22,160 matches
-
Feb 2011 under Publicitate În ultimele zile, primăvara își face ușor ușor apariția, iar domnișoarele încep să mai renunțe încet la hăinuțe și să-și mai arate un decolteu sau să poarte o fustă mai scurtă. Multe dintre ele deja consulta colecțiile de costume de baie 2011 cu scopul de a fi în trend pentru piscinele interioare ce vor fi luate cu asalt atunci cand va mai veni puțin căldură sau, mai bine zis pentru iubiții lor cu ocazia zilei de Sfanțul
Cadouri ideale de Sf. Valentin: Costume de baie [Corola-blog/BlogPost/94628_a_95920]
-
ca favoriții tăi să treacă printr-o perioadă mai puțin favorabilă iar în caz de îngrângere îți vei pierde banii și-ți vei pierde admirația față de echipă/sportivii care până nu demult îi considerai invincibili. Pentru a evita toate acestea consulta site-urile de specialitate care îți vor prezenta care este „biletul zilei”. 3. Trebuie să ai răbdare și să îți stabilești un profit, la fel ca în afaceri, fiecare investiție trebuie să aibă calculat un profit, cu răbdare ajungeți la
Urmează aceşti 3 paşi şi asigură-ţi câştigul la pariurile Sportive! [Corola-blog/BlogPost/94603_a_95895]
-
golise burduful cu povești. Inspirația îi secase; nu-i mai venea nimic nou în minte. O apucă panica. Se concentră. Nimic. Făcu apel la diferite trucuri narative, la structurile imaginarului colectiv, la arhetipuri (avea deja o bogată experiență), la naratologie. Consultă Propp, frații Grimm, Ispirescu. Pauză. Nimic. Musai să facă ceva! Dacă nu găsea pînă la venirea nopții o nouă poveste, Riar-șah era în stare să cheme gîdele a doua zi de dimineață, în loc de cafea. Disperată, se destăinui cameristei, apoi vorbi
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
așa să mă scol din păcatul fărădelegii și nemulțumirii în care zac eu, leneșa, și uite că găsi în sfîrșit niște români de care să se lipească. Reuși să-i repereze cu ajutorul celor două gardiene care o interogaseră și o consultaseră în prima zi, și care făceau parte și din corpul de însoțitori-supraveghetori ai plimbărilor zilnice prin parcul domeniului, înzăpezit de-acum; era de lucru la curățatul aleilor de zăpadă, iar Mariana se oferi voluntară. Împreună cu cele trei plimbări era cea
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și fum a pierderii de sine a câștigării de tot Începutul spectacolului Ce nervi, ce vibrații, ce răni de primăvară și chipuri palide de fetișcane îngândurate pe străzile însorite și calde în decembrie cu mugurii copacilor plesnind cum să-mi consult orgoliul de bestie în pericol în preajma umanei hoarde tăvălită pe deplin în mister pe când îngerii se înalță, alții coboară cerurile fiind în egală măsură deschise nouă, trăitori pe pământul umed, negru și moale nu ne rămâne decât să ne căutăm
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
-și potolească arsița din gâtlej De acord, trebuie să găsesc un subiect. În definitiv, nu e chiar așa de complicat. La o adică, pot chiar să-l împrumut, să-l iau dintr-un alt roman. Pot să mi-l aleg consultând un dicționar de opere, de pildă Le nouveau dictionnaire des oeuvres editat de Bompiani în colaborare cu Robert Laffont. Am aici subiecte căcălău, numai că trebuie să citesc toate rezumatele prezentate în cele trei volume tipărite mărunt și e chiar
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
identitate, de decor, de nume, du-te-vino-ul româno-francez sînt, toate, derizorii. Nu cred că l-au preocupat vreodată altfel decît în treacăt și de circumstanță. Adevărata problemă identitară a lui Eugen Ionescu este cea de om. Ioana PÂRVULESCU 1 Se pot consulta jurnalele lui Octav Șuluțiu, în care Eugen Ionescu are portretul cel mai amănunțit, Arșavir Acterian, Jeni Acterian, Mihail Sebastian, agendele lui Lovinescu, memoriile lui Simion Stolnicu.
