sunt factotum în Dobrogea, lipsind aici comitetul permanent de 3 consilieri județeni, sau, cum îi zice acum, delegația județeană, care funcționează pe lângă toate prefecturile de dincolo de Dunăre"2015. Pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de exemplu județul vecin, Tulcea, unde fostul prefect, d. Paul Stătescu", cunoscut în epocă sub apelativul de "satrapul Dobrogei", "a împănat județul cu clădiri publice frumoase și șosele peste tot"2016. Toate aceste realizări au fost posibile, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, datorită faptului că prefectul județului Tulcea, Paul Stătescu, "a fost lăsat să lucreze timp de mai mulți ani de zile"2017. În contrast cu ceea ce se realizase în județul Tulcea, jurnaliștii constănțeni precizau că "în județul nostru [Constanța, n.n.] abia s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2016. Toate aceste realizări au fost posibile, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, datorită faptului că prefectul județului Tulcea, Paul Stătescu, "a fost lăsat să lucreze timp de mai mulți ani de zile"2017. În contrast cu ceea ce se realizase în județul Tulcea, jurnaliștii constănțeni precizau că "în județul nostru [Constanța, n.n.] abia s-au început de doi ani lucrările serioase de șosele, cu venirea dl. Inginer Bănescu"2018. Cu toate acestea, "în mijlocul acestei campanii, în toiul lucrărilor, în care, se știe, prefectul are rolul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de peste hotare", acestea fiind situate "în plășile Hârșovei și Medgidiei"2022. Printre aceste sate erau menționate "Doiran, Făgărașul Nou, Topolog, Mulciova, Arabagi și Urluia"2023. Situația stabilirii românilor în județul Tulcea era prezentată în culori mult mai sumbre. Astfel, jurnaliștii constănțeni apreciau că "în acest județ (...) cei ce s-au putut strecura prin satele Râmnicu de Sus, Pantelimon, Caciamac, Cuciukioi, Cogealac, și alte 2-3 cătune au trecut ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este că nu s-a făcut niciun studio prealabil asupra celor ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tinzând să prindă milioane pe cartierele noi ce formează, în detrimentul edilității publice a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să ne dea pe capii administrațiilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
celor din statele europene dezvoltate, rolul decisive revenindu-i lui Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice 2040. În cadrul guvernului Dimitrie A. Sturdza instalat la 31 martie 1897, Ion I. C. Brătianu ocupa fotoliul de ministru al Lucrărilor Publice. Criticile jurnaliștilor constănțeni se îndreptau și către Petre S. Aurelian, prim-ministru al guvernului între noiembrie 1896 și martie 18972041. Născut la 23 decembrie 1833 la Slatina, Petre S. Aurelian era fiul unui învățător din Transilvania, stabilit în Țara Românească în anul 18192042
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Radeff, au ca misiune de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decorația de onoare "Salvator al Bulgariei", pe care, până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii constănțeni apreciau că "faptul ne bucură, căci dovedește că nu există nici un motiv de răceală în relațiile dintre cele două state dunărene, că (...) strânsa prietenie ce a existat totdeauna între ambele popoare vecine continuă, cu toată încercarea unor gazete șoviniste din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]