1,488 matches
-
care le generează și efectele acestora. O asemenea autoritate nu ființează numai prin simplul fapt al existenței sale, ci prin atribuțiile și actele pe care le emite, acestea din urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități administrative prin lege organică a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
care le generează și efectele acestora. O asemenea autoritate nu ființează numai prin simplul fapt al existenței sale, ci prin atribuțiile și actele pe care le emite, acestea din urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități administrative prin lege organică a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
ipoteza în care s-ar fi aprobat adoptarea acesteia prin procedură de urgență, desigur, termenele puteau fi mult comprimate. În concluzie, scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. ... 30. Președintele Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere, cu Adresa nr. 2/9.449 din 1 noiembrie 2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.730 din aceeași dată, prin care consideră, în esență, că
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
nu poate fi comparată situația proiectelor/propunerilor legislative aflate în procedură obișnuită cu a celor aflate în procedură de urgență. Așadar, scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență, cerută conform art. 76 alin. (3) din Constituție, republicată, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. Astfel, se consideră că, în mod contrar elementelor prezentate în conținutul sesizării de neconstituționalitate, atât în cadrul ședinței comisiei speciale, cât și în cadrul ședinței plenului Camerei Deputaților, au fost organizate dezbateri generale și dezbateri pe
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
sunt publice, iar prin excepție, în unele situații expres prevăzute de lege, fie în termeni expliciți, fie într-o formulare generală, legiuitorul a prevăzut că aceste ședințe au caracter nepublic. Spre deosebire de alte autorități publice fundamentale pentru care legiuitorul constituant a prevăzut în mod expres caracterul public al ședințelor, Legea fundamentală nu a stabilit o astfel de soluție pentru ședințele CSM. Reglementarea criticată respectă întru totul standardele stabilite în documentele internaționale adoptate. Astfel, prin Avizul nr. 24 (2021) - „Evoluția consiliilor
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011). Prin Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, Curtea a observat că legiuitorul constituant originar a optat pentru includerea în componența CSM și a unor membri care nu sunt magistrați de profesie, dar care reprezintă societatea civilă, sunt specialiști în domeniul dreptului și se bucură de înaltă reputație profesională și morală. Potrivit art. 133
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
necesar, un alt principiu, cel al responsabilității, întrucât, în mod contrar, însăși Constituția și respectarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ar deveni facultative. ... 15. În sensul celor de mai sus sunt și argumentele reținute de Curtea Constituțională potrivit cărora legiuitorul constituant a consacrat independența judecătorului pentru a-l apăra pe acesta de influența autorităților politice și, în special, a puterii executive; această garanție nu poate fi însă interpretată ca fiind de natură să determine lipsa responsabilității judecătorului. Legea fundamentală nu conferă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
scurtate, iar modul în care acestea au fost comprimate și intervalele de timp rezultate reprezintă aspecte legate de aplicarea regulamentelor parlamentare. Scurtarea termenelor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituție, legiuitorul constituant prevăzând expres această posibilitate. Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost adoptată în procedură de urgență, astfel că scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ al legii nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la respectarea și posibilitatea de a deroga
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
afectat astfel dreptul la un proces echitabil, respectiv principiul securității juridice care impune asigurarea interpretării unitare a legii, fiind încălcat art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Legiuitorul constituant a consacrat independența judecătorului pentru a-l apăra pe acesta de influența autorităților politice și, în special, a puterii executive; această garanție nu poate fi însă interpretată ca fiind de natură să determine lipsa responsabilității judecătorului. Legea fundamentală nu conferă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legislativă creează o aparență de neobligativitate a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce induce în sistemul judiciar percepția caracterului opțional al acestora. Mai mult, în privința deciziilor Curții Constituționale este afectată voința legiuitorului constituant care, în anul 2003, a întărit forța deciziilor antereferite, care au dobândit caracter general obligatoriu. Noua reglementare reprezintă, așadar, un regres sub aspectul efectelor pe care deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale le produc în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
legislativ poate fi analizată numai în condițiile în care un text constituțional prevede expres atribuția de avizare a acesteia, sens în care a făcut trimitere la Consiliul Legislativ și art. 79 din Constituție. Curtea a subliniat că dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii obligativității solicitării avizului consultativ al unei autorități publice (în speță Consiliul Economic și Social), atunci aceasta ar fi fost exprimată în cuprinsul art. 141 din Constituție, într-un mod asemănător celui folosit la redactarea
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
sumei propuse de expropriator, fie ca urmare a recunoașterii acestui caracter prin hotărâre judecătorească irevocabilă. ... 8. Însă, potrivit dispozițiilor legale criticate, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor persoanelor aparent îndreptățite, astfel încât „dreapta și prealabila despăgubire“ prevăzută de legiuitorul constituant este înlocuită cu consemnarea despăgubirii pe numele expropriaților. Or, operațiunea consemnării nu poate echivala cu plata despăgubirilor prin care ar trebui să se finalizeze exproprierea. Tot în detrimentul expropriatului, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, este suficient
DECIZIA nr. 419 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265621]
-
alin. (2) lit. b) din Constituție stabilesc că nu constituie muncă forțată munca unei persoane condamnate, prestată în condiții normale, în perioada de detenție sau de libertate condiționată, acestea fiind singurele excepții cu relevanță în domeniul penal admise de legiuitorul constituant, dar care nu sunt incidente în situația amânării aplicării pedepsei și, respectiv, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere (Decizia nr. 616 din 22 septembrie 2020, paragraful 17, și Decizia nr. 501 din 13 iulie 2021, paragraful 18, precitate). ... 18. Sub
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
regulamentare. Reținând considerentele mai sus evocate, apreciază că „limitările“ aferente dezbaterii și adoptării proiectelor de lege în procedură de urgență, la care se face referire în motivarea deciziei citate, sunt inerente și pe deplin anticipate și asumate de către legiuitorul constituant. ... 23. Față de cele expuse, consideră că, pe durata desfășurării în procedură de urgență a procesului legislativ la Senat, precum și la Camera Deputaților, legea criticată a fost dezbătută și adoptată cu respectarea normelor și procedurilor parlamentare, cu luarea în
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
noiembrie 2010, respectiv Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, instanța de contencios constituțional a stabilit că „dispozițiile art. 45 din Constituție garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora «în condițiile legii»“. Legiuitorul constituant i-a acordat legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și libera inițiativă. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, a stabilit că „principiul libertății
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
informatică utilizată de textul de lege criticat se referă la toate infrastructurile informatice indiferent de mărimea, relevanța sau deținătorul acestora. În ceea ce privește expresia interes național, reținem că aceasta nu este definită în legislație, Curtea Constituțională constatând că legiuitorul constituant a utilizat-o, Legea fundamentală făcând referire la acest concept în conținutul prevederilor art. 87 alin. (1), art. 90, art. 135 alin. (2) lit. b) și d) și art. 136 alin. (3). Curtea a constatat că noțiunea de „interes național
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală nu este supusă niciunei căi ordinare de atac. ... 5. Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că din prevederile art. 129 din Constituție nu rezultă că legiuitorul constituant ar fi avut intenția de a supune căilor de atac orice hotărâre judecătorească, exercitarea acestui drept fiind lăsată la latitudinea autorității legiuitoare. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIA nr. 10 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266676]
-
autoritățile prevăzute în mod expres în titlul III, precum și la art. 140 și art. 142 din Constituția României, republicată. În titlul III, capitolul 5 al Constituției, în cadrul secțiunii 1 cu denumirea marginală „Administrația publică centrală de specialitate“, legiuitorul constituant a inclus în cadrul acestei categorii, printre altele, forțele armate. Astfel, potrivit art. 118 din Constituție: (1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
nr. 62 din 13 februarie 2018, a precizat că Parlamentul are, de principiu, obligația constituțională de a legifera în orice domeniu și în privința oricărui raport juridic reflectat din viața socială, economică, culturală, juridică a statului, deținând, prin voința Adunării constituante, monopol de legiferare. ... 22. Consideră că stabilirea criteriilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare nu poate fi reținută ca argument de neconstituționalitate, fiind mai degrabă un aspect de oportunitate, în care Parlamentul, în calitate de unică
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
a cărui opțiune în privința caracterului oportun al măsurii nu poate fi cenzurată. ... 23. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004, în care se precizează că limitele exercitării rolului Parlamentului sunt prevăzute expres în Legea fundamentală. Astfel, examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare, Curtea a constatat că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele reexaminării, având în vedere că
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
o parte, un beneficiu privește condițiile de eligibilitate, iar, pe de altă parte, celălalt vizează un element de stabilire a cuantumului pensiei. ... 15. Instanța de judecată consideră că o interpretare contrară ar lipsi de substanță și protecția acordată de legiuitorul constituant persoanelor cu handicap în condițiile în care recunoașterea unui stagiu mai mic de cotizare este expresia recunoașterii de către legiuitor a eforturilor suplimentare pe care aceste persoane le depun în activitate. Ca atare, un stagiu redus pentru persoanele cu handicap
DECIZIA nr. 487 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270057]
-
a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, se susține că textul criticat încalcă prevederile art. 41 alin. (8) din Constituție referitoare la prezumția de dobândire licită a averii, prezumție care a fost reglementată de legiuitorul constituant pentru a preveni repetarea experiențelor din trecut cu privire la confiscarea averilor dobândite în mod licit. Se susține că, în lipsa respectării acestei prezumții, cetățenii care au convingerea dobândirii licite a averilor ar putea fi deposedați de acestea, în timp
DECIZIA nr. 282 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273897]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]