641 matches
-
Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci în respectul reciproc al soților, armonia trupească și duhovnicească, vederea celuilalt ca dar jertfitor dăruit de Dumnezeul iubirii. Sexualitatea nu trebuie considerată demodată și constrângătoare 40 deoarece ea exprimă nu numai relația trupească a oamenilor, ci nevoia lor de înțelegere cu ceilalți, nevoia de a iubi și de a fi iubit, nevoia de gingășie, de tandrețe, de compasiune față de celălalt. Ea privește persoana umană ca
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
decât să renunțe la o idee. Este urmărit firul respectării de G. Călinescu a obiecțiilor și mai cu seamă a pretențiilor cenzurii, dând cuvânt lui Șt. Cazimir. El reproduce după șpalturi această confruntare între două forțe, dintre care una strict constrângătoare, și scrie: "Cititorul care a avut răbdarea să parcurgă atent această listă și să compare între ele versiunile succesive a putut gusta implicit o desăvârșită artă a metonimiei și eufemismului, a omisiunii sau a intercalării, pe care am fi tentați
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
o mișcare cu adevărat fascistă. Dacă autorul și-ar fi scris cartea fără să simtă nevoia unor asemenea echivalări ideologice, atunci monografia dînsului ar fi fost ireproșabilă. Așa însă, Florin Țurcanu, obligat parcă să se supună unui tipar de gîndire constrîngător, dă impresia că emite semnale liniștitoare menite a da publicului francez posibilitatea de a-l localiza ideologic pe însuși autorul cărții. Căci, atunci cînd pui legionarilor și, implicit, lui Eliade eticheta de fasciști, ceea ce faci nu se numește istorie, ci
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
identifică existența unor factori care pot produce disonanță între modul de gândire al individului și faptele sale. De exemplu, studenții se înscriu la universitate cu scopul de a dobândi și aprofunda cunoștințe; cu toate acestea, indiferent de atitudinea permisivă sau constrângătoare, unii recurg la mijloace de fraudă intelectuală, iar alții nu. Drept urmare, cei ce recurg la fraudă intelectuală nu își ating scopul asumat prin dobândirea rolului de student; cunoștințele acumulate de ei nu vor fi suficiente pentru integrarea lor pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de viață, dar individul nu a apărut dintr-odată, are o istorie în care s-a născut și s-a format, iar această istorie a validat anumite identități colective care pot fi folosite ca repere. Ele nu sunt un adevăr constrângător, singurul adevăr revelat fiind, în cele din urmă, iubirea. Însă, tocmai pentru că este libertate infinită, iubirea nu se lasă definită, astfel încât în numele ei se poate justifica orice, chiar și violența. Astfel, propunerea lui Vattimo deplasează întrebarea inițială spre una despre
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
miză „demistificatoare”. Evident că lucrurile nu puteau continua astfel la nesfârșit - mai cu seamă în cazul unui spirit ce „poseda în chip dramatic presentimentul inerțiilor literaturii”384 - și soluțiile salvatoare au fost găsite la timp. Evadarea din mecanismul - de-acum constrângător - a condus, pe de o parte, la valorificarea ludicului și a împerecherii copilărești de vorbe, în spirit arghezian (O aripă și-un picior despre cum era să zbor), pe de alta, la exploatarea resurselor non-poeticului și la evitarea sistematică a
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al Franței, o „aventură a minții” de o ambiție faraonică, al cărui obiectiv era recensământul pe teren, canton după canton, al clădirilor, mobilierului etc. Legea din 6 iulie 1973 vine să completeze acest dispozitiv legislativ deosebit de eficient, dar uneori prea constrângător În ochii cetățenilor. O privire umanistă Templu al patrimoniului cultural al societăților umane, muzeul poate fi definit ca o „instituție permanentă, fără scop lucrativ, În slujba societății și a dezvoltării sale, deschisă publicului și care face cercetări asupra mărturiilor materiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În privința extensiei, primele teorii sociologice au operat cu un concept universal de societate, similar celui de natură. Ca și natura, considerată ca fiind unică, obiectivă și exterioară, societatea ar fi „naturală”, organică, universală în timp și spațiu, obiectivă, exterioară și constrângătoare în raport cu indivizii. Obiectivul central al cercetării sociale ar consta în definirea „legilor sociale” considerate legi naturale; referința analitică ar fi societatea „naturală”, iar finalitatea ultimă ar fi explicația (mai degrabă filosofică) a funcționării și devenirii societății universale. Citindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care sunt diferențiate „organe” aflate în relație unele cu altele (H. Spencer); b) universalizat până acolo încât erau umbrite diferențierile teritoriale sau naționale dintre sisteme sociale; c) asociat cu „istorii” discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar fi următoarea: este cumva societatea doar exterioară, universală, integratoare și constrângătoare în raport cu actorii înșiși sau ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar fi următoarea: este cumva societatea doar exterioară, universală, integratoare și constrângătoare în raport cu actorii înșiși sau ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea lor, specifice sau particulare cum sunt, contribuie la construcția societății? Astfel formulată, problema vizează raportul ontologic dintre individ și societate și relația cognitivă dintre cunoașterea actorului comun și cunoașterea sociologică
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explicațiile factoriale sau structurale exclusiviste. Ca mecanism de constituire și funcționare a societății, piața tot mai extinsă eliberează individul de efectele determinante ale unor factori sau structuri cum ar fi clasa socială, ocupația, organizația, baza economică etc., care îl plasau constrângător în spațiul social. Odată cu această eliberare, individul este așteptat să devină tot mai mult creator și responsabil al propriei vieți și biografii, prin decizii care-i deschid și îl ajută să-și consacre traiectoriile de viață. Focalizarea pe individualizare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
scurtă este o întrebare la care Liviu Papadima revine în a treia secțiune, scrisă în 1995, în care schițează tendințele dominante în receptarea operei lui Caragiale. Un posibil răspuns este că "proza scurtă caragialiana se oferă intuiției, cu o forță constrîngătoare, ca imagine a unui întreg" (p. 166), pe cînd "comediile(...), desi provenind dintr-un interval de timp mai redus și mai compact - 1879-1885 - oferă mai puține șanse de configurare a unei umanități globale" (p. 168). Ca încununare a "realismului" tradițional
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
Liana Tugearu Ce mai poate inventa omul, constrângător pentru om? În era modernă - aglomerările. Case peste alte case, cuști de iepuri numite apartamente, în care auzi și suporți o bună parte din ceea ce se petrece în cuștile vecine. Metroul, în care, la orele de "de vârf" îți faci
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
patriotism, lipsit de pudoare, pentru că toate aceste escelente calități nu au nici o influență asupra afacerilor publice și ar avea numai atunci când ar fi la guvern. Încolo, am declarat-o de atâtea ori că partidul conservator nu are un interes imediat, constrângător, de-a veni la putere și că toată lupta lui e îndreptată în contra falsificării regimului constituțional și gravelor neajunsuri morale și materiale cari rezultă din sistemul amăgirii și presiunii. Schimbați sistemul și n-avem nimic cu oamenii. Că sânt o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precum ne pare rău că un prelat atât de amabil ca Iacobini are cauze de-a fi rău dispus asupră-ne, dar în privirea egalității concesiunilor, în privirea procedării pari passu, non possumus de stat al nostru e tot atât constrângător ca și cel bisericesc. Nici cu Marella nici cu Iacobini n-am vorbit un cuvânt măcar ce-ar putea fi comentat că ne-am învoi c-o revizie sau c-o abrogare a legilor din mai; o practică pacifică, un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Așa că l-aș scoate. La urma urmei, poți să tot scoți și să scoți. Spuneați la o întânire cu publicul, în București, că personajele principale din Cabală la Kabul nu sunt personaje normale, pentru că trăiesc în condiții cu totul speciale, constrângătoare. Vreți să detaliați? În acest caz precis, există mai multe nivele sau straturi simbolice. Nu poți lăsa la o parte faptul că ei sunt evrei, că sunt evrei care trăiesc într-o țară musulmană, în mijlocul violenței prin excelență. Nu trebuie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
asupra voinței primare pentru ca individul uman să nu cedeze prea ușor dorinței și să intre În contradicție cu normele morale. Aceasta oferă baza, În jurul căreia se conturează problemele fundamentale ale eticii: probleme referitoare la originea, temeiul valabilității sau obligativității normelor constrângătoare! Acestor chestiuni li se găsesc o serie de răspunsuri În filosofia morală kantiană. Dacă etica aristotelică este În Întregime o teorie a valorilor, filosofia morală kantiană este deontologie. Voința are valoare morală, spune Kant, numai dacă nu este determinată de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să te bucuri de câștigarea și de adunarea lor. Ca om liber, el nu este alienat nici de faptul de a-i avea, nici de acela de a nu-i avea. Aristip privește la fel bogăția și sărăcia, două stări constrângătoare, care îngrădesc libertatea și fac imposibilă o reală autonomie. A trebui să cerșești echivalează cu a avea mereu grija bunurilor tale: viața e prea scurtă ca să pierdem timpul cu niște activități de care ne putem lipsi. Câteva anecdote ni-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dualismului, care opune cele două instanțe ireconciliabile: un trup material, un suflet spiritual. Așa ceva e valabil pentru pitagoricieni și platonicieni, la care, într-adevăr, cele două ordini există separate, distincte, fiecare dintre ele ținând clar de lumea sa. Creată, coruptibilă, constrângătoare pentru primii, necreată, eternă, nemuritoare, necoruptibilă pentru ceilalți. De o parte, o osândă sub formă de mormânt; de cealaltă, o șansă făcând posibilă o eventuală mântuire. Sensibil și inteligibil. Dar ce înseamnă aceste cupluri de opoziții pentru un materialist? Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai multe privințe? Philodemos din Gadara este și autorul unor epigrame care ne informează asupra naturii acestui epicurism în carne și oase. Exercițiul poetic versificat are constrângerile sale, desigur, iar unii își imaginează numărul de picioare metrice ca fiind mai constrângător decât ideea. Poetica filosofului dovedește însă că fondul și forma trebuie să se echilibreze. Nici vorbă ca unul dintre cele două elemente să fie pus în evidență în detrimentul celuilalt. Dacă sirianul acționează în consecință, poemele lui pot aduce informații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este foarte important să surprindem elementele tipologice, și nu cele particulare. Avem de-a face, până la
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
enervează sau îi face plăcere? E foarte important. Nu e vorba de slugărnicie sau oportunism, ci de precauție. Cunoscând rigorile unei redacții, eviți înțelept conflicte și tensiuni inutile. Nu cred să existe o altă meserie la fel de agitată, de imprevizibilă și constrângătoare în chiar lipsa ei aparentă de constrângeri. Munca unui ziarist nu are niciodată sfârșit. Mereu trebuie să stai cu pușca la picior. În toiul nopții, dacă te sună șeful, trebuie să dictezi rapid un articol sau să pleci urgent pe
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inputurilor, fie prin alterarea outputurilor. Așa cum se poate constata, principiul echității poate distorsiona prin efectele sale comportamentul actorilor din rețelele de schimb supuse studiului experimental. Designurile experimentale variază între două extreme în ceea ce privește cantitatea de informație oferită participanților. Unele designuri sunt constrângătoare, încercând să restricționeze cât mai mult informațiile subiecților despre 8. Burgess și Nielsen (1974: 428) disting între egalitate și echitate. Astfel, egalitatea se referă la situațiile în care rezultatele sunt similare pentru toți, iar echitatea se referă la relația dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și B decid să încheie o relație de schimb ca urmare a unei negocieri, atunci se spune că avem de-a face cu un schimb negociat. În general, acesta este cazul tranzacțiilor economice care implică negociere și încheierea de acorduri constrângătoare menite să minimizeze posibilitatea ca partenerii de schimb să defecteze (să înșele). În viața socială există însă și situații în care actorii decid să încheie relații de schimb fără a negocia cantitatea de resurse și fără a încheia vreun acord
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
reciproc) fac parte din aceeași categorie de schimburi sociale, cele definite drept directe (vezi tabelul 4.1). Ambele tipuri de schimb implică ideea existenței unei dependențe directe între participanții la schimb. Indiferent dacă negociază sau nu și dacă încheie contracte constrângătoare sau nu, aceste schimburi vor implica întotdeauna parteneri interesați de obținerea unor cantități din resursele controlate de ceilalți. Cu alte cuvinte, aceștia vor fi dependenți direct de comportamentul celorlalți pentru obținerea resurselor de care sunt interesați. Emerson (1976) introduce o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]