242 matches
-
opuse la guvernul țării. [29 decembrie 1881] ["ÎN PARLAMENTUL GERMANIEI... "] În Parlamentul Germaniei principele de Bismarck, referindu-se adeseori la opinia împăratului și zicând că pe aceasta o reprezintă, a dat de-o opoziție vie din partea partidului liberal, care înțelegea constituționalismul cu totul într-alt chip. Opoziția liberală susținea că opinia împăratului nu intră deloc în discuția Parlamentului și că acest din urmă nu are a face decât cu miniștrii răspunzători și cu cancelariul, asemenea răspunzător. Această idee apuseană de constituționalism
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
constituționalismul cu totul într-alt chip. Opoziția liberală susținea că opinia împăratului nu intră deloc în discuția Parlamentului și că acest din urmă nu are a face decât cu miniștrii răspunzători și cu cancelariul, asemenea răspunzător. Această idee apuseană de constituționalism nu convine însă principelui Bismarck, care-n actuala stare de lucruri din Germania nu crede a putea concede Parlamentului un drept de cenzură absolut. El are necesitate de-o mai mare putere de autoritate în fața Parlamentului, fiind convins înlăuntrul său
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
convine însă principelui Bismarck, care-n actuala stare de lucruri din Germania nu crede a putea concede Parlamentului un drept de cenzură absolut. El are necesitate de-o mai mare putere de autoritate în fața Parlamentului, fiind convins înlăuntrul său că constituționalismul exercitat în Germania astfel cum se exercită în alte țări ar fi de natură a compromite viitorul ei economic și politic. Ca urmare a acestor vederi, pe cari le împărtășește și împăratul, foaia oficială a Imperiului și a Prusiei publică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale. Acest naționalism concurențial era, desigur, rezonant cu programul ideologic al generației intelectuale a Supplex-ului (care preconiza integrarea românilor, ca a patra națiune, În cadrele constituționalismului ardelean medieval), dar putea fi Înțeles și din perspectiva identității comunitare de la nivel țărănesc, care se definea În mod tradițional prin delimitare și prin concurență În raport cu celelalte etnii. În plus, ideea era Întărită prin estimările comparative cu privire la viitorul românilor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Un prim tip de reacție aparține promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal ca ei să nu Își Îndrepte simpatia În direcția demersului revoluționar mazzinian, ci Înspre acțiunile prudente ale contelui Camillo Cavour XE "Cavour" . George Bariț XE "Bariț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
M., Presidents and Assemblies. Constitutional Design and Electoral Dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992. Stan Liviu, Despre autonomia bisericească, Studii Teologice, X (1958), 5-6 (retipărit în: Biserica și dreptul. Studii de drept canonic ortodox, Editura Andreiană, Sibiu, 2012). Stanomir Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007. Šuchman Jaroslav, "European citizens' (may soon take the) initiative", în The Columbia Journal of European Law, vol. 16/2010. Tarangul Erast Diti
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 Decizia nr. 98/2008, M. Of. nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, "Despre sistemul constituțional românesc", în op. cit., pp. 287-292. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit., pp. 29-36. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp, Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului despre care trebuie să ne Întrebăm dacă posedă omogenitatea pe care suntem, poate, tentați să i-o atribuim a priori. Franța și Statele Unite: legicentrism versus constituționalism? După acceptarea ideii de drepturi legate de umanitatea omului, era nevoie să i se ofere acestuia mijloacele de a-și păstra autonomia. Și, pe deasupra, să se convină că autonomia este acea trăsătură a naturii umane care constituie cea mai bună
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de conștiință și a cultului și, În general, chestiunii religioase, importanță al cărei ecou Îl regăsim În majoritatea Declarațiilor americane (Massachusetts, Virginia, Pennsylvania, Carolina de Nord etc.). În plus, Locke atribuie guvernării civile limite stricte (este ceea ce a fost numit, constituționalismul său), Întrucât aceasta trebuie să le garanteze oamenilor posibilitatea de a se bucura de drepturile lor naturale și, dacă se Îndepărtează de obiectivele sale legitime, cei guvernați au dreptul să o reorganizeze. În felul acesta, sunt mai ușor de determinat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate, o semnificație politică: fără a-și pierde universalitatea, ea se adresează În primul rând cetățeanului francez. De o parte, avem legicentrismul francez, bazat pe „construcția rousseauistă a Înțelepciunii și infailibilității legii” (Vedel, 1992, p. 641), iar de cealaltă ă constituționalismul american, a cărui principală grijă este să asigure protecția „Împotriva tuturor uzurpărilor puterilor legislative sau executive” (Madison, citat de Lacorne, 1993, p. 18). Putem conchide,Împreună cu Marcel Gauchet, că declarația franceză este fondatoarea unei ordini politice, pe când cea americană nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le și aplicăm” (Lacorne, 1993, p. 17). Aplicarea Înseamnă că trebuie să ne interesăm de realitățile concrete din societățile moderne. O comparație rapidă Între Franța și Statele Unite poate fi revelatoare. Vom regăsi aici opoziția, menționată anterior, Între legicentrismul francez și constituționalismul american. În primul caz, se enunță pur și simplu principii generale, fără a crea mijloace de control al constituționalității legilor (chiar dacă acestea fuseseră prevăzute În 1791). În al doilea caz (deși controlul constituționalității a fost instituit mai târziu decât se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exercitare a votului pe lîngă un ansamblu de activități, de resurse și de consecințe ce depind de el face din comportamentul electoral un element central în procesul de participare politică. În cele din urmă, după cum se știe, experienței clasice a constituționalismului anglo-saxon i se datorează încercarea, pe deplin încununată de succes, de a înlocui gloanțele (bullets) cu buletinele de vot (ballots), ca instrument de rezolvare a conflictelor, de a număra capetele, în loc de a le tăia. Democratizare și participare În ceea ce privește legătura ce
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
beneficieze de un sprijin formidabil. Și ca și cum depresiunea și democrația tot mai discreditată n-ar fi fost suficiente, Deceniul decăderii l-a adus înapoi (în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol II, va face tot posibilul în deceniul 1930-1940 să creeze impresia exact opusă. Poate că nu este nici o exagerare în a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocală și, din greșeală, a presărat sare pe ea în loc de zahăr; cînd a mușcat din ea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga îl detesta deja total. Votul universal însemna revenirea la putere a Partidului Național Țărănesc al lui Maniu. La 6 iunie 1932, Vaida-Voievod a format un nou guvern, urmat la 20 octombrie de cel al lui Maniu. Dar integritatea și constituționalismul lui Maniu constituiau un blestem pentru Carol, așa că acesta va demisiona. La 14 ianuarie 1933, a fost instituit un nou guvern Vaida, care a durat pînă la restaurarea neoliberalismului din noiembrie. Iorga a ridiculizat conducerea Partidului Național Țărănesc, pe care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu și Mihalache și să spere într-o democrație țărănească. Ei continuau să creadă în morala creștină și în constituționalismul pe care Iorga îl ridiculiza în numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau să-l urmeze pe Maniu? Sau pe Cuza? Nici unul dintre ei nu constituia o alternativă pentru tineri. Legiunea era mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a alcătuit o serie de instrucțiuni, pe care le-a transmis ambasadorului Rusiei la Londra, în anul 1804. Acestea au stat la baza memorandumului scris de italianul Scipione Piatloli, pentru Ministerul rus de Externe, de unde rezultă trei idei esențiale: domnia constituționalismului; independența națiunilor europene, bazată pe principiul naționalităților; federalizarea Europei 291. Instrucțiunile date ambasadorului său la Londra scoteau în evidență principiul naționalităților: "Ar fi necesar [...] ca fiecare stat să fie alcătuit din popoare omogene, care să poată să se înțeleagă între
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii gustiene (2006); Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu, 2007); Alți București interbelici. Studii și cronici gustiene. Antologie (2014). Ioan STANOMIR este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Domeniile de interes sunt constituționalismul comparat, regimul politic românesc, istoria ideilor și studiile culturale. Dintre cele mai recente volume publicate amintim Junimismul și pasiunea moderației (2013); Camera obscură. Despre vis, imaginație și banda desenată (2014). Daniel ȘANDRU este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi considerate complementare, nu pot fi excluse unele interferențe între acestea. Adesea, actorii populiști susțin că rezultatele regimurilor democratice sunt nesatisfăcătoare, iar pentru remedierea acestei situații, propun anumite ajustări ale dimensiunilor procedurale specifice sistemului democratic (întărirea suveranității populare în dauna constituționalismului. Dincolo de problematică interferențelor, așa cum se poate observa în figura 1.1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate durabilă și pentru a-și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puterea în structuri executive și subminând astfel rolul acelor puteri care au rolul de a se opune executivului pentru a echilibra balanța politică. Privit din această perspectivă, populismul ne reamintește faptul că există mereu o tensiune între voința populară și constituționalism. În timp ce accentuarea primului element ar putea conduce la "tirania a majorității", exacerbarea celui de al doilea poate duce la lipsa de transparență a procesului decizional și, astfel, la creșterea nemulțumirii în rândul populației (Plattner, 2010). În fapt însuși conceptul de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populiste și al consolidării democratice la care face referire întregul volum și adaugă procentajului schimbări de punctaj într-un index de cinci indicatori numerici ai democrației, doi de la Freedom House (libertăți politice și libertăți civile) și trei de la Polity (democrație, constituționalism și competiție politică). Aranjamentul arată într-o manieră aproximativă că declinul scorului Slovaciei a avut loc în exclusivitate în timpul celor două guverne ale lui Mečiar, în timpul celorlalte guverne acest scor a crescut. Conform ipotezelor din capitolul introductiv, tabelul sugerează că
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
281, 282, 285, 288, 289, 290, 338, 346; în Venezuela, 243, 251 Constituție, 64, 65, 68, 86, 136, 218, 228, 243, 244, 245, 251, 260, 264, 265, 276, 281, 282, 284, 300, 333, 338, 353; anticonstituțional, 67; arc constituțional, 201; constituționalism, 43, 45, 318; criză constituțională, 150; Curtea constituțională, 216, 219, 220, 221, 285, 312, 337, 340; drepturi constituționale, 65, 66, 81; ordine constituțională, 226, 239, 240, 241, 249, 251; principii constituționale, 31, 32, 67; protecție constituțională, 34, 40, 100, 115
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din punct de vedere etnic între români și moldoveni. Aceștia mergeau pe ideea unei conduceri indirecte în unele locuri, pe o guvernare militară directă prin intermediul elitelor asimilate în sistemul administrativ rus și, nu în ultimul rând, existau variate forme ale constituționalismului. În ultima categorie Octavian Țâcu o dă exemplu pe Finlanda 551. Constantin Stere. Luptătorul Național. O restituire necesară, articolul lui Gheorghe Zbuchea din 2008, aduce în discuție Finlanda în contextul unei revoluții cu caracter burghez-democratic care dorea să pună bazele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
politică, psihologie și pedagogie. Preocuparea pentru problemele educației, disocierea clară între știință și credință, importanța ideii morale în parcursul structurării sociale, teoria modernă a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]