398 matches
-
Adunări întrunite vor numi o Regenta, procedând după formele prescrise la art. 48 din Constituțiunea de facia. Membrii regentei nu intră în funcțiune de cat după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constituțiunea de facia. Articolul 89 Deca Domnul se află în imposibilitate de a domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările. Acestea aleg Regenta care va forma și tutela. Articolul 90 Nici o modificațiune nu se poate face Constitutiunei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
trei luni. Domnul poate amana Adunările; ori cum, amânarea nu poate esceda termenul de o lună, nici a fi reînnoita în aceia-și sesiune fără consimtimentul Adunărilor. Articolul 96 Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constituțiune. Capitolul 2 Despre Miniștri Articolul 97 Nu poate fi Ministru de cat cel care este Român din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire. Articolul 98 Nici un membru al familiei Domnitore nu poate fi ministru. Articolul 99 Deca miniștri nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
cat în puterea unei legi care hotarasce și formula lui. Articolul 127 Nici ua lege, nici un regulament de administra��iune generală, judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat după ce se publică în chipul otarat de lege. Articolul 128 Constituțiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. Titlul VII Articolul 129 Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuința a se supune revisiunei dispositiunile din Constituțiune anume aretate. După acesta declarațiune, citită de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
în chipul otarat de lege. Articolul 128 Constituțiunea de facia nu poate fi suspendată nici în total, nici în parte. Titlul VII Articolul 129 Puterea legiuitoare are dreptul de a declara că este trebuința a se supune revisiunei dispositiunile din Constituțiune anume aretate. După acesta declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 dile în ședința publică și primită de ambele Adunări, acestea sînt disolvate de drept și se convoca altele în termenul prescris de art. 95. Adunările cele noui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
fluviilor și rîurilor navigabile sau flotabile. 9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra diferitelor positiuni ale oficerilor. 10) Asupra justiției militare. Se vor revisui tote codicele și legile esistente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de facia. Articolul 133 Nealienabilitatea pamenturilor foștilor clacași în timpul de 20 ani prevedut prin legea rurală, este mantinuta. Promulgam acesta lege, ordonam că ea să fie investita cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în Bucuresci, în 30 Iuniu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
fără orientare, ne-ar împinge către un empirism plin de întunecare și de descurajare, care ar primejdui rezolvarea problemei însăși, interesul Nației însăși. ÎI. Constituția Română din 27 Februarie 1938, statornicește în art. 1, ca România este un Stat Național. Constituțiunea din 1923 formulă, în art. 1, același principiu. Din conținutul legiuirilor constituționale arătate rezultă însă că formulele acestea, identice din punct de vedere literar, se deosibesc adânc. Statul Național în marginile formulei constituționale din 29 Martie 1923, rezumă o formulă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
de asociație sînt libertăți pe care legea constituțională le garantează, potrivit legilor de aplicațiune a prevederilor constituționale. Acest lucru rezultă clar din art. 10 din Constituție în cuvintele "în condițiunile statornicite de legi"; în partea finală a art. 19 din Constituțiune prin cuvintele: "raporturile între diferitele culte și Stat sînt de domeniul legilor speciale"; cum în sfîrșit o arată alin. 2 din art. 19: "Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, intru cât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, se bucură de toate libertățile și drepturile enumerate în textele constituționale și în legile ordinare; că românii, sînt egali înaintea legii, fără nicio altă preocupare. Preciziunea unor datorii în textul acestei Constituțiuni avea un caracter cu totul întâmplător. Nu formă o grije specială și esențială a legiuitorului constituant. Mai mult încă, recunoașterea drepturilor nu reprezenta un echivalent sau o urmare necesară și etică a împlinirii datoriilor fundamentale. Constituția din 27 Februarie 1938
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
al. 1 prevede că cetățenii români "sînt egali înaintea legii", "datorandu-i respect și supunere" deci principiul egalității înaintea legii este afirmat numai în ceea ce privește datoriile cetățenilor români, cu excepțiile pe care le cuprinde, această materie în textul art. 6 din Constituțiune. ... Art. 10 din legea constituțională în vigoare prevede că: "Românii se bucură de libertatea constiintii, de libertatea muncii, de libertatea învățămîntului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
