155 matches
-
și apoi după Roma, cea de-a treia forță unificatoare a lumii sud-est europene a precipitat, prin transformări succesive, în ființa omului balcanic, determinată în bună măsură de următoarea forță unificatoare- Imperiul Otoman. Moștenind, mai exact, structura cvadruplă a modelului constantinopolitan omul balcanic și, prin extrapolare, sud-est european "participă prin toată structura sa etnică, mentală și sufletească la mai multe naționalități"5. Profilul acestuia va primi însă conture apăsate - și, e locul s-o spunem, distorsionat receptate de către mentalitatea occidentală - o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
în orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum obținem un bine mântuitor prin intermediul silabelor, la fel se întâmplă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va încheia prin cucerirea capitalei Constantinopol de către otomani în anul. Arta plină de pasiune austeră a lăsat o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dovedit în final nuanțată și parțială, atât la nivelul conceptului de putere, cât și al practicii și, implicit, consider, la nivelul imaginarului politic. De la tradiția bizantină se împrumută formula identitară basileică Io-Ioan, precum și alte câteva trăsături absolut caracteristice ale instituției constantinopolitane: ... dualitatea puterii seculare și spirituale a șefului statului (cea de-a doua, exercitată "în acord" cu biserica), ca și recunoașterea jurisdicției acesteia din urmă. Multiple referințe directe la imaginea basileului se regăsesc în figura voievodului-domn și autocrat: doctrina virtuților imperiale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în noile principate românești s-a făcut, nu fără unele conflicte, sub egida patriarhatului ecumenic și cu acordul basileus-ului. (Documentele Hurmuzachi XIV (1) 1915 1-4. 3-4 (mai 1359); 19. 43 (mai 1359), apud Valentin Al. Georgescu 41). Totuși, interesul instituțiilor constantinopolitane s-a manifestat - deși foarte atent la titulaturile voievodale (Valentin Al. Georgescu 43) − numai sub aspect religios, ținând cont că din capitala imperiului nu au fost trimise însemnele obișnuite ale puterii, care să arate fie o relație solidă între cele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
les Roumains 61-93)21. Înființarea mitropoliilor din Țara Românească - la 1359 - și Moldova - în 1401 - s-a făcut prin năzuința lăuntrică, dar nu fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și acel voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire din Peri. Îzbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu atât mai mult după 1453, moment din care comunitățile balcanice și de la nord de Balcani își pun problema menținerii lor în istorie în relație cu asumarea credinței creștine de rit bizantin (și apărarea ei, în numeroase situații). Apanajele puterii constantinopolitane își au așadar rostul lor atunci când sunt preluate de programele politice voievodale ale unor personaje istorice proclamate sau autoproclamate conducători cruciați. Acestei direcții politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a caracterizat instituția
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contribuie formele de dezvoltare economică asemănătoare, apoi ca atât statul care împrumută, ca și cel care primește să se găsească în aceeași fază de organizare socială și să fi întreținut o vreme legături directe. (Pippidi 9) Modelul politic al lumii constantinopolitane este urmat doar parțial, pentru că nu era posibil altceva decât o preluare simbolică a lui, în etapa în care instituțiile puterii nu erau pe deplin consolidate, de altfel nici codurile juridice și nici sistemul social și economic pe care acestea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
margine expusă presiunilor imperiului "păgân", și să contextualizeze valoarea militantă a moștenirii creștine bizantine, precum și imaginea ei23. Această temă politico-religioasă centrală a lăsat totală libertate domnitorului în a-și impune autocrația prin vocabular politic, coduri ceremoniale și scenografie de inspirație constantinopolitană, apărând ca un "uns" în scaun de către divinitate, în egală măsură stăpân al lumii laice și al lumii clericale (Valentin Al. Georgescu 127; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75): ... domnilor români le revenea prerogativa de a confirma alegerile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gest de închinare (Papacostea 9-41) −, par să fie nevoite, din considerente teologice, să abandoneze centrul pe care tocmai îl aleseseră. Posibila atitudine critică a instituțiilor puterii românești față de compromisul pe care era dispus să-l facă partida unionistă a patriarhiei constantinopolitane (sub presiunea, chiar amenințătoare, a instituției basileice) pare și ea să fi împiedicat, pentru aproape un secol, întărirea relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul ortodox" românesc conferă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile, mai mult sau mai puțin declarativ, au contracarat, sub apanajul moștenirilor bizantine și al teocrației constantinopolitane, statutul de zonă de atac și de teritoriu de confruntare pentru forțe sau interese adverse, care puteau afecta decisiv soarta statelor lor. Au dovedit în acest fel un uimitor simț politic pentru cât de tinere erau formațiunile lor statale. În
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
