1,368 matches
-
în care ar urma să se tranșeze un litigiu privind constituționalitatea unei legi; tocmai de aceea, Curtea Constituțională, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , este singura în drept să hotărască asupra competenței sale; faptul că legiuitorul constituant nu s-a referit expres și la judecătorul administrativ nu poate conduce la excluderea lui cît timp, fiind investit cu soluționarea unui litigiu, el are, în acest sens, rolul ce revine oricărui alt judecător, în general; desigur însă că, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]
-
abuz. Textul constituțional al art. 114 conferă Guvernului posibilitatea ca în timpul unui mandat să apeleze la asumarea răspunderii într-o perioadă mai grea, când întâmpină dificultăți în cadrul procedurilor de dezbateri parlamentare pe marginea unui proiect de lege. De aceea, legiuitorul constituant a prevăzut o procedură excepțională de legiferare, în sensul că a oferit Guvernului posibilitatea de a risca un proiect de lege deodată cu propriul său mandat. Însă, prin asumarea răspunderii Guvernului pe 3 proiecte de lege într-o singură zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
de-a IX-a legislatură, Consiliul Constituțional francez, în Decizia nr. 89-269 din 22 ianuarie 1990, arată că această procedură "privează de facto Adunarea Națională de una din funcțiile sale esențiale", iar în urma revizuirii constituționale din 23 iulie 2008 legiuitorul constituant francez a precizat in terminis că Guvernul poate să își asume răspunderea pe legea bugetului de stat și cea a bugetului de asigurări sociale și că " Guvernul poate să își asume într-o sesiune o singură dată răspunderea pe un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
Articolul 1 (1) Se constituie Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul Național din 8 decembrie 1991, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221841_a_223170]
-
finală din Constituție. Prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , precitată, paragraful 53, Curtea a reținut că, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
Curtea Constituțională cu nr. 4.645 din 4 decembrie 2013, punctul de vedere prin care apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. 29. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă se arată că acestea nu pot fi primite, întrucât, "în viziunea legiuitorului constituant, alegerea modului în care Guvernul transpune în plan legislativ măsurile preconizate este lăsată, fără îndoială, la latitudinea acestuia". Nu este încălcat nici principiul loialității constituționale, întrucât "Guvernul nu a interferat cu activitatea de legiferare a Parlamentului, având în vedere că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
tot teritoriul țării și va îmbunătăți modul de furnizare a serviciilor publice pentru toți locuitorii din România". De asemenea, "statuarea principiului descentralizării la nivel constituțional reflectă în mod direct importanța pe care i-a acordat-o acestui domeniu chiar legiuitorul constituant". 39. Referitor la aplicarea imediată a legii în cauză, se invocă rațiuni ce țin de aprobarea bugetului pe anul 2014. Se arată că, "în cazul adoptării ulterioare a descentralizării administrative, o serie de competențe ale serviciilor deconcentrate vor trece în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
4. Procedura de adoptare a legilor organice și ordinare este reglementată de art. 75 și art. 76 din Constituție, aceste texte constituindu-se în dreptul comun în materie. Pe lângă procedura de drept comun/obișnuită de adoptare a legilor (organice/ordinare), legiuitorul constituant a reglementat la art. 114 din Constituție instituția angajării răspunderii Guvernului, care se constituie într-o veritabilă procedură specială de adoptare a legilor, derogatorie de la dreptul comun. 5. Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură complexă ce implică raporturi de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
precum și prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
în Consiliul Minorităților Naționale") și în ceea ce privește persoanele de etnie română, pe care, printr-o sintagmă fără niciun suport constituțional, respectiv aceea de "comunitate românească", le asimilează, sub acest aspect, minorităților naționale. 3.18. Or, sintagma "poporul român" pe care legiuitorul constituant o folosește atunci când, în art. 2 alin. (1) stabilește că "suveranitatea națională aparține poporului român", implică în mod necesar unitatea și unicitatea poporului, fiind incompatibilă cu identificarea, în cadrul poporului român și pe teritoriul României, a unor structuri bazate pe apartenența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243171_a_244500]
-
subiecte de drept titulare de creanțe certe, lichide și exigibile. Cauțiunea reprezintă o garanție în vederea evitării abuzului de drept, cât și o garanție pentru prejudiciile cauzate creditorului. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prin noțiunea de "cetățeni" folosită de legiuitorul constituant în art. 16 alin. (1) din Constituția României, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiției, fie că este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituțiile și autoritățile publice. Ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253538_a_254867]
-
cele prevăzute de acest articol, privind statutul de parlamentar, se stabilesc prin lege organică, și ale art. 71, potrivit căruia cuantumul indemnizației și celelalte drepturi cuvenite parlamentarilor se stabilesc prin lege. Ca atare, față de aceste dispoziții rezultă intenția incontestabila a Constituantei de a scoate anumite reglementări din sfera de reglementare a regulamentelor parlamentare. Mai mult, dispozițiile constituționale menționate urmăresc să realizeze o simetrie între reglementările cuprinse în regulamentele celor două Camere parlamentare, din moment ce acestea din urmă au aceeași legitimitate și aceleași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110203_a_111532]
-
a Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, termen stabilit de legiuitor în art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având drept rezultat blocarea exercitării dreptului conferit de legiuitorul constituant unor categorii de persoane și autorități publice prin art. 146 lit. a)". Se susține că textul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 trebuie interpretat în lumina principiilor generale de drept, care conduc la concluzia că termenele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
termenul de două zile la o zi, situație care în cazul unor subiecte de sezină echivalează cu imposibilitatea exercitării efective a dreptului conferit de art. 146 lit. a) din Constituție. Or, este evident că nu aceasta a fost intenția legiuitorului constituant, existența unor termene de protecție rezonabile, care să asigure tuturor posibilitatea exercitării dreptului în mod efectiv, fiind implicită în textul art. 146 lit. a) din Constituție". Interpretarea potrivit căreia nu se aplică dreptul comun în materie (art. 101 din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
asemenea, este necesară o perioadă până la data alegerilor și pentru a da posibilitatea instanțelor de a se pronunța asupra contestațiilor privind candidații care se consideră că nu îndeplinesc condițiile constituționale și legale pentru a fi aleși. De altfel, cănd legiuitorul constituant a dorit să stabilească o altă dată la care să fie îndeplinite anumite condiții, a prevăzut prin alin. (2) al art. 35 că data alegerilor să fie momentul când trebuie îndeplinită condiția de varsta din partea unei persoane pentru a putea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140939_a_142268]
-
fundamentală a consacrat prin art. 32 alin. (6) principiul autonomiei universitare, fără să definească însă această noțiune, de unde, văzând și prevederile alin. (5) al aceluiași articol, în conformitate cu care învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), cu același prilej, Curtea a mai reținut că principiul autonomiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237452_a_238781]
-
libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), cu același prilej, Curtea a mai reținut că principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237452_a_238781]
-
Deputaților și Senatului. Considerăm că prevederile regulamentului supuse controlului de constituționalitate reprezintă o interpretare extensivă nepermisă a dispozițiilor Constituției referitoare la procedura suspendării din funcție a Președintelui României, adăugând la acestea proceduri a căror instituire nu a fost în intenția Constituantei. Reglementarea procedurii prin regulament împrumută de fapt unele prevederi constituționale care au ca obiect alte instituții juridice. Posibila sancțiune a suspendării din funcție a Președintelui României pentru săvârșirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției și procedura acestei forme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187596_a_188925]
-
106 alin. (2) din Legea fundamentală". Se considera că raportarea neconstituționalității ordonanței, în ansamblul său, la prevederile art. 72 alin. (3) lit. f) și k) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată, "având în vedere că singura condiție stabilită de legiuitorul constituant pentru adoptarea ordonanțelor de urgență este cea referitoare la existența cazului excepțional, utilizarea altor proceduri constituționale, așa cum este legea specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domeniul legilor organice, nefiind obligatorie, cu atat mai mult cu cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148859_a_150188]
-
art. 32 alin. (4) din Legea fundamentală reglementează principiul gratuității învățământului de stat, fără a distinge din această perspectivă între diferitele niveluri și forme de învățământ. Rezultă că în sfera învățământului universitar de stat regula este gratuitatea acestuia, chiar dacă legiuitorul constituant, într-o interpretare mai largă, subsumată însă reglementării legale, nu exclude posibilitatea învățământului de stat cu taxă. Or, dispozițiile art. 58 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 răstoarnă esența principiului constituțional, deoarece circumscrie situa��iile de gratuitate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157792_a_159121]
-
lege a unor criterii și condiții care să valorifice principiul gratuității învățământului de stat. Este adevărat că regula o reprezintă gratuitatea învățământului universitar de stat, dar interpretarea dispoziției constituționale conduce la soluția, admisă de altfel de autorul excepției, că legiuitorul constituant nu exclude și posibilitatea învățământului de stat cu taxă. În aceste condiții, textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 32 alin. (4), ci, dimpotrivă, constituie un adevărat reflex al lor, dând expresie, în mod adecvat, principiului consacrat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157792_a_159121]
-
12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 sunt constituționale. În acest sens se arată că raportarea neconstituționalității textelor de lege criticate la prevederile art. 31 alin. (1)-(3) din Constituție nu poate fi reținută, "deoarece chiar legiuitorul constituant a distins între lt; lt;orice informații de interes public gt; gt;, pe de o parte, și lt; lt;informațiile care nu trebuie să prejudicieze siguranța națională gt; gt;, pe de altă parte". În concordanță cu aceste dispoziții constituționale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155310_a_156639]
-
1944 și următoarele, se abroga. Articolul 3 România este Republică Populară. Denumirea Statului Român este: "Republică Populară Română" (R.P.R.). Articolul 4 Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaților pînă la disolvarea ei și pînă la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixă de Adunarea Deputaților. Articolul 5 Adunarea constituanta va hotărî formă nouei Constituții a Republicei Populare Române. Articolul 6 Pînă la intrarea în vigoare a nouei constituții puterea executivă va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125388_a_126717]
-
Română" (R.P.R.). Articolul 4 Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaților pînă la disolvarea ei și pînă la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixă de Adunarea Deputaților. Articolul 5 Adunarea constituanta va hotărî formă nouei Constituții a Republicei Populare Române. Articolul 6 Pînă la intrarea în vigoare a nouei constituții puterea executivă va fi esercitata de un prezidiu compus din cinci membri aleși, cu majoritate, de Adunarea Deputaților dintre personalitățile vieții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125388_a_126717]
-
numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare. Articolul 230 Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]