9,983 matches
-
alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prin raportare la prevederile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Curtea constată că neconcordanța dintre legile în vigoare în aceeași materie nu constituie o problemă de constituționalitate, ci numai neconcordanța cu principiile și normele constituționale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
procedura prevăzută de dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219631_a_220960]
-
neputându-se reține aplicarea acestora retroactivă. Cu privire la pretinsa critică de neconstituționalitate a art. 10 din Legea nr. 164/2014 prin raportare la art. 44 din Constituție, menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. Astfel, prin deciziile nr. 24 din 17 ianuarie 2012 , nr. 188 din 2 martie 2010, nr. 190 din 2 martie 2010, nr. 712 din 25 mai 2010 și nr. 1.534 și nr. 1535 din 28 noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
prin deciziile nr. 24 din 17 ianuarie 2012 , nr. 188 din 2 martie 2010, nr. 190 din 2 martie 2010, nr. 712 din 25 mai 2010 și nr. 1.534 și nr. 1535 din 28 noiembrie 2011, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor de lege care prevăd măsuri de eșalonare. În raport cu art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, menționează că dispozițiile de lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Mai mult, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective ( Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 21 ianuarie 2015 ). Cât privește critica referitoare la noua eșalonare a despăgubirilor, consideră că situația în care se găsesc autorii excepției de neconstituționalitate este diferită de cea pentru care instanța de contencios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici de neconstituționalitate asemănătoare, Curtea respingând ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate, prin deciziile nr. 855 și nr. 865 din 10 decembrie 2015, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , respectiv 18 decembrie 2014. 18. Prin Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015 , precitată, paragraful 24, Curtea a reținut că normele de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalității de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existența sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată și hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, la paragrafele 26 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
unui judecător care a participat la soluționarea cauzei constituie motiv de revizuire. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218120_a_219449]
-
contrar susținerilor autorilor excepției, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi. 32. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleiași condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune "o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale" (cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare. Având în vedere ca aceste prevederi reglementează stabilirea majorărilor de întârziere, datorate cu titlu de obligații bugetare, Curtea constata ca numai ele pot fi supuse controlului de constituționalitate. Aceste dispoziții au următorul cuprins: - Art. 8: "Plata obligațiilor bugetare se efectuează de c��tre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere aferente și penalități de orice fel, în următoarea ordine: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146645_a_147974]
-
observa ca majorările de întârziere nu se stabilesc în mod neplafonat, asa cum opineaza instanța de judecată, ci prin corelare cu unul dintre mecanismele economiei de piața, și anume cu dobânda de referința stabilită de Banca Naționala a României. Asupra constituționalității prevederilor art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare, Curtea Constituțională s-a pronunțat, în același sens, prin Decizia nr. 179 din 20 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146645_a_147974]
-
din Legea nr. 27/1996 , astfel cum a fost modificat prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 3/1996 . Or, potrivit art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "...nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror constituționalitate a fost stabilită potrivit art. 145 alin. (1) din Constituție╔" și deci excepția privitoare la art. 17 alin. (1) lit. b) și la art. 46 alin. (2) și (3) urmează a fi respinsă că inadmisibilă; - art. 31 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
a cel puțin 10.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 15 dintre județele țării, dar nu mai puțin de 300 în fiecare județ, însoțit de o declarație autentificata a conducătorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnăturilor." ... Asupra constituționalității acestor dispoziții legale Curtea Constituțională s-a pronunțat în cadrul controlului prealabil de constituționalitate prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatând că acestea sunt constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