făcut, prea puțin), adaptarea lor, elementele culturii ortodoxe, mentalitățile și structurile majore ale imaginarului au fost mai curând împrumuturi decantate în timp îndelungat, realizate prin contacte între nordul și sudul Dunării, decât transferarea lor, după vreun program sistematic al centrului constantinopolitan de asimilare a teritoriilor. Așezarea vlahilor nord-dunăreni alături de statele ortodoxe a fost o alegere care respecta tradiția religioasă, dar și tradiția conștiinței istorice, aceea a apartenenței la o familie de etnii individualizate în imperiul bizantin sau în marginea acestuia, moștenitor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semi-rurală, deși statutul lor politic și istoric inițial a fost mai curând, cum spuneam mai devreme, ambițios situat pe orbita centrului − totuși unul important și cu rol militar major în regiunea Balcanilor. Și nu atât din cauza distanței propriu-zise de capitala constantinopolitană, ci pentru că formele de educare, spre exemplu, au fost exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
deoarece chiar nici o speranță nu ridică moralul trupei, decât să înainteze, ține deja bătălia ca pierdută, dezertează și ucide conducătorul îndrăzneț, ce riscă să-i insufle curaj și bărbăție și vrea să-l oprească. Otomanii, la fel ca odinioară grecii constantinopolitani, demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă, decât însăși pierderea reală. De-abia ar face-o!" Soldatul care se teme de urmările unei acțiuni pierde curajul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat. Astfel își subminează ei însăși, cu propria mână, căderea lor, astfel nu mai este nici o salvare. Tot la fel nu mai era nici una pentru greco-romani sau grecii constantinopolitani care, prin defecte de guvernare, lux inactiv, imoralitate și nebunie au adus atât de aproape cucerirea lor și ca urmare aveau parte pe drept de soarta lor. Poarta a cărei dizolvare se aproprie posedă bogății. Libertatea de navigație pe Marea Neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a Răsăritului creștin, cea care își va găsi desăvârșirea în veacul XIV. Împăratul Mihail VIII refondează Universitatea din Constantinopol, al cărei prim conducător a fost Gheorghios Acropolites. Pentru a ne face o părerea în legătură cu ceea ce se întâmpla în această instituție constantinopolitană, să amintim că Acropolites preda filo sofia și matematica, iar principalele sale cursuri aveau ca subiect pe Euclid, Nicomah, Aristotel. A funcționat în paralel și o Academie Patriarhală, existau de asemenea și școli particulare de o înaltă clasă, care au
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal 93. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum 91 Ibidem. 92 Cf. B. fiori, Iconografia bizantină, 87. 93
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va încheia prin cucerirea capitalei Constantinopol de către otomani în anul 1453102. Arta plină de pasiune austeră a lăsat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal 93. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate. Tot astfel și Conciliul Constantinopolitan din anul 869, proclamă în cel de‑al treilea canon al său: cinstim imaginile sfinte ale Domnului nostru Isus Cristos și cartea sfintelor Evanghelii, arătându‑le aceeași venerație, deoarece așa cum 91 Ibidem. 92 Cf. B. fiori, Iconografia bizantină, 87. 93
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va încheia prin cucerirea capitalei Constantinopol de către otomani în anul 1453102. Arta plină de pasiune austeră a lăsat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia" < [vin de] Porto "idem" (Porto oraș în Portugalia); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul", kile "măsură de capacitate pentru cereale, chilă"); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (Stambol "Istanbul", altın "monedă de aur"); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. sirec "rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele" < tc. seyrek [ağ] "plasă (cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul, Constantinopol", kile "chilă, baniță" + suf. de apartenență -si); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı) 128. * Aromână < turcă: arom. căpak'e "pleoapă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
singularul etimonului compus originar, dar a devenit feminin nu din această cauză, ci pentru că a fost recunoscut numele mitologic care are acest gen; rom. stambol s.m. "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] și rom. stamboală s.f. "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] evită omonimia, fiind totodată adaptate la serii de cuvinte cvasisinonime de același gen; rom. șelană (în cireșe șelane "varietate de cireșe...") provine din germ. Schalen[frucht], Schalen[obst], fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri, terminația etimologică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fiind relativ redus (puțin peste 10%). Interesant este că peste 50 % dintre străinii care obțineau doctoratul în drept proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii (câte 12), turcii constantinopolitani (zece), britanicii, inclusiv cu coloniile (opt), luxemburghezii (șase), costaricanii (cinci), brazilienii (patru), grecii, si rușii (câte trei), italienii și sârbii (câte doi); respectiv câte unul din Austria, Egipt, Japonia, Macedonia, Peru, Sân Salvador, Spania, din zona arabă și din cea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Portul Galați ar rivaliza în curând cu toate porturile din Marea Neagră, fără să exceptăm Odessa”. Sunt furnizate și informații concrete privind desfășurarea comerțului britanic în Principate. Din producția de cereale a Țării Românești, evaluată de Wilkinson la 10 milioane kile constantinopolitane, aproape 66 % era destinată aprovizionării capitalei otomane, iar restul acoperea necesitățile interne de consum. Exportul de cereale se făcea într-un procent foarte mic și era reprezentat mai ales de contrabanda cu grâne, practicată cu Austria. Un document deosebit de interesant
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]