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
și ea una demnă de ținut minte: „Ce mă frapează întîi și întîi e că Ana Blandiana, ostentativ, nu vrea să se așeze alături de mine. Luase pe cont propriu conducerea ședinței la masa prezidiului, instalîndu-se în față, fără să se consulte cu nimeni. Gesticula enervată cu dicția ei anevoioasă, cu acel ăăăăă insuportabil dintre cuvintele greu nimerite... Înțelesesem că ar fi fost o rușine din partea ei să stea alături de mine. Exact ca pe vremea stalinismului, cînd te îndepărtai ca de un
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
Lovinescu sau Maiorescu - spre a folosi un exemplu”. Oare? „Recuperarea” în chestiune a venit într-un tîrziu, în cadrul unei „liberalizări” dozate de forurile ideologice, care nu s-au sinchisit prea mult de un G. Călinescu și care, oricum, nu-l consultau pe un T. Vianu. Evident, ni s-a părut extrem de dură și întristătoare reducția unui autor de anvergura lui Paul Goma, admitem: controversabil și amendabil în destule locuri, la „o viziune latrinară asupra lumii și oamenilor, viziune extinsă în chip
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
din România dornice să publice textele valoroase descoperite de mine și de echipa mea aș fi cooperant, dar aș pretinde ca autorii, fie și necunoscuți publicului, să primească drepturi de autor, pe baza unui contract (pentru întocmirea contractelor l-aș consulta pe un mare specialist în copy-right-uri, Eugen Vasiliu). Aș fi receptiv la opiniile specialiștilor despre cărțile apărute, dând toată atenția nu numai criticilor literari pe care îi admir (lui Nicolae Manolescu, de exemplu), ci și celor pe care îi dezaprob
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
numele familiei, la origine Cioran, din rusescul ciornâi-negru, strămoșii fiind ciobani, ajungând cu oile până în Ucraina. De asemeni, aș fi făcut o mențiune despre apelativele profesorului, Don Alejandro în Spania, Cio la Paris, în cercul profesorilor, cercetătorilor și studenților, care consultau opera lui monumentală Bibliografia literaturii franceze. Dar acestea sunt amănunte. cartea lui Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu se constituie ca o sursă documentară de tot folosul.
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
viață, autoafirmare. (...). Pierzând speranța, pierdem și frica, nu mai avem de ce ne teme.“ În Rusia anilor ’30, noțiunea de supraviețuire prin cultură avea un sens „tare“. Poeții reprezentau un bastion al logicii, bunului-simț, normalității și inteligenței. Ahmatova și Mandelștam erau consultați în probleme de politică și Vechiul Testament, iar creația lor reprezenta vocea rațiunii, contragreutatea la efectele unei propagande sforăitoare. Intelectualul-profet este figura emblematică a rezistenței perioadei, cu un rol activ și cu acuta conștiință a importanței sale: „Căci în Occident, absența
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
Rodica Zafiu Nu e tocmai ușor să-ți formezi, consultînd mai multe gramatici românești, o idee limpede despre forma accentuată de dativ a pronumelui reflexiv. În tratate și manuale diferite este indicată uneori forma sie, alteori sieși, adesea ambele („își spune sie / sieși”), într-o ordine despre care nu este
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
totul altceva: „Premierul Năstase a pus pile la Eximbank unei firme private pentru 2 milioane de euro”, cu alte cuvinte, premierul Năstase a pus pile unei firme la Eximbank în schimbul a două milioane de euro. l „Biserica Ortodoxă cere să fie consultată în privința orelor de educație sexuală”, ne anunță COTIDIANUL. Biserica Ortodoxă ar face bine să-și vadă de treaba ei, e de părere Cronicarul. Educația sexuală se face potrivit sexologilor nu după ideile popilor.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
zică selectivă) autoarea ne comunică sursele de documentare folosite: presa, presa literară, jurnalele, „agendele” scriitorilor (Gala Galaction, E. Lovinescu, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Arșavir și Jeni Acterian), memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de Socec în 1925, doldora de informații, care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este raportată mereu la literatură, scriitorii ocupând locul central al
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
tot aici intră eseul și memorialistica). Firește, împărțirea este cumva artificială (în nu puține situații, aceiași scriitori au publicat poezie și proză ori roman și critică literară). Astfel, cei preocupați de proza lui Nicolae Prelipceanu, să zicem, vor trebui să consulte capitolul Poezia, iar cei interesați de romanele lui Alexandru George vor trebui să meargă direct la capitolul Critică. Eseu. Memorialistică, nu la Proză. Din fericire, cartea beneficiază de cuprins și de indice de nume, astfel încît această problemă de organizare
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
de perplexitate și, deopotrivă, de "gust amar" în fața neputinței de a fi permanent la curent (pentru a nu pomeni de achiziționare) cu tot ce se scrie, se comentează, se expune în jurul personalității sculptorului român Constantin Brâncuși. Grație tehnicii informatice, putem consulta totuși pe Internet fie site-uri precum www.brancusi.ro și www.brancusi.com, fie pagini dedicate biografiei și operei brâncușiene din cadrul enciclopediilor, dicționarelor, muzeelor și galeriilor electronice, precum www.artcyclopedia.com/artists, www.show.ro, http://fly.to//column
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
nimeni altcineva o altă eventuală propunere. Poetul Peter Sragher era de față. Așteptînd mai mult de un an, am pierdut două oportunități. Și vina nu a fost a domnului Reichmann și nici a traducătorului... E complicat totul... Editorii străini se consultă, deseori, cu unii dintre "binevoitorii" noștri confrați răspîndiți în lume... Cineva face totuși mult, cu mijloace materiale reduse, pentru literatura română. În Germania. Radu Bărbulescu. Poate pentru că este pe jumătate neamț. Să fim optimiști. Mircea Cărtărescu are cărți traduse în
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
1989, cu sporirea echipei de cercetători. Mi s-a părut însă că intervalul 1981-1989 cuprinde articole redactate în grabă și uneori insuficient documentate (referințele critice sunt în mod cert lacunare). Două cuvinte și despre partea de referințe critice. Au fost consultate aproximativ două mii de periodice, a căror listă o găsim în secvența inițială a bibliografiei întregului volum. Am o mică nemulțumire: de pe listă lipsesc ziarele "Scînteia", "Scînteia tineretului" și "România liberă" din anii comunismului, în timp ce au fost consultate și bibliografiate (și
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
critice. Au fost consultate aproximativ două mii de periodice, a căror listă o găsim în secvența inițială a bibliografiei întregului volum. Am o mică nemulțumire: de pe listă lipsesc ziarele "Scînteia", "Scînteia tineretului" și "România liberă" din anii comunismului, în timp ce au fost consultate și bibliografiate (și e bine) "Lupta de clasă" și "Săptămîna". Primele chiar ar merita o cercetare specială, suplimentară, despre receptarea literaturii în aceste publicații oficiale ale partidului comunist. Ceea ce înainte de 1989 putea să fie un mic gest de frondă, astăzi
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
câteva exemple de astfel de vocabule inventate, al căror echivalent românesc a trebuit să fie modelat în așa fel încât să corespundă aproximativ sugestiilor originalului: borfotreapă, târfofesă, zbârnogroază... Altele, rămase nedezlegate în misterul lor, au fost preluate aproape ca atare: consultați, nici filologi spanioli dintre cei mai versați n-au putut da vreun răspuns. Dar, vorba inspiratului traducător, "toleranța la enigmă salvează poezia". Și este, într-adevăr, multă poezie în această carte liberă de convenții, explodând la fiecare pagină ca un
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
aici scrierile cantemiriene în limba română, explicând în prefață planul general și dificultățile ce sunt pe cale a fi învinse. Pentru realizarea unei cât mai exacte și mai bine documentate cronologii a vieții și a operei lui Dimitrie Cantemir a fost consultat și reputatul cantemirolog Paul Cernovodeanu. Se vede de îndată faptul excepțional că ediția Cantemir este, de la acest prim volum, un model de colaborare între specialiști. Fiecare din cele trei scrieri introduse în sumar beneficiază de un amplu și doct studiu
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
acest sens. Metoda de lucru a cercetătoarei franceze este deconspirată cu seninătate și umor difuz de criticul român: "Ea (Alexandra Laignel-Lavastine - n.m.) compilează alert, compilează chiar într-o manieră susceptibilă de plagiat, dar indică sursele originare de parcă le-ar fi consultat ea însăși, nu prin intermediul cercetărilor altora, iar pentru a-și camufla nu tocmai științificul și nu tocmai moralul procedeu menționează, însă numai în treacăt și oarecum tangențial, și autorul de unde și-a luat în realitate cam totul" (p. 59). Asemenea
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
când el a apărut de cel puțin patru ori până acum, inclusiv în volumul de debut Poezii (1916), deși biograful afirmă nedocumentat că "poezia În San Marco n-a fost publicată niciodată în volum" (p. 56). S-ar fi putut consulta și Integrala operei poetice a lui V. Voiculescu, realizată de Roxana Sorescu în 1999 la Editura Anastasia. Precaritatea unor interpretări critice se însoțește uneori cu astfel de impardonabile lacune sau inexplicabile retardări documentare. Dacă biografismul lui Emil Manu (despre care
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
ar fi dator să o realizeze, cu sau fără colaboratori, pentru a nu rămâne la acest nivel elementar al unor ediții simple, "oarbe", cum numea Z. Ornea