dintre județele țării, dar nu mai puțin de 300 în fiecare județ, însoțit de o declarație autentificata a conducătorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnăturilor." ... Asupra constituționalității acestor dispoziții legale Curtea Constituțională s-a pronunțat în cadrul controlului prealabil de constituționalitate prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatând că acestea sunt constituționale. În considerentele acestei decizii s-a reținut că "aprecierea oportunității unui anumit prag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, constatând că acestea sunt constituționale. În considerentele acestei decizii s-a reținut că "aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, atâta timp cât pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai, precum în legea de față, că asocierea cetățenilor în partide să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic fără de care partidul rezultat nu își poate îndeplini rolul său constituțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
2) Până la 15 septembrie 1996 partidele politice existente se vor conformă prevederilor prezenței legi, depunând la Tribunalul Municipiului București înscrisurile prevăzute la art. 17 alin. (1) și (2). (3) Termenul prevăzut la alineatul precedent este un termen de decădere." ... Asupra constituționalității acestor dispoziții legale Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, reținând că: "Instituirea unei dispoziții tranzitorii nu poate fi considerată însă ca având un caracter retroactiv. De asemenea, aplicarea noii reglementări partidelor existente se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123105_a_124434]
-
ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 53 alin. (2) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor criticate, sub aspectul unor critici identice celor formulate în prezenta cauză, respingând excepțiile de neconstituționalitate cu același obiect. Astfel, prin Decizia nr. 293 din 18 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234643_a_235972]
-
De asemenea, se consideră că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2001 s-a făcut cu nerespectarea prevederilor textului constituțional al art. 115 alin. (4). Curtea Constituțională constată că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, iar, de exemplu, prin Decizia nr. 69 din 3 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2005, Decizia nr. 96 din 15 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170550_a_171879]
-
a se referi doar la aceste texte legale în vigoare și prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. Prin deciziile anterior menționate, Curtea a examinat însă constituționalitatea textelor de lege amintite față de normele fundamentale invocate și în prezenta cauză, astfel că, neintervenind elemente noi de natură să modifice schimbarea jurisprudenței în materie, se impune menținerea acesteia. În plus, în cauza de față a fost invocată și contrarietatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170550_a_171879]
-
astfel că prevederile art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 și-au încetat aplicarea cu privire la aceste categorii de persoane". În ceea ce privește invocarea pentru susținerea excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții legale din Codul muncii, Curtea precizează că examinarea constituționalității dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță se face în raport cu norme și principii ale Legii fundamentale sau ale unor convenții și tratate la care România este parte, și nu față de dispoziții legale din acte normative cu forță juridică inferioară. Pentru considerentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170550_a_171879]
-
Ani la rând, Curtea Constituțională a fost transformată premeditat într-un arbitru central al deciziei politice și al vieții politice, în general. Ar fi binevenit ca CCR să revină la rolul său de bază, acela de a se pronunța asupra constituționalității legilor adoptate de Parlament. Consider că puterile statului își pot rezolva diferențele de opinii prin dialog direct, fără intervenția CCR", a apreciat Tăriceanu. În acest sens, este extrem de relevant faptul că la Senat, dar și în Camerele reunite, ca urmare
Călin Popescu Tăriceanu, reacție furibundă la adresa Curții Constituționale după decizia în cazul Șova () [Corola-website/Journalistic/103632_a_104924]
-
Curții Constituționale, a cărui rol constituțional este și acela de a asigura separarea și controlul reciproc dintre cele trei puteri în stat. Rolul primordial pe care Curtea Constituțională îl îndeplinește, de garant al supremației Constituției, chemată să se pronunțe asupra constituționalității legilor și să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională între autoritățile publice, implică, așadar, respect din partea celorlalte trei puteri. Citește și: Băsescu, atac la Lăură Codruța Kovesi și Livia Stanciu: Își permit prea mult La fel ca și în cazul
UNJR cere Laurei Codruța Kovesi să înceteze "presiunile" asupra CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101080_a_102372]
-
IX pct. 3 și 5 din Legea nr. 281/2003 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2), precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 17 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 martie 2005, în sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej Curtea a reținut că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
privind dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale și cu motivare identică, prin Decizia nr. 150 din 21 februarie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224876_a_226205]