267 matches
-
să admită oneroasa concesie Strousberg, să recunoască datoria publică de un sfert de miliard. O zicem această fără a o admite. Ce ar fi fost urmarea? Ca cel puțin calculul de stingere a acestei datorii să fie exact. Capitalul de construcțiune al Societății, de 248 de milioane, se înapoiază prin amortizarea în 59 de ani. Ei bine, concesia d-lui Brătianu e făcută nu pe 59, ci pe 90 de ani. Iată dar țara, prin o greșeală de calcul, condamnată a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
000 franci asupra capitalului ce ar fi trebuit să ia asupra-și, spre a obține, conform paragraful 25 din concesiunea primitivă din 21 noiemvrie (3 decemvrie) 1868, cesiunea tuturor drepturilor rezultând pentru societate din aceea concesiune. Art. 5. Fondul de construcțiune fixat prin articolul 12 din convențiunea din 2/14 fevruarie 1873, la suma de 248 130 000 franci se reduce de la 1 iulie 1875 la suma de 188 130 000 franci care de aci înainte va fi singura recunoscută de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din convențiunea din 2/14 fevruarie 1873, la suma de 248 130 000 franci se reduce de la 1 iulie 1875 la suma de 188 130 000 franci care de aci înainte va fi singura recunoscută de guvern ca fond de construcțiune. Art. 6. În cazul când guvernul ar voi să completeze răscumpărarea, el nu va avea să ia în socoteala sa decât suma de franci 188 130 000 prevăzută la art. precedent scăzîndu-se încă din acest fond de construcțiune, singur recunoscut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fond de construcțiune. Art. 6. În cazul când guvernul ar voi să completeze răscumpărarea, el nu va avea să ia în socoteala sa decât suma de franci 188 130 000 prevăzută la art. precedent scăzîndu-se încă din acest fond de construcțiune, singur recunoscut, suma amortizată deja de la 1 iulie 1871. Art. 7. Garanția anuală, fixată de art. 11 al convențiunii din 2/14 fevruarie 1872 la 18 609 750 franci, se va reduce de la 1 iulie 1875 la suma maximum de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Garanția anuală, fixată de art. 11 al convențiunii din 2/14 fevruarie 1872 la 18 609 750 franci, se va reduce de la 1 iulie 1875 la suma maximum de 14 109 750 socotit 7 1/2 procente asupra fondului de construcțiune din care s-a plătit prin anticipare 60 000 000 franci. În articolul următor: se garantează statului orice prisos întreg peste 14 milioane până la 18 milioane și o parte proporționat cu 60 milioane, când venitul ar trece peste 18 milioane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de amortizare de una la mie prevăzută la nr. 4alparagraful 16 din concesiunea primitivă din 21 noiembrie (3 decemvrie) 1868 nu se va mai lua de societate, de la 1 iulie 1875 asupra veniturilor brute ale întreprinderii, decât potrivit cu fondul de construcțiune redus prin articolul 4 al prezentei convențiuni la suma de franci 188 130 000. După stingerea acestui capital guvernul român va deveni singur proprietar a tuturor liniilor concedate prin convențiunea din 21 noiemvrie (3 decemvrie) 1868 fără a mai recunoaște
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
liber pentru a legifera în această materie! Toate celelalte le avem: școalele de meserii pentru fete sunt excelente, viața familiară este din ce în ce mai solidă, numărul populațiunii este în spor; universitatea femeiască ne mai lipsește! Dar ce să ne ocupăm de asemenea construcțiuni cam juvenile! Societatea română, în totalitatea ei are prea multă prudență pentru a se risca în aventuri legislative de felul celor propuse, și impresiunea ce proiectul de lege al d-lui Conta a produs-o pintre deputați și pintre profesori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
portret al lui Cesar Bolliac, pe care-l publicăm cu plăcere. [28 februarie 1881] {EminescuOpXII 88} ["IERI D. BRĂTIANU A DAT CITIRE... "] Ieri d. Brătianu a dat citire în Cameră proiectului de lege pentru conversiunea împrumutului domenial, acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale liniei Ploiești predeal și pentru consolidarea datoriei flotante, prin emisiune de 152 milioane în rentă 5 procente. D. Brătianu a cerut ca Adunarea să treacă în secțiuni unite pentru a începe studiarea proiectului, ceea ce s-a și făcut. Împrumuturile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proiectul de lege în întregul lui. Din el și din observațiunile ce urmează mai la vale se va vedea natura operației financiare, propuse de guvern. Art. 1. Pentru conversiunea obligațiunilor domeniale existente, însumă de lei 56022000; pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale căii ferate Ploiești - Predeal, în sumă de 34350351 lei și 10 bani; pentru stingerea deficitelor constatate la închiderea exercițiului 1876, în sumă de 31 077726 lei 16 bani; în total 121450077 lei 26 bani guvernul este autorizat a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scăzute și neprezintate la plată se prescriu peste 5 ani de la scădența lor. {EminescuOpXII 89} Art. 10. Îndată ce legea de față [î ] și va fi primit aplicarea, legea din 1871 pentru contractarea împrumutului domenial, legea împrumutului pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale liniei Ploiești - Predeal, precum și legea din 12 iuniu 1880 pentru emiterea bonurilor de tezaur sunt și rămân desființate. Art. 11. Comitetul și Casa domenială se desființează o dată cu terminarea operațiunii de conversiune aci prescrisă; resursele acestei Case se vor trece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat ca deficit la sfârșitul anului 1876. Pentru a cincea sau a șasa oară s-au dovedit că din suma construcțiunii liniei Ploiești - Predeal trebuiesc scăzute 3 milioane, cari au fost plătite de la început chiar. În privința deficitului de 31 milioane care se pretinde că ar fi rezultat la finele anului 1876 cată a se releva următoarele: 8 milioane din acest pretins
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a arăta dezastrele morale ce le cauzează asemenea întreprinderi, precum și crizele comerciale cărora le dau naștere, mai cu seamă pe o piață de efecte relativ nouă, inexperiență, ademenită cu atât mai lesne de lăcomia câștigului. [18 iulie 1881] SOCIETATEA DE CONSTRUCȚIUNI Ce rol joacă Creditul Mobiliar pe lângă Societatea de Construcțiuni care e a se înființa paralel cu el? Mărturisim că nu știm. Nu vedem deloc necesitatea unui Credit Mobiliar alături cu Societatea. Are nevoie aceasta ca Creditul să-i plaseze titlurile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum și crizele comerciale cărora le dau naștere, mai cu seamă pe o piață de efecte relativ nouă, inexperiență, ademenită cu atât mai lesne de lăcomia câștigului. [18 iulie 1881] SOCIETATEA DE CONSTRUCȚIUNI Ce rol joacă Creditul Mobiliar pe lângă Societatea de Construcțiuni care e a se înființa paralel cu el? Mărturisim că nu știm. Nu vedem deloc necesitatea unui Credit Mobiliar alături cu Societatea. Are nevoie aceasta ca Creditul să-i plaseze titlurile? Dar plasarea o poate face orice bancă, fără să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vezi că într-o procedare atât de limpede n-ar mai fi loc pentru agiotaj și pentru jocul de bursă și de-aceea o vedem înlăturată. De-aceea în decursul discuției am lăsat cu totul la o parte Societatea de Construcțiuni și Lucrări Publice, care n-are a face cu Creditul Mobiliar și care poate exista de sine. Daca această societate află destui acționari cari să crează că, prin clădiri ce le-ar face în București și aiurea, capitalul lor e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar nu vedem, precum am zis, necesitatea creării unui Credit Mobiliar pentru acest scop. O casă de bancă comercială sau Banca Națională se poate însărcina cu vânzarea al pari sau pe un preț de emisiune oarecare a acțiilor Societății de Construcțiuni, luând un comision la sută. Dacă afacerea e solidă, dacă fondatorii inspiră încredere, dacă în sfârșit bancherul comisionar e cunoscut ca om ce distinge o afacere bună de una rea, capitaliștii vor merge la casa sa și va plasa fiecare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casa sa și va plasa fiecare în acții atât cât va voi sau [î]i va da mână. Apoi nu-i asta intenția Creditului Mobiliar. {EminescuOpXII 257} Creditul Mobiliar [î]i stă la spate pentru a specula acțiile Societății de construcțiuni, pentru a le vinde peste pari, peste cât vor face vreodată, puțin păsîndu-i dacă Societatea de construcții va fi în stare, cu toată munca și cu toate șansele, să reproducă în valori reale, în clădiri, echivalentul sumelor plătite de acționari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
259} se pot însărcina oricând cu asemenea lucruri, precum am văzut mai zilele trecute deschizîndu-se subscripția pentru înființarea unei fabrice de hârtie, al cărei debit e garantat întrucîtva prin furnitura cancelariilor statului. Tot asemenea cale am recomanda și Societății de Construcțiuni și Lucrări Publice, dorind însă ca ea, prin lege să fie esclusă de la restaurarea monumentelor istorice precum: mănăstiri, biserici etc. cari, după natura lor, esclud întreprinderea în genere, necum întreprinderea anonimă pe acții. S-ar putea întîmpla bunăoară ca mănăstirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea întîmpla bunăoară ca mănăstirea Radu - vodă, un monument rar de arhitectură, să fie restaurată a la Goldenherg (Montaureanu ), căci fidelitatea reconstrucțiunii de monumente n-a fost nicicând partea tare a unei societăți de acționari. Cu această restricțiune, Societatea de Construcțiuni [î]și poate face evoluțiunea ei de afaceri bune ori mediocre, cu rizic mai mare ori mai mic al capitalului acționarilor. Fără îndoială vom releva că soarta celor mai multe din "societățile de construcție" (Baugesellschaften și Baubanken ) din străinătate n-a fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ziarele cari s-au pronunțat deja în această privință. {EminescuOpXII 263} "Războiul" nu s-a vândut și nu se va vinde nimărui, și ne îndoim că "Timpul" a citit cele scrise de noi asupra Creditului Mobiliar și Societății de Construcțiuni, căci altfel nu ne-ar fi făcut onoarea d' a ne pune și pe noi în categoria organelor care au trâmbițat, în formă de revistă reclamă, avantajele economice ale societăților în cestiune, în schimbul unui meschin interes bănesc. Aceasta am găsit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interne despre starea lucrurilor. El primește ordin de la ministru de-a merge în persoană în fața locului și de-a cerceta întrucît era întemeiată știrea. Prefectul se și duse la fața locului cu vicenotarul comitatului, Nicolae Szentivany, organ special al serviciului construcțiunilor, cu delegații orașului Berecic și cu martori cari cunosc bine localitatea. La 13 și 14 august el revizui granița între România și orașul Berecic și constată, pe baza spuselor martorilor, că pichetul s-ar fi construit în adevăr pe teritoriu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu s-a creat de la căderea administrațiunei trecute. Acele moștenite sunt în starea cea mai rea de întreținere. Singurele lucrări ce se mai fac sunt canalizări de râuri precum Luncavățul la Marcea ), care inunda moșiile arendate și esploatate de prefect, construcțiuni de mori la aceleași moșii, și altele de asemenea natură. La 15 octombre era să se deschiză consiliul județean. Nu s-a putut completa două săptămâni și mai bine, fiind prefectul dus la Pesta fără concediu pentru a specula porcii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
creditul industrial în genere. Credit agricol. Bănci de scont. Bănci de credit. Institute de credit real. Valoarea imobilului se amanetează și se ia împrumut. Cu acest împrumut se înmulțește puterea de reproducțiune a imobilului. Case, moșii. La case se fac construcțiuni nouă, la moșii se gospodărește mai bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar. Principii. 1. Siguranța capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate. 2. Siguranța dobânzilor. Se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin însuși esecutarea lucrărilor urmeză a capeta o sporire immediata și specială, atunci juriul, la evaluarea catimei indemnitatei, va ține în sema acesta sporire pînă la compensațiune. Articolul 62 Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătățiri, zidiri și construcțiuni, despre cari, dupe epoca infiintarei lor și dupe alte împrejurări, juriul va dobândi convicțiunea că s'au făcutu cu scopu de a spori câtimea indemnitatei. Capitolul 4 DESPRE PLATA INDEMNITATEI Articolul 63 Indemnisarile regulate de juriu se vor achita in
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
către Stat, la cari sînt supuse pădurile în exploatare, cînd proprietarii își vor amenaja pădurile lor după principiile stabilite în art 3, alin. a, si le vor lăsa să crească la vîrsta cerută pentru producerea lemnului de lucru și de construcțiune; ... e) Contribuind cu sumele necesare pentru executarea lucrărilor de împădurire la pădurile moșnenilor sau răzeșilor, în caz cînd garanția fixată prin articolul precedent nu va fi îndestulătoare. ... III. Defrișarea Articolul 12 Defrișarea pădurilor, fie că sînt, fie că nu sînt
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
agriculturei și al domeniilor. Consiliul tehnic este obligat să se pronunțe: a) Asupra amenajamentelor, regulamentelor de exploatare și a studiilor sumare ale pădurilor supuse regimului silvic; ... b) Asupra proiectelor de drumuri și alte mijloace de transport în pădurile Statului, de construcțiuni în interesul exploatarei acestor păduri, de lucrări pentru împăduriri, pentru corecțiunea și stingerea torenților, asupra devizurilor acestor lucrări, precum și asupra tuturor chestiunilor tehnice privitoare la păduri; ... c) Asupra defrisarei pădurilor, în cazurile prevăzute la art. 13 de mai sus;. d
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]