KorAP: Find »[drukola/base=constituționalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

242 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438

Cercetător asiduu al modelelor confederațiilor antice și moderne, Madison a respins doctrinele socialiste și utilitariste (pe care le considera utopice), adaptând gândirea lui Locke la spiritul republican liberal american, libertatea spiritului uman, guvernământul prin contract social, rolul majorității și al constituționalismului, reprezentarea socială. Studiile sale din The Federalist Papers 13 (1787-1788) semnifică interpretarea clasică a Constituției americane, argumentând superioritatea regulii majorității, avantajele republicanismului, dar și imperfecțiunile acestuia arbitrariul, tirania majorității, discriminarea minorităților. Tirania majorității o temă actuală se poate evita prin

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
soluționează mai bine problemele statelor și comunităților, dar și faptul că un guvern federal prea puternic și centralist ar limita libertatea. Principiul, cu toate tensiunile și interpretările pe care le-a cunoscut de-a lungul celor peste 200 ani de constituționalism funcționează și astăzi, deoarece există puține legi federale care să nu țină seama de interesele statelor, atât în dreptul privat (legi comerciale, familiale, funcționarea campaniilor etc.), cât și în dreptul penal. Există două expresii ale acestui principiu și în zilele noastre: administrația

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
așa cum a participat și la Războiul de Independență: "la început în sens formal, metafizic, menționat într-un Preambul revoluționar ce deschide un document în multe privințe conservator. Dar apoi, și ca actor principal al schimbării constituționale"25. Impactul major al "constituționalismului american" nu a fost unul direct, în care instituțiile americane să fi fost preluate, ci unul indirect, prin forțarea unor reacții la dezvoltările constituționale și politice din noua republică 26. Așa cum remarca și Friedrich A. Hayek, "oricât de reușit a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
unul direct, în care instituțiile americane să fi fost preluate, ci unul indirect, prin forțarea unor reacții la dezvoltările constituționale și politice din noua republică 26. Așa cum remarca și Friedrich A. Hayek, "oricât de reușit a fost experimentul american în constituționalism iar eu nu cunosc vreo altă Constituție scrisă care să fi rezistat nici pe jumătate cât cea americană el este, totuși, doar un experiment într-un mod nou de a ordona guvernarea și nu trebuie să-l privim ca și cum ar

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
guvernamentală se bucură de o majoritate covârșitoare în Parlament, subiectul să fie unul extrem de politizat. El riscă să fie văzut și tratat ca o revanșă împotriva Președintelui și a suporterilor săi mai degrabă decât o ocazie de a crea un constituționalism autentic caracterizat de o armoniosă balanță a puterilor în stat. Daca acesta va fi, într-adevăr, tonul dezbaterilor până la capăt, asa cum sugerează ultimele tendințe politice, atunci e de așteptat ca rezultatul final sa fie unul modest, sau chiar nefast

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
4. O astfel de largă dezbatere publică nu poate fi (și nu se cade să fie) condusă în spatele ușilor închise. Așa cum afirmam în cuvântul înainte la Raportul comisiei Stanomir, "consolidarea regimului democratic românesc reclamă astăzi mai mult ca niciodată restaurarea constituționalismului prin care înțelegem guvernare limitată în condițiile în care suverană este legea și nu voința potențial despotică a unui individ sau grup de interese. Constituționalismul nu este însă, doar rezultatul unui proces constituțional, ci se sprijină și pe încrederea fiecărui

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
la Raportul comisiei Stanomir, "consolidarea regimului democratic românesc reclamă astăzi mai mult ca niciodată restaurarea constituționalismului prin care înțelegem guvernare limitată în condițiile în care suverană este legea și nu voința potențial despotică a unui individ sau grup de interese. Constituționalismul nu este însă, doar rezultatul unui proces constituțional, ci se sprijină și pe încrederea fiecărui cetățean în puterea Constituției de a-i apăra libertățile și drepturile fundamentale"5. Constituția din 1991 a fost rezultatul unor astfel de inițiative care au

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
rezultatul unor astfel de inițiative care au pornit de sus și nu au avut un suport real la baza societății românești. Textul constituțional elaborat în urmă cu mai bine de două decenii nu a dus de aceea la apariția unui constituționalism autentic, care să limiteze voluntarismul și arbitrariul politic. Marcată de spectrul revenirii monarhiei și caracterizată de un etos ultranaționalist care astăzi nu-și mai are locul în Uniunea Europeană, Constituția lui Antonie Iorgovan a fost, din păcate, așa cum afirma un reputat

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
deplin încheiată decât atunci când principiile fundamentale care au stat la baza ei și-au găsit o adecvată exprimare și instituționalizare în textul unei Constituții care reprezintă și protejează, în mod adecvat, interesele de lungă durată ale națiunii, pe baza principiilor constituționalismului (prin care se înțelege guvernare limitată). Constituția din 1991 a fost, inițial, redactată și adoptată în grabă, la inițiativa fostului Front al Salvării Naționale, într-un climat politic incert, marcat de ocazionale episoade violente și dominat de figuri marcante ale

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
constituțional care să servească drept garant al drepturilor fundamentale ale individului și ca un mijloc de limitare a puterilor în stat a fost, în mare parte, străină părinților fondatori ai Constituției românești, care nu fuseseră preocupați de lipsa unui autentic constituționalism în spațiul politic românesc. Întregul context în care a fost schițată și adoptată Constituția, în toamna anului 1991, a fost marcat de puternice interese și clivaje politice care au împiedicat o dezbatere colectivă rațională asupra semnificației și limitelor proiectului ce

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Bulgaria, adică tocmai statele care au inaintat cel mai puțin pe calea reformelor politice și economice în anii '90. De aici și sentimentul (din păcate, justificat) că ceea ce s-a urmărit, în realitate, a fost doar crearea unei aparențe de constituționalism care să ascundă imensul potențial de voluntarism și arbitrariu politic aflat la dispoziția noilor elite politice ajunse la putere imediat după 1989. Regimul politic care a luat naștere în România a fost astfel unul semiprezidențial, în care puterea executivă a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
acestea s-a adăugat identitatea neclară și precară a Curții Constituționale, o instituție care și-a găsit cu greu rolul în peisajul politic și care a avut în cadrul său judecători cu un trecut dubios, puțin deschiși față de autenticele principii ale constituționalismului. 2. Instituționalizarea perversă Toate aceste disfuncționalități instituționale au fost posibile din cauza a ceea ce, în literatura de specialitate, poartă numele de "instituționalizare pervers", care este, în fond, caracteristica oricărei democrații neconsolidate, unde instituții "virtuoase" coexistă cu institutii "perverse". Ea s-a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Comisii, îmi îngădui să invit opinia publică să privească recomandările ei doar ca puncte de plecare pentru o dezbatere publică substanțială și rațională de care avem mare nevoie astăzi. Consolidarea regimului democratic românesc reclamă astăzi, mai mult ca niciodată, restaurarea constituționalismului, adică o guvernare limitată, în condițiile în care suverană este legea, și nu voința potențial despotică a unui individ sau a unui grup de interese. Este acum rândul cetățenilor și al aleșilor lor să-și spună cuvântul și să decidă

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
sub lupă, dar că o asemenea analiză trebuie să fie însoțită de o corectă evaluare a alternativei. În teoria politică a ultimelor decenii, clasificarea și analiza tipurilor de regim se plasează fie în zona "vechiului", fie în cea a "noului constituționalism"1. Cred că avem de-a face cu un aspect pe care și dezbaterea privind revizuirea legii fundamentale din România de astăzi trebuie să îl includă. Asta, desigur, dacă suntem interesați să delimităm cu claritate cadrul acestei dezbateri. Un al

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
definitivat procesul de democratizare. În acest context, o opțiune nefericită pentru un anumit tip de regim, ca și, în general, o proiecție constituțională eronată ar putea să dăuneze fragilei democrații românești, în loc s-o întărească. 1. Între "vechiul" și "noul" constituționalism Cadrul dezbaterii constituționale, ce ar avea drept efect revizuirea legii fundamentale, trebuie să evite, înainte de toate, limitările impuse de personalizarea instituțională. Cu alte cuvinte, fără a eluda importanța contextuală și istorică a evoluțiilor politice trecute ori recente, nu trebuie să

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
importanța lor în context democratic. A configura, însă, instituțiile în funcție de X sau Y, din perspectiva unei discutabile "drepte" și a unei la fel de discutabile "stângi" ar fi o eroare cu niște consecințe imprevizibile pe parcursul ciclului constituțional ce va urma. Dacă "vechiul" constituționalism insistă pe o proiecție rațională a instituțiilor politice (iar limita sa e vizibilă tocmai în faptul de a ignora contextul socio-istoric și cultural), "noul" constituționalism se bazează tocmai pe "spontaneitatea" proprie jocului social (și fix în asta constă limita sa

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
fi o eroare cu niște consecințe imprevizibile pe parcursul ciclului constituțional ce va urma. Dacă "vechiul" constituționalism insistă pe o proiecție rațională a instituțiilor politice (iar limita sa e vizibilă tocmai în faptul de a ignora contextul socio-istoric și cultural), "noul" constituționalism se bazează tocmai pe "spontaneitatea" proprie jocului social (și fix în asta constă limita sa). Consider că alegerea tipului de regim politic trebuie să țină cont de context, desigur. Pe de altă parte, cred că încrederea liberală în "mâna invizibilă

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
regim politic trebuie să țină cont de context, desigur. Pe de altă parte, cred că încrederea liberală în "mâna invizibilă" a "spontaneității" este, în acest punct, exagerată. Mizez, deci, pe o situare între limitele implicate de "vechiul" și de "noul" constituționalism, coroborată cu accentuarea importanței relației dintre tipul de regim politic și procesul democratizării. 2. Regimul politic și democratizarea Dacă Giovanni Sartori apreciază că proiectarea unei constituții trebuie să ia în calcul calitatea de "instrument de guvernare" a legii fundamentale în

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în Parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl dețin instituțiile statului. Rezultat al constituționalismului american, după cum specifică Sartori, prezidențialismul constituie, din unghiul funcționalității sale, mai curând o excepție democratică (americană, după cum lesne se poate înțelege!) decât o bază instituțională a democrațiilor consolidate. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
regi și comandanți supremi fără ca societatea să producă alți poli de putere specifici unei societăți predispuse la poliarhie. Democrația pe care am preluat-o din Occident nu a reușit să elimine preferința pentru un singur conducător, dar ne-a adus constituționalismul care ne poate ajuta să păstrăm conducătorul limitându-i tentația de a deveni tiran sau sultan. A invoca drept model țările cu regim parlamentar sau "trendul european" ca argumente pentru introducerea unui astfel de regim la noi mi se pare

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
politică este garanția ce îl protejează pe parlamentar în cazul unor acțiuni ostile provocate de opiniile și faptele sale. Este limpede că o asemenea reglementare nu poate fi supusă niciunei limitări. Extinderea ei este precizată de Constituție, ca și de constituționalismul comparat ea acoperă toate acele situații în care exprimarea este legată de exercitarea mandatului conferit de alegători. Din acest punct de vedere, actuala formă a articolului constituțional trebuie păstrată ca atare. 2. Dimensiunea procesual-penală Cele mai semnificative dezbateri pe marginea

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
în considerare a fundamentului filosofico-politic pe care-l implică problema drepturilor și, pe de altă parte, necesitatea unei clarificări prin diferențierea între tipurile de drepturi. Practic, analiza "cartei drepturilor" pe care o include legea noastră fundamentală dă seama despre orientarea constituționalismului românesc postcomunist, inițiat într-o epocă a confuziei nu doar politice, ci și sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
consolidarea democratică rămâne, în continuare, un obiectiv de atins. Un pas înspre atingerea acestui obiectiv îmi pare a fi și luarea în serios a problemei drepturilor, prin tratarea constituțională riguroasă a acestora. De înțeles, poate, pentru perioada de început a constituționalismului postcomunist, confuzia existentă în "carta drepturilor" din legea noastră fundamentală nu mai are astăzi nicio justificare. Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralității. O analiză critică a ideii de revizuire a Constituției în sens creștin Eugen HUZUM Introducere Unul dintre cele mai

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl dețin instituțiile statului. Rezultat al constituționalismului american, după cum specifică Sartori, prezidențialismul constituie, din unghiul funcționalității sale, mai curând o excepție democratică (americană, după cum lesne se poate înțelege!) decât o bază instituțională a democrațiilor. Din nou dat fiind contextul, opțiunea pentru un regim politic de factură prezidențială

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, Editura Nemira, București, 2004. Șaguna, Andreea, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]