sau concursului. 382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoria a candidatului admisu, după formă prescisa prin art. 365. Asemenea și Prefectul județului. 383. Invetiatorii, institutorii și profesorii sînt datori a face, la numirea lor, juramentu de supunere la constituțiunea tere și de fidelitatea Domnului. Acest jurament se va face la Bucuresci înaintea Ministrului, la Iași înaintea rectorelui; iar la cele alte județe înaintea directorelui de liceu sau de gimnasiu, și în lipsă, înaintea prefectului. Secțiunea III Despre drepturile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
domiciliul lor pe teritoriul României. § V. - Drepturile pînă acum câștigate sînt respectate. Convențiunile internaționale astă-di esistente remân în vigore cu tote clausele și termenul coprinse în tr'ensele. În ședința de la 6 Octombre 1879, Adunarea deputaților, în conformitate cu art. 129 din Constituțiune, în numer de una-sută-patru-deci și trei deputați presenți, din una-sută-patru-deci și cinci, care e numerul total al membrilor ei, a votat această lege cu majoritate constituțională de una-sută-trei-deci și doue voturi, contra a noue, fiind și doue abțineri de la votare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156599_a_157928]
-
această lege cu majoritate constituțională de una-sută-trei-deci și doue voturi, contra a noue, fiind și doue abțineri de la votare. Președinte, C.A. Rosetti. Secretar, G.N. Gamulea. (L.S.A.D.) În ședința de la 11 Octombre 1879, Senatul României, în conformitate cu art. 129 din Constituțiune, în numer de cinci-deci și noue senatori presenți, din șepte-deci, care este numerul total al membrilor sei, a votat această lege cu majoritate constituțională de cinci-deci și șese voturi, contra a doue și una abținere de la votare. Președinte, C. Bosianu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156599_a_157928]
-
avut funcțiile de secretar, prodirector și director al revistei juridice a Vaticanului „Apollinaris” și de conducător al revistei „Buna Vestire”. Deasemeni a fost Asistent general al ordinului minorit și Asistent general și Prefect al Comisiei juridice însărcinată cu redactarea noii Constituțiuni a ordinului minorit. Numele părintelui Tocănel este întâlnit în relație cu dezghețul relațiilor diplomatice dintre România și Vatican, de după lucrările "Conciliului Vatican II". Acesta s-a aflat începând cu 29 octombrie 1968 în București, în cadrul primei delegații oficiale de la Vatican
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
Celebrarea “Octavei de rugăciune pentru unitatea Bisericii” la inițiativa reverendului Paul Francisc Wattson, pastor și fiu de pastor anglican din America, care mai apoi a intrat în comuniune deplină cu Biserica Romei. 1926 - Mișcarea catolică „Fede e Costituzione” (Credință și Constituțiune” începe publicarea „Sugestiilor pentru Octava de rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”. 1935 - în Franța, abatele Paul Couturier, promovează „Săptămâna universală de rugăciune pentru unitatea creștinilor”; discursul său se baza pe rugăciunea pentru “unitate voită de Isus și cu mijloacele voite de
Octava de rugăciune pentru unirea creștinilor () [Corola-website/Science/305795_a_307124]
-
la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime pe care le pronunță după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe dos. Din fraza lui Venturiano: "„Nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun sfânta Constituțiune... mai ales cei din masa poporului”", cei doi înțeleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc că Rică "„bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran”". Într-adevăr, Rică pretinde că n-are altă politică decât "„suveranitatea poporului”", pentru că "„box
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
G. A. Scorțescu. <nowiki>Prima pagină a numărului 1 al ziarului de Iași indică atât orientarea ziarului,cât și scopul acestuia pe care îl voi scoate în evidență prin următorul citat : "Ori de câte ori conservatorii 'și vor manifesta tendințî de a știrbi Constituțiunea, de a tăinui abuzurile și jafurile, de a tolera corupțiunea[...]de atâtea ori ei vor fi întâmpinați de strigatul nostru:Stați![...]"</nowiki> Opoziția ziarului față de partidul conservator se observă în nenumărate articole ale ziarului,atâta timp cât el este unul de factură
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 39. - Puterea executivă este încredințată Regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune. Art. 40. - Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Regelui. Art. 83. - Regele, în vieață fiind, poate numi o Regență, compusă din trei persoane, care, după moartea Regelui, să exercite
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine răspunzător de acel act. Art. 88. Art. 89. - Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei Domnii. Art. 90. Art. 91. - Regele nu are alte puteri decât acele date lui prin Constituțiune.
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
au solicitat să se înființeze gărzi naționale românești, înarmate de către armata austriacă așa cum aceasta le-a înarmat pe cele maghiare, constituite deja de multă vreme. Avram Iancu s-a aflat printre semnatarii procesului-verbal al adunării, care în final a proclamat "„constituțiunea împărătească austriacă”", deci opunerea și mai dură față de revoluția ungară și revenirea la situația dinainte de 25 aprilie 1848. La 30 septembrie Iancu a plecat de la Blaj înapoi în munți, însoțit de moții săi. La 10 octombrie 1848 Kossuth Lajos adresează
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Constituției din 1923. La 10 februarie 1924, Partidul Țărănesc a adresat partidelor din opoziție o scrisoare prin care propunea crearea unui front unit, pe baza unei platforme care includea, între altele: împiedicarea guvernului de a realiza „legiuirile de aplicare a Constituțiunii sale și a legilor de acaparare a avuțiilor statului”; răsturnarea guvernului liberal, stabilirea unui regim legal și constituțional; anularea legislației liberale . Singurul partid care a răspuns apelului a fost Partidul Național. La începutul lunii mai 1924 între Vasile Goldiș, Iuliu
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
mai deschise, cănd mai închise (în funcție de lâna pe care o aveau la dipoziție). Culoarea hainei franciscane a fost definită nu după mult timp că fiind cea gri-cenușie pentru toți fra...nciscanii, așa încât deja din timpul sfanțului Bonaventura, mai exact în Constituțiunile de la Narbona, era prevăzut cum trebuia să fie stofă din care se confecționa haină: „două fire negre și unul alb”. În plus, această culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăința, de convertire care trebuie să caracterizeze
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
poeziilor. Este unul dintre fruntașii revoluției de la 1848, participând la toate acțiunile ei importante: este prezent la citirea proclamației revoluționare; este însărcinat "să ridice tabacii și mărginații și tinerimea din București, să meargă gloată la Palat și să ceară sancționarea Constituțiunii" (Ion Ghica, "Scrisori"); este secretar al guvernului provizoriu, vornic al capitalei, membru în comisia pentru dezrobirea țiganilor. După înfrângerea revoluționarilor, ia drumul exilului, mai întâi în Ardeal. În primăvara anului 1849 editează la Brașov ziarul politic "Espatriatul", care are ca
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
Constituțiunea României din 29 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” - fiindcă constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare
Constituția României din 1923 () [Corola-website/Science/306176_a_307505]
-
Iași. Petiția de la Iași era făcută în vreme de pace, când nu era vorba de invazie rusească: a fost adresată Măriei Sale Preaînălțatului nostru Domn, ca o formulare de dorințe a căror realizare se căuta tot pe calea prevăzută de însuși Constituțiunea țărei. De atunci încoace opiniele noastre s-au adâncit și în orice caz repetarea acelei petiții ar avea acelaș spirit, dar nu se știe dacă ar mai conținea aceleași puncte sau și altele. Dar, dacă ea s-ar repeta, o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
august următorul neadevăr: Organele opoziției cer convocarea unei Constituante care să introducă Dobrogea din capul locului fără nici o tranzițiune în viața constituționala a României... (opoziția) fiind sigură că nici un guvern nu va putea să aplice din capul locului în Dobrogea Constituțiunea și întreaga noastră legislațiune; că prin urmare în această privire nici guvernul actual nu {EminescuOpX 101} va putea face astfel, ea începe de pe acum a cere imposibilul, pentru ca în urmă să aibă aerul de a fi mai liberală și mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]