1,579 matches
-
i s-a atribuit de „dosar de învățare” (Forgette Giroux et Simon, 1994). Acest instrument numit și „portofoliu de competențe” sau „dosarul de învățare”, după funcția care i se atribuie, răspunde autenticității cerute de o structură de învățare de natură constructivistă. De fapt, acest mijloc de exploatare a diverselor situații și momente de învățare facilitează înțelegerea progresului elevului într-o perioadă dată și încurajează cunoașterea. Definiții descriptive din literatura de specialitate I.T. Radu afirma că „Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
sportului, Elena Lupu • Metodologia educației. Schimbări de paradigme, Elena Joiță • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogia românească. Modele: Ion Gavanescu, Cristian Petre • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Privilegii savante. O istorie a libertăților universitare în Europa și Statele Unite, Liviu Andreescu • Psihomotricitatea, Constantin Albu, Adriana Vlad, Tiberiu Leonard Iacob • Semiotica
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
of Reality, în lucrările lui Hayward Alker, Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor '80 și începutul anilor '90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați drept constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca și în
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor '80 și începutul anilor '90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați drept constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca și în alte situații similare din istoria disciplinei Relațiilor
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
internaționale. Al doilea sens se suprapune în mare măsură peste ceea ce Keohane denumea, în 1998, curent reflectivist sau ceea ce autorii din științele sociale britanice și o parte dintre autorii americani numesc postpozitivism. Premise, principii și linii de cercetare ale teoriei constructiviste Pentru constructivism, lumea interacțiunilor dintre actorii internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
chiar aceleiași persoane. Date materiale identice produc consecințe sociale distincte în diferite contexte sociale. Pentru cineva din afara acestor contexte, datele materiale, semnele pe o hârtie, pot fi simple mâzgăleli fără sens și fără valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că realitatea
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
valoare. Sistemul internațional este așadar, în accepțiunea constructiviștilor, un fapt social. La fel ca oricare fapt social, existența lui depinde de conștientizarea ei la nivelul actorilor și chiar al indivizilor și de elaborarea unei codificări a acestei conștientizări în limbaj. Constructiviștii atrag atenția, cu alte cuvinte, că realitatea socială există doar dacă există conștientizarea ei la nivelul percepțiilor umane colective și dacă ea este depozitată, gândită și comunicată prin limbaj. Pornind de la premisele sus-amintite, constructivismul statuează că sistemul internațional, ca parte
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
sociale complexe și continue prin care agenții și structurile sociale se construiesc reciproc. Sistemul internațional este rezultatul agregat al interacțiunilor actorilor internaționali. Orice interacțiune îl reafirmă sau îl modifică, incremental sau radical. O serie de interacțiuni inovatoare pot aduce, pentru constructiviști, o schimbare a sistemului. Simultan însă, actorii internaționali există ca actori sociali determinați doar prin înțelesul, rolul și acțiunea lor, toate concepute în interiorul și în funcție de percepția asupra coordonatelor sistemului internațional. Argumentul constituirii reciproce a sistemului și actorilor internaționali poate fi
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Ei pot să devină, din surse de risc perpetuu, surse de sporire în comun a capacităților de asigurare a unei securități construite altfel. După cum reiese implicit din rezumarea argumentului lui Wendt, una dintre direcțiile de cercetare bogat reprezentate de autori constructiviști, în ultimii ani, este cea a Studiilor de Securitate. Constructivismul propune regândirea conceptului de securitate, schimbându-i subiectul de referință (individ, umanitate, ecosistem) și accentuând rolul proceselor de construire a identității proprii și de atribuire a identității celorlalți actori în
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
regândirea conceptului de securitate, schimbându-i subiectul de referință (individ, umanitate, ecosistem) și accentuând rolul proceselor de construire a identității proprii și de atribuire a identității celorlalți actori în determinarea interesului național și de modelarea politicii externe a statelor. Teoria constructivistă a adus în studiile internaționale o reevaluare a importanței discursului și limbajului, în absența cărora realitatea internațională nu există și nu poate fi comunicată. Actele de comunicare internațională, modalitățile în care discursul internațional modelează realitatea prin generarea unor așteptări de
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
fi comunicată. Actele de comunicare internațională, modalitățile în care discursul internațional modelează realitatea prin generarea unor așteptări de convergență între normele declarate și conduita practică, modalitățile în care realitățile construiesc discursul politic, toate acestea au devenit subiecte de cercetare pentru constructiviști. O ramură interesantă în cadrul acestor preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la construirea realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
toate acestea au devenit subiecte de cercetare pentru constructiviști. O ramură interesantă în cadrul acestor preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la construirea realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt mijloace de construire a înțelesurilor intersubiective. La fel de important, ele au și o dimensiune ilocuționară, cuvintele având consecințe practice directe în anumite cazuri. Anunțarea descoperirii unor noi resurse de petrol, de exemplu, va
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
anumite acțiuni ale actorilor internaționali, chiar înainte de demararea măsurării acestor resurse și de inițierea exploatării lor. Ca atare, actele de vorbire nu descriu pur și simplu realitatea, ci de multe ori o și construiesc. Printre temele de interes deosebit pentru constructiviști se numără, după cum se poate deduce cu ușurință, studiul identităților, intereselor și normelor, așa cum sunt ele constituite prin interacțiunea actorilor internaționali. În această categorie se înscriu identitățile etnice și impactul lor asupra relațiilor internaționale, interesele politice, de securitate, economice, în
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
proprii statelor (stat terorist, stat democratic, stat european toate au implicații distincte pentru conduita actorilor internaționali) sau organizațiilor internaționale, guvernamentale sau nonguvernamentale. În construirea identităților, normele existente și modul lor de înțelegere de către actori au un rol decisiv. De aceea, constructiviștii acordă o foarte mare importanță studiului modalității în care normele se conturează în spațiul internațional și se umplu cu un conținut particular, prin procese de construcție socială. În același spirit, întâlnim în școala constructivistă multe cercetări valoroase referitoare la construcția
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
au un rol decisiv. De aceea, constructiviștii acordă o foarte mare importanță studiului modalității în care normele se conturează în spațiul internațional și se umplu cu un conținut particular, prin procese de construcție socială. În același spirit, întâlnim în școala constructivistă multe cercetări valoroase referitoare la construcția suveranității, identitatea instituțiilor internaționale precum ONU, NATO, UE, FMI, rolul rețelelor transnaționale militante în constituirea lumii internaționale contemporane ș.a. Se cuvine poate, aici, să aducem și o nuanțare legată de metodologie. Deși una dintre
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani sau poate tocmai datorită popularității sale , constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o altă cale de mijloc, celebra via media între neorealism și neoliberalism, pozitivism și postpozitivism, materialism și idealism, îl face să fie o construcție teoretică șubredă, mozaicată, cu un grad de generalitate care se pretează la adaptări
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
pretează la adaptări în fiecare dintre cele două tabere enumerate în dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea proprie unui nou curent de gândire. În același context, adepții radicali ai fiecăreia dintre pozițiile menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile lor elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în Relațiile Internaționale și contestat ca atare
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
asumpțiile lor elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în Relațiile Internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste despre lumea internațională, constructivismul reușește să constituie, în mod coerent și promițător pentru viitorul disciplinei, al treilea pol teoretic în Relațiile Internaționale. O altă critică, amintită succint anterior, este diversitatea metodologică excesivă. Tocmai pentru că este o poziție metateoretică laxă, constructivismul
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
constructivismului asupra domeniului Relațiilor Internaționale se va judeca în primul rând în funcție de gradul în care adepții lui vor reuși să constituie o bază metodologică proprie, solidă și coerentă (2002). În categoria criticilor se situează și autorii care consideră că abordarea constructivistă s-a dezvoltat predominant în plan metateoretic și filosofic mai larg (vezi Wendt, 1999), elaborarea implicațiilor internaționale ale acesteia sau, cu alte cuvinte, a unei teorii constructiviste a relațiilor internaționale fiind încă într-un stadiu incipient. Completarea acestei critici subliniază
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
coerentă (2002). În categoria criticilor se situează și autorii care consideră că abordarea constructivistă s-a dezvoltat predominant în plan metateoretic și filosofic mai larg (vezi Wendt, 1999), elaborarea implicațiilor internaționale ale acesteia sau, cu alte cuvinte, a unei teorii constructiviste a relațiilor internaționale fiind încă într-un stadiu incipient. Completarea acestei critici subliniază nevoia de a crește cantitativ și calitativ numărul cercetărilor care tratează implicațiile teoriei constructiviste pentru practicile internaționale și pentru transformarea acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
1999), elaborarea implicațiilor internaționale ale acesteia sau, cu alte cuvinte, a unei teorii constructiviste a relațiilor internaționale fiind încă într-un stadiu incipient. Completarea acestei critici subliniază nevoia de a crește cantitativ și calitativ numărul cercetărilor care tratează implicațiile teoriei constructiviste pentru practicile internaționale și pentru transformarea acestora. Concluzii O contribuție majoră a constructivismului este (re)descoperirea caracterului de produs social al lumii internaționale. Sistemul internațional anarhic nu este un fapt natural al vieții comunităților umane, precedând actorii internaționali și existând
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
să ne despărțim de acest trecut al modernității mai timpurii, pentru a ne referi la o societate tot mai individualistă. Abordarea specifică proiectului iluminist de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explicația și înțelegerea socială, adică forma pe care teoriile sociologice ar trebui să o ia, cât și indiciile pe care ele, teoriile, le-ar oferi oamenilor și societăților pentru configurarea modurilor și stilurilor de viață ale lor. Când adoptăm perspectiva constructivistă, va trebui să observăm că aceasta nu implică însă nici ideea de haos evenimențial în istorie și nici faptul că se pot propune sau impune o infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când apocaliptic, când imitativ cu distanțarea (față de Marx sau față de Durkheim), când pragmatic și constructivist (ca Tocqueville sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a modernității reflexive, noua știință socială este chemată să potențeze o astfel de construcție. În partea a doua a lucrării, voi încerca să dau mai multă substanță acestei afirmații, încă prea generale, din perspectiva unei sociologii instituționaliste și de tip constructivist. Partea a doua. Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată Una dintre tezele derivate din cele avansate în prima parte a acestei lucrări și contextualizate pentru spațiul nostru național ar fi că noi, românii, ca și ceilalți europeni, ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]