190,047 matches
-
mulțimii măgarilor. Prin urmare, un catâr aparține într-un anumit procent mulțimii cailor, și într-un alt procent (sau același) mulțimii măgarilor. în termenii mulțimilor fuzzy poate fi descrisă democrația din România. Folosind sintagma democrație fuzzy , este clar că am constatat "scăpări" de la normele conținute în proprietățile 1 - 5. Iată câteva! a) Scăpări constituționale Constituția, ca lege fundamentală a unei țări, trebuie să fie un corp omogen de norme, coerentă din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
din timpul de emisie și puterii 66% (restul de 1%, cine știe cui!). Întrebat de realizatorul unui interviu pentru Europa Li-bera ce se înțelege prin asta, dl Răzvan Popescu, membru al CNA, a dat un răspuns aiuritor: și anume că CNA a constatat că opoziția n-avea nici 20% iar puterea trecea de 80%. Așa că se cădea o reparare. Trei remarci se impun. Dacă așa stau lucrurile, de ce CNA a tăcut pînă acum? N-a observat că scorul meciului Nastase-Vadim era 8 la
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
tradusă la noi la șase ani de la apariție, Tristan își propune o serie de mize - ca un ecou, pe de o parte, al activității sale de profesor, impuse, pe de altă parte, de buna realizare a proiectului său. Astfel, autorul constată că tinerii "din ziua de azi" trebuie să-și disciplineze și să-și adecveze dorința de a cunoaște fenomenele în esența lor la un savoir-faire pe măsură, care deocamdată le lipsește. Prin urmare, revăzându-și însemnările din timpul celor zece
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
arătat lumii un alt chip decât cel crispat, semidoct și depersonalizat al șefilor de misiune pe umerii cărora străluceau stelele securismului comunist?! I-ar mai fi recunoscut cineva "legitimitatea"? Cât spor de imagine a adus șleahta de lebede pătate, o constată oricine monitorizează imaginea României în străinătate, dar și numărul și, mai ales, calitatea investitorilor străini aduși în țară. Ar fi o dovadă de cinism să cerem acestor vorbitori exclusiv de idiom ceaușist s-o rupă și-n limbi străine. Amintiți
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
motiv (sau poate tocmai de aceea relevant): cum putea Țiganiada, operă atât de complexă și de sofisticată, să-și educe publicul care la 1812 nici n-avea idee de ce înseamnă literatura și care operă își arată impenetrabilitatea și astăzi când constatăm cu stupoare că despre bijuteria lui Budai-Deleanu nu s-au scris decât două (2) cărți!? Personal cred că nepublicarea în epocă a poemului se explică prin intuiția extraordinară cu care scriitorul ardelean era înzestrat și care înțelegea că nimeni, atunci
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Banuș n-au dovedit o astfel de ignobilă consecvență. Dl Opriș ar fi putut lua în considerare aceste circumstanțe. D-sa n-are însă apăsări ideologice. Și e atît de mîndru a-l fi frecventat personal pe Beniuc ca să-i constate amărăciunile de la senectute, încît uită ce și-a propus în titlul articolului. Memoria lui Preda în declarații la miliție În titlu de o necruțătoare exactitate în ADEVĂRUL: "Pitiți după colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
fost citat după 1989, totdeauna cu sens peiorativ. Niciodată însă, el nu a fost analizat în întregime, comentatorii limitându-se la aceste prime cuvinte ale definiției. Recitind de curând pagina respectivă, cu o dorință ascunsă pentru un amuzament malițios, am constatat că efectul se lăsa așteptat. Textul nu mai părea atât de absurd: "Adepții ciberneticii o definesc ca pe o știință universală despre legăturile și comunicațiile în tehnică, despre ființele vii și viața socială, despre "organizarea generală"... Prin aceasta, cibernetica consideră
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
criteriul eficienței și să migreze din sfera politicului (unde comuniștii se simțeau puternici) către știință/ tehnocrație (zonă în care nu au excelat niciodată). În aceste condiții puțini s-ar încumeta să mai apere textul temporar incriminat. Și totuși... Pledoaria afirmatoare constată mai întâi că termenul apare prima dată la Platon în Dialoguri și la Ampère în Clasificarea Științelor. Ceea ce se înțelege astăzi prin cibernetică este însă într-adevăr o... pseudoștiință deoarece nu întrunește toate calitățile unei veritabile științe. E o colecție
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
vorba de aplicația numită informatică. Dincolo de beneficiile de necontestat ale unei circulații fără precedent a informației, există o înclinare nefirească spre birocratic, comercial, amuzament. I se dă omului de lucru pe cele mai ciudate și tentante tărâmuri, astfel încât, la bilanț, constată că a obosit și a îmbătrânit colecționând doar o grămadă de lucruri inutile. Se mizează probabil pe celebra zicală dialectică cu acumulările cantitative. Stau oamenii înțepeniți în fața calculatoarelor, cu mâinile încleștate pe șoricel, și prin fața ochilor li se perindă curgând
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale retoricii, stări morale discontinue". Procesul pare ireversibil, astfel cum au constatat "specialiști recunoscuți" precum Benedetto Croce (deoarece e invocat de criticul român, ne îngăduim a introduce un citat din ilustrul estetician, apt a pecetlui caracterul irevocabil estetic al unei critici omologabile: Nici o judecată, nici chiar cea mai simplă, nu este de
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
martor al deceniilor comuniste cred că are chiar datoria să se exprime, să expună cît se poate de veridic, de amplu cele știute și trăite de el. Pentru aceasta el are la îndemînă un instrument extrem de eficace și anume scrisul. Constat însă că o parte din colegii mei de aici și din România ocolesc într-o oarecare măsură evocarea ororilor trecutului. Eu nu fac parte din această categorie. Cred că este de datoria mea, în ceea ce privește România (am plecat din țară în
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
lor, este cu totul remarcabil. Credeți că Germania deține un rol exemplar prin modul ei de a elucida propriul trecut? H. B.: În mod cert. Eu, cu toată critica pe care o aduc unor comportări pe care din păcate le constat pe alocuri și aici în Germania, trebuie să afirm cu tot respectul că în Germania s-au făcut în ambele privințe, atît în ceea ce privește trecutul nazist, cît și în ceea ce privește trecutul comunist, cele mai mari eforturi pentru a învinge aceste poveri. Constat
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
limbă speculate atît de spectaculos de Caragiale, exemplu: celebra "Te iubesc, dar scapă-mă", replica "îndrăgostitei" Zoe, își găsește un echivalent prea palid în 'I love you, but save me') - lectura se dovedește una foarte plăcută. În plus, cititorul poate constata cum unele texte, mai neelegante ca stil în română, "sună mult mai bine" în traducere... Felia de literatură interbelică fiind cea mai consistentă (și pe bună dreptate), este totuși surprinzătoare absența Bogdanei, personajul Ioanei Postelnicu din excelentul roman cu același
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
magazinelor, și în liniștea asta eram fericiți, deoarece eram peste tot absenți. Dimineața n-a fost nevoie să ne povestim visul, a fost de ajuns un singur cuvânt. De atunci nu ne-am mai povestit visele. Într-o zi am constatat că în casa noastră nu mai era nimic de făcut. Toate se aflau la locul lor, curățate și dichisite. Îmi încălzeam spinarea la soba fierbinte și mă uitam cu luare aminte la șervețele. Dar în modélele lor din bumbac nu
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
peste luni și ani, când mecanismul destinului se va pune în mișcare, Antonio a avut un presentiment: de parcă... fulgerătoarea întâlnire a privirilor ar fi stabilit fără știrea lor o legătură neștirbită în veșnicie. Deja în trecut, mai mult decât o dată, constatase incredibila putere a dragostei, în stare să reînndoade cu nesfârșită tenacitate și răbdare, de-a-lungul unor întâmplări amețitoare, două fire foarte subțiri care se pierduseră în confuzia vieții, de la un capăt la altul al lumii". Cât despre urmele kafkiene pe care
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Cartea Românească imediat după moartea scriitorului. Copistului, despre care Darie Novăceanu ne asigură că avea un ochi exersat, îi atrage atenția Jurnalul foarte intim și-l ia acasă pentru o noapte, a doua zi, cînd să-l pună la loc, constată că hîrtiile lui Preda au fost ridicate. Pentru a nu fi acuzat de cine știe ce, copistul rămîne cu jurnalul lui Preda. După un timp îi oferă acest jurnal - dactilografiat, copiat așadar după original, fiindcă Preda scria de mînă - lui Darie Novăceanu
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
Lăsînd deoparte erorile de exprimare, nemulțumirile lui Ion Răducan sînt cea mai bună dovadă că omul de rînd știe ce se întîmplă în România în materie de mari infracțiuni. Tristețea din spatele acestei premiere ziaristice e că Nistorescu pare a fi constatat că editorialele sale sînt citite de reprezentanții Puterii doar ca niște comentarii strict personale. Simțind probabil că el nu e crezut ca editorialist, Nistorescu își asumă această scrisoare pe care o dă publicității cu un titlu sec: "Confirmare de primire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
sînt bătrîni și obosiți, alții, după cîte o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag." Ilina Gregori atacă unul dintre cele mai slabe puncte din exegeza eminesciană: biografia. Constatăm că principala lucrare dedicată acestui segment rămîne "Viața lui Mihai Eminescu" de George Călinescu. Cu alte cuvinte, cercetarea biografiei "poetului național" nu a avansat în nici un fel timp de mai bine de jumătate de veac. Doar perioada de după 1983 a
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
diferite rămîne întotdeauna deschisă. Există o nedeclarată, dar evidentă notă polemică în alegerea subiectului. Despre o viziune românească asupra lumii s-a scris mult și s-a speculat cam tot atît de mult, exaltîn- du-se virtuțile acesteia. Calea regală, constată autoarea, e cea a dorului. Chiar dacă neglijat, subiectul nu este totuși unul nou - Noica afirma înrudirea, într-un anume sens, dintre urît și dor, ambele cuvinte intraductibile. Absolut noi, niciodată încercate în literatura românească de specialitate antropologică și etnologică, sînt
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
Dacă, din masivul "off", am văzut doar un spectacol de Alain Timar, cu "Scaunele" lui Eugen Ionescu (jucat în ritm electrizant de doi foarte tineri actori francezi), din "in" am avut prilejul să văd peste jumătate din program (și am constatat, în paranteză fie spus, cît de modeste erau unele propuneri ale selecției, față de cîteva posibile oferte românești, de cît succes s-ar fi bucurat acolo spectacolele unui Dan Puric, de exemplu; teatrul românesc a fost complet absent din "in", prilej
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
lor originar (fractali, geomagnetism, metamatematică) și în grupuri insolite (algoritmul transformărilor poliedrale prin care elementalii produc eflorescențe), galopul de referințe pseudo-erudite și parada barbarismelor (luciferizant) completează cu succes savoarea absurdă a acestui tip de discurs. Meditând asupra naturii simulacrului, Baudrillard constată că fuziunea dintre adevăr și fals e inerentă procesului de simulare: Dacă eu simulez un jaf într-o bancă, cum voi putea convinge poliția că nu e un jaf? Adaptând-o în funcție de context, aceeași întrebare se poate aplica și discursului
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
cafenelele de la Paris, cu care am început, am trecut apoi și la altele. În general însă, totul a fost spontan. De exemplu, eram invitată de cineva, în alt cartier, ajungeam prea devreme, intram într-o cafenea, începeam să scriu și constatam că tipologia acelei cafenele e complet diferită de aceea din cartierul meu. E un lucru specific cafenelelor faptul că diferă extrem de mult și reprezintă diversitatea cartierelor. Deci n-am pornit de la livresc, ci de la o dezlănțuire spontană, care, încetul cu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
spirit, dar în sens invers. Vreau să le explic românilor că Parisul nu e numai Nôtre-Dame și Luvrul și Tour Eiffel. Să le explic sensul vieții zilnice a Parisului prin acest simbol, care este cafeneaua pariziană. Și totuși, eu am constatat că, pentru destui români, Parisul înseamnă și cafenele sau, poate, mai ales cafenele. N-aș vrea să mă supraevaluez, dar cred că nu au citit prea multe despre cafenele și, oricum, n-au avut multe înregistrări pe viu, făcute cu
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
un nou mileniu, ne lipsește darul descripției, vâna unui Dante, râca unui Jonathan Swift, verbul lui Arghezi, dar, ca supraviețuitori - căci, atenție, numărul celor care au pierit altfel decât prin glonț este cu mult mai mare decât s-ar bănui - constatăm numai discrepanța dintre ceea ce expunea multicolorul album al eternei și fascinantei de muls Românii și ceea ce ochiul străinului cam pretutindeni vedea: peticele murdare ale mizeriei. Dacă vom afirma că mai bine de un deceniu diriguitorii s-au ocupat cu ceea ce
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Gheorghe Ceaușescu În 1882 Maiorescu constata excepționala dezvoltare a poeziei române, dar în același timp și o rămânere în urmă a literaturii științifice (istoria, lingvistica etc.): "În literatura științifică am rămas înapoi: studiile istorice sunt aproape pierdute, studiile limbistice sunt de-abia susținute". Cauza acestei disproporții
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]