247 matches
-
unei multitudini de factori de influență. Astfel, despicătura posterioară incompletă a determinat la subiectul H.L. în vârstă de 3 ani și 6 luni, operată la această vârstă, o ușoară rhinolalie apperta, cu absența consoanelor linguo-velare (c-g) și a siflantelor constrictive (s, ș, t, z) în timp ce la subiectul A.E. cu același defect clinic, operată la 7 ani și crescută de o bunică surdă, rhinolalia apperta s-a găsit alături de o paralalie universală, toate elementele consonantice fiind înlocuite cu nasalele (m
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prostaglandina E2 (PGE2) produsă de celulele musculare din medie și adventiție, și un vasodilatator asemănător oxidului nitric (NO), care împiedică închiderea canalului [5]. Așadar închiderea canalului arterial după naștere este un proces complex în care balanța este influențată de către factorii constrictivi și cei dilatatori. La nou-născutul la termen câștigă factorii constrictivi (respectiv O2) în timp ce la prematuri canalul arterial este mult mai sensibil la factorii dilatatori. S-a constatat faptul că la prematuri chiar dacă există o scurtă perioadă de timp în care
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
adventiție, și un vasodilatator asemănător oxidului nitric (NO), care împiedică închiderea canalului [5]. Așadar închiderea canalului arterial după naștere este un proces complex în care balanța este influențată de către factorii constrictivi și cei dilatatori. La nou-născutul la termen câștigă factorii constrictivi (respectiv O2) în timp ce la prematuri canalul arterial este mult mai sensibil la factorii dilatatori. S-a constatat faptul că la prematuri chiar dacă există o scurtă perioadă de timp în care canalul este închis (spontan sau medicamentos), el se poate redeschide
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
în caz de extrasistole bigeminate când se descriu trei timpi: undă pulsatilă normală, undă pulsatilă mică și pauza compensatorie. f) pulsul paradoxal - Kussmaul se caracterizează prin diminuare până la dispariție a pulsului în cursul inspirației. Se întâlnește în pericardita exudativă, pericardita constrictivă, tumori mediastinale, simfize pleurale mari la nivelul hemitoracelui stâng, emfizem pulmonar obstructiv. TENSIUNEA ARTERIALĂ Forța exercitată de masa sanguină asupra pereților arteriali sub influența activității contractile ritmice a inimii, în vederea deplasării sângelui în arborele vascular închis, poartă denumirea de presiune
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care au fost evidențiate la debutul infarctului și în evoluția sa: 1. externarea pacientului din spital este discutabilă în funcție de tratamentul aplicat inițial și/sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mai rar precordial, epigastric, interscapular sau numai într-o zonă de iradiere. Iradierea durerii anginoase este cel mai frecvent în umărul stâng și pe fața internă a brațului, până în ultimele două degete ale mâinii stângi. Caracterul durerii anginoase este tipic constrictiv. Durata crizei anginoase este de 3-5 minute, maxim 10-15 minute. Dacă durerea depășește 20-30 de minute se ridică suspiciunea constituirii unui IMA. Condițiile de apariție ale durerii anginoase sunt reprezentate de efortul fizic, frigul, stresul psihic, deci condiții care cresc
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
abundent sau foarte abundent și semnele ce decurg de aici; o evoluție subacută (febră moderată, stare generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Bolnavii prezintă astenie, fatigabilitate, stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate. Durerea precordială și frecătura pericardică pot fi sau nu prezente. Odată cu acumularea lichidului pericardic apar dispneea și semnele insuficienței cardiace hipodiastolice. Semne obiective: se pot constata semne de pericardită cronică constrictivă sau semne de insuficiență cardiacă congestivă [10]. Examinări paraclinice - Examenul radiologic evidențiază o umbră cardiacă mărită în volum, cu dispariția arcurilor normale ale siluetei cardiace și diminuarea sau dispariția pulsațiilor. - Electrocardiograma arată prezența undelor T aplatizate sau negative și al
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pericardic prin înregistrarea zonelor lipsite de ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
înregistrarea zonelor lipsite de ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în primul rând de pericardita tbc (până la 70% din cazuri), apoi de cele virale, bacteriene, posttraumatice, după roentgenoterapie pe torace. Se consideră că pericardita reumatismală, practic nu evoluează spre forme constrictive [10]. Tablou clinic Simptome funcționale: dispnee progresivă de efort, dispnee de repaus, ortopnee, hepatalgii de efort. Semne obiective Examenul obiectiv al cordului - vibranța pericardică: zgomot supraadăugat protodiastolic, de intensitate adesea puternică, survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mic și rapid, dispărând adesea în inspir profund („puls paradoxal Kussmaul”) [10]. Examinări paraclinice Examen radiologic toracic: cordul are de obicei dimensiuni normale; pulsațiile cardiace sunt absente sau mult reduse; calcificarea pericardului este prezentă la 30-60% din pacienții cu pericardită constrictivă. Calcificările pericardice sunt mai ales evidente la examenul radiologic de profil al cordului. Uneori apare aspectul de „inimă blindată”, „inimă în cuirasă”, „Panzerherz”. Electrocardiograma: anomaliile de repolarizare ventriculare sunt constante: undele T sunt aplatizate sau negative, segmentul ST discret subdenivelat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile restrictive (CMR) constituie un grup de afecțiuni miocardice primare caracterizate prin diminuarea funcției diastolice cu prezervarea funcției sistolice. Clinic și fiziopatologic CMR se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice - noninfiltrative - idiopatice, sclerodermie; - infiltrative - amiloidoza, sarcoidoza; - boli prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la efort. Semne obiective: - distensia jugularelor; - zgomote III și /sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă fără interesarea miocardului, fibroza endocardică și unele forme de cardiomiopatie hipertrofică. În special în cazul celor cu valvulopatii sau cu boli cardiace congenitale, există o asociere între alterarea funcției miocardului și anomalii mecanice. Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intracardiace sau volum crescut extracardiac: șunturi extracardiace. - factori de scădere a eficienței contracției: -scăderea contractilității globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive; -scăderea masei miocardice: infarctul miocardic. - factori ce împiedică umplerea cardiacă: -scăderea complianței cardiace: cardiomiopatii restrictive; -boli pericardice: pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
resoarbe odată cu ameliorarea insuficienței cardiace, dar uneori poate persista interlobar. I. Ascita: - reflectă de obicei o hipertensiune venoasă sistemică veche, presiune crescută la nivelul venelor hepatice și a venelor care drenează peritoneul; - la pacienții cu valvulopatie tricuspidiană organică și pericardită constrictivă cronică, ascita predomină față de edemele subcutanate. J. Semne cardiace: - evidențiază prezența unei afecțiuni cardiace; - cardiomegalia: este nespecifică și apare în majoritatea cazurilor de IC, cu excepția pericarditei cronice constrictive, cardiomiopatiei restrictive sau a IMA cu dezvoltarea acută a unei tahi/bradiaritmii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
venelor care drenează peritoneul; - la pacienții cu valvulopatie tricuspidiană organică și pericardită constrictivă cronică, ascita predomină față de edemele subcutanate. J. Semne cardiace: - evidențiază prezența unei afecțiuni cardiace; - cardiomegalia: este nespecifică și apare în majoritatea cazurilor de IC, cu excepția pericarditei cronice constrictive, cardiomiopatiei restrictive sau a IMA cu dezvoltarea acută a unei tahi/bradiaritmii, ruptura unei valve sau a unei corzi tendinoase; - zgomotele de galop: zgomotele protodiastolice generate de regulă la nivelul ventriculului stâng și care apar la 0,13-0,16 s
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de regulă la nivelul ventriculului stâng și care apar la 0,13-0,16 s după zgomotul II cardiac constituie un semn de insuficență cardiacă, în condițiile în care sunt excluse zgomotul III fiziologic la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortocoronarian, coronaroangioplastie transluminală percutană); -insuficiența cardiacă și aritmii maligne: cu posibilități ulterioare de terapie cauzală (exemplu, anevrismectomie cuplată cu by-pass aortocoronarian pentru boală coronariană, înainte de implantare de cardioverter defibrilator și înainte de terapie medicamentoasă antiaritmică); -insuficiența cardiacă în anomalii sau pericardită constrictivă preoperator pentru stabilirea hemodinamicii centrale și a morfologiei coronariene; -insuficiența cardiacă refractară la terapie, când se decide un transplant cardiac [10]. H. BOLILE AORTEI Principalele sindroame ale aortei sunt reprezentate de: anevrismele aortice, disecția de aortă, boala arterială aterotrombotică, ocluzia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tratamentul chirurgical specific de urgență. Pericardita După un episod de histoplasmoză acută se poate dezvolta pericardita lichidiană, ca reacție inflamatorie la ganglionii mediastinali afectați și nu drept urmare a infecției directe, lichidul pericardic fiind de obicei steril. Evoluția este către pericardită constrictivă [35]. Tratamentul constă în medicație antiinflamatorie nesteroidiană; terapia antifungică nu este necesară. Corticoterapia are indicație în pericarditele cu afectare hemodinamică la pacienți cu status imunologic normal. Tamponada cardiacă necesită drenajul pericardic. Sindromul reumatologic Apar la aproximativ 10% din pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
severe. Observarea necrozei miocitelor are indicație pentru administrarea de glucocorticoizi p.o., iar dacă se instalează un dezechilibru hemodinamic se vor administra glucocorticoizi i.v. și anticorpi antilimfocitari monosau policlonali. Diagnosticul diferențial are în vedere infecțiile bacteriene și virale, pericardita constrictivă, tamponada cardiacă. Complicațiile tardive posttransplant sunt reprezentate de ateroscleroza grefei (care necesită retransplantul) și infecții (apărute în primul an la aproximativ jumătate din pacienți) care au o rată a deceselor de 20%. La un an după operația de transplant supraviețuirea
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
intră diferite substanțe medicamentoase, principalul beneficiu se datorează proprietăților mecanice. Bandajul non-elastic se aplică de la nivelul piciorului până la genunchi cu membrul inferior ridicat, cu patul venos golit de sânge. Trebuie avut grijă ca în nici o zonă bandajul să nu fie constrictiv. Se obține o ″carapace″ rigidă, dar non-constrictivă pentru membrul bandajat. Când pacientul trece în ortostatism dilatarea venoasă va fi împiedicată și presiunea venoasă nu va depăși în niciun punct presiunea hidrostatică între cord și acel punct. Tensiunea externă exercitată de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acumulării de lichid depind atât de volumul acestuia, dar mai ales de viteza de acumulare. Examenul ecocardiografic este esențial pentru: 1) diagnosticul pozitiv (confirmarea supoziției clinice) 2) diagnosticul diferențial (excluderea unor afecțiuni cu tablou clinic asemănător, cum ar fi pericardita constrictivă, infarctul miocardic de VD, tumori sau hematom cardiac compresiv etc). 3) tratament - permițând efectuarea pericardiocentezei ghidate ecografic. În plus, un alt avantaj al ecocardiografiei este legat de faptul că, fiind o metodă neinvazivă, poate fi repetată ori de câte ori este necesar. Ecocardiografia
ECOCARDIOGRAFIA IN TAMPONADA CARDIACA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irina Costache () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1109]