253 matches
-
subiect, deformându-i astfel reacțiile, sau subiecții din dorința de a se prezenta într-o lumină favorabilă să reacționeze altfel decât în condiții obișnuite. Experimentul psiho-pedagogic este o formă particulară a experimentului natural, utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ. El poate fi constatativ, urmărind consemnarea situației existente la un moment dat și formativ, urmărind introducerea unor factori de progres în vederea îmbunătățirii performanțelor. Pentru evitarea erorilor experimentale se impun a fi respectate câteva condiții. În primul rând trebuie să avem grijă ca subiecții introduși
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Asta nu înseamnă că respingem simularea secvențială de examene la scară mică, având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una prognostică și ameliorativă. În perspectiva unei descentralizări efective, nici nu se va mai pune problema unei raportări la standarde evaluative unice. În fond, de ce e nevoie acum de o evaluare națională? Pentru că, pe baza rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întrece valoric o performanță vizibilă. Dar aceasta din urmă este reală. Prin raportare la competență, vom constata ceea ce elevii trebuiau să facă; prin raportare la performanță, aflăm ceea ce elevii au făcut cu adevărat. Evaluarea prin relaționarea la performanțe privilegiază funcțiile constatativă și diagnostică. Temă de reflecție Este posibil ca, pe baza schimbării specificării referentului evaluării, să se ajungă la alte ierarhii în interiorul unei clase de elevi? Operaționalizarea sistemului de evaluaretc "Operaționalizarea sistemului de evaluare" Pentru a avea o oglindă asupra procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
elevilor; - evaluarea specifică, realizată în condiții special create și care presupune elaborarea și aplicarea unor probe, partenerii angajați în proces fiind conștienți de importanța demersurilor de verificare și apreciere întreprinse. 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: - evaluarea constatativă (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități, dar și a „punctelor forte” și o diagnoză etiologică ce relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); - evaluarea predictivă, prin care se urmărește prognozarea
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
răspunsurile elevilor; - natura și specificul disciplinei. Avantajul evident al acestei metode constă în faptul că evaluarea devine și o activitate de învățare, de corectare, de întărire, de sistematizare, de aplicare a cunoașterii captate de elevi. Aceștia nu rămân simple „obiecte” constatative, plecând de la care se emit judecăți, ci devin ființe care se reconvertesc valoric în prezența și sub auspiciile unei instanțe mature: profesorul, care, în definitiv, rămâne responsabil de ceea ce „știu” sau „nu știu” elevii la un moment dat. Evaluarea orală
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex: „- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistrețul acela nu vine pe-aici.” (Șt.Aug. Doinaș) Enunțurile asertive, cu verb implicit, se pot realiza ca enunțuri constatative, când actualizarea planului lor semantic se înscrie în sfera cunoașterii empirice: A început să ningă din nou. sau ca enunțuri ilustrative, când actualizarea planului lor semantic este subordonată unei interpretări de natură științifică: Ca semiauxiliar, verbul a trebui exprimă ‘ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semiauxiliar, verbul a trebui exprimă ‘ipoteza’ iar predicatul compus în structura căruia intră este sinonim cu un predicat simplu realizat printr-un verb la prezumtiv: Trebuie să fi rătăcind prin pădure./ Va fi rătăcind prin pădure. Planul semantic al enunțurilor constatative poate fi supus probei adevărului fenomenal (Ninge sau nu ninge), în timp ce planul semantic al enunțurilor ilustrative este supus probei adevărului conceptual (Verbul a trebui dezvoltă sau nu componenta semantică ‘ipoteză’). Când verbul asertiv reprezintă, ca verb performativ (Austin), însăși realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situația recrutării, selecției și repartiției profesionale, evaluarea performanțelor profesionale, relațiile de muncă, studiul percepției schimbării și al stilurilor de conducere etc. Numai după ce există o diagnoză organizațională este posibilă trasarea jaloanelor schimbării organizaționale. Raportul de diagnoză organizațională este un document constatativ, dar care se încheie obligatoriu cu oferirea unor soluții concrete. Procesul schimbării organizaționale nu înseamnă întotdeauna înlocuirea unei conduceri cu o alta. Cine gândește în spiritul teoriei catastrofelor poate greși profund. Măsurile manageriale se iau în timp, numai după o
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea constituie infrastructura ideatică a psihicului uman și a spiritualității omenirii. În afară de interogații, în credințe intră toate genurile de propoziții și judecăți, de la cele pur constatative, până la cele de gusturi și valori sociale. În acest sens, și atitudinile sunt, într-un fel, credințe. Diferența de nuanță este că ele au un astfel de statut doar atunci când sunt formulate lingvistic de către indivizi, chiar dacă nu sunt exprimate în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
particulare. Dacă modelul psihologic este constituțional, iar modelul moral este dobândit prin educație, imitație sau experiența proprie, modelul metafizic este un model interior, autoreflexiv. Orice persoană reflectă lumea și se reflectă pe sine Însăși. Dar dincolo de aceste reflecții cu caracter constatativ, persoana Își pune Întrebarea, ieșită din neliniștea sa existențială: „Cine sunt? Care este destinul meu? De ce am venit pe lume?” și, mai ales, cea mai tulburătoare și importantă dintre toate: „De ce trebuie să mor?”. Cunoscându-se pe sine și cunoscând
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „analiză de sine” a Persoanei. Aceasta Întrucât faptul de „a fi” al fiecăruia reprezintă o permanentă preocupare de sine. Natural că această preocupare de sine, pe care trebuie să o Înțelegem ca pe o Întoarcere, atât interogativă cât și constatativă, către sine, nu este aceeași pe tot parcursul vieții individului, ci se schimbă permanent. Fiecare vârstă are propriul ei profil psiho-moral. Fiecărei vârste Îi corespund anumite atitudini față de sine, de propria sa viață, idealuri etc. Dincolo de acestea, trebuie adăugat de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspirațiilor lor participaționale, la dezvoltarea personală și a competenței celor implicați în realizarea lor, în fine, conduc la creșterea eficienței organizaționale. Un model al participării În cele de mai sus am prezentat câteva probleme ale participării organizaționale într-o manieră constatativă și descriptivă. Dacă ne situăm însă într-o perspectivă dinamică, vom descoperi că participarea implică o procesualitate și secvențialitate bine determinate. Încercăm în cele ce urmează să integrăm într-un model sintetic procesualitatea participării organizaționale. a. Un prim element al
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
observația participativă, focus-grupul și studiul de caz sînt considerate studii calitative. Rezultatele studiilor cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
studiul de caz sînt considerate studii calitative. Rezultatele studiilor cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
la Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională din cadrul Centrului de Științe Socioumane al Universității din Iași. fapte, iar ipoteza s-a născut de la sine. Este limpede că, împreună cu colegii din colectivul de cercetare, am procedat la o cercetare de tip constatativ, încercînd să stabilim un diagnostic și, în funcție de acesta, să formulăm soluții de ameliorare, deci un tratament, o cale terapeutică. Am lucrat cu un ansamblu complex de instrumente de investigație. Întrucît ne interesa în primul rînd cum se prezenta în mod
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice, obiectuale, nemijlocite, asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire situativ-intuitivă, preoperatorie, la o gândire concret operatorie cu calitățile ei: suplețe, sensibilitate, organizare, obiectivitate, independență. Deci, de la etapa constatativă, copiii trec treptat la efectuarea de operații pe baza datelor certe obținute prin contactul nemijlocit cu realitatea. Astfel, conducându-se în activitatea lor după un anumit criteriu, copiii pot alcătui mulțimi de elemente, pot sorta (clasifica) dintr-o mulțime dată
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
limba ceasului, gura rîului etc.). Altele păstrează Însă acea uzanță neobișnuită care le diferențiază de cele ale comunicării comune, făcîndu-le apte să transmită nuanțe În care ființa noastră este implicată emoțional și nu colportează doar informații seci de proces verbal constatativ. Ca procedeu artistic complex, alegoria vorbește simultan pe două planuri. Ea uzează, ca orice text literar, de toate figurile de stil consacrate (metafore, personificari, comparații etc.) pentru a descrie lucruri si fapte concrete sau pentru a nara Întîmplări reale sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Înțelegeți a conserva) cu o anume conștiinciozitate datele reale ale experienței. Singura dificultate, e adevărat majoră, este faptul că Înregistrarea e constrînsă la un minimum de cuvinte. Și, În acest caz, iscusința autorului este aceea a unui miniaturist. Procesul verbal constatativ trebuie rezumat la o schiță expresiv reprezentativă. Intenția autorului este deci aceea de a ne transmite pe cît se poate o experiență a sa. Sau măcar una similară. Faptul că o comunică indirect, apelînd nu la Întorsături de frază persuasive
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nici modul În care ele sînt articulate nu le face să se remarce, să iasă din registrul stilistic al vorbirii cotidiene prin care comunicăm În mod curent (și plat) ceea ce este sau se Întîmplă. Limbajul este unul de proces verbal constatativ. Neutru pînă la a da impresia absenței oricărei implicări În ceea ce este notat. La soare, Întinsă pe pămînt sau pe un gard, pielea unui cal se usucă. Am abandonat cuvintele și sîntem În fața faptului, a imaginii sale evocată prin intermediul cuvintelor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
literar-artistică”. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București și cu Premiul Concursului Național „Al. Odobescu”, ambele în 2000. Volumul Boare de Waterloo cuprinde opt proze încadrate de o prefață a autorului și un epilog, scrise într-un stil constatativ și concis. Mediul predilect al lui S. este cel rural sau cel al închisorii. Se remarcă pasiunea pentru faptul brut, caracterul documentar, privirea întâmplărilor dintr-o perspectivă detașată, exterioară. Povestirea Un taifas obișnuit, dedicată lui Marin Preda, are ceva din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
actul locuționar (pronunțarea cuvintelor), actul ilocuționar (ceea ce se realizează prin rostirea cuvintelor) și actul perlocuționar (producerea unor efecte asupra altor persoane prin rostirea cuvintelor). Inițial, acest filozof a stabilit că enunțurile pe care le poate realiza locutorul (vorbitorul) pot fi constatative (atunci cînd descriu stări de lucruri, aserțiunea fiind în acest caz un act constatativ) sau performative (atunci cînd realizează acțiuni), dar ulterior a renunțat la asemenea clasificări, pentru a analiza actele de vorbire din perspectivă pragmatică. Actele de vorbire se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perlocuționar (producerea unor efecte asupra altor persoane prin rostirea cuvintelor). Inițial, acest filozof a stabilit că enunțurile pe care le poate realiza locutorul (vorbitorul) pot fi constatative (atunci cînd descriu stări de lucruri, aserțiunea fiind în acest caz un act constatativ) sau performative (atunci cînd realizează acțiuni), dar ulterior a renunțat la asemenea clasificări, pentru a analiza actele de vorbire din perspectivă pragmatică. Actele de vorbire se concretizează ca elemente ale enunțurilor de tipul frazelor, însă caracterul pragmatic (performativ) poate caracteriza
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce afinală). Dacă intenționăm să verificăm superioritatea unui
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se Întocmește un certificat de orientare școlară 1. Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și VÎgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă Într-una investigativ-ameliorativă de tip cercetare-acțiune. În acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator, orientarea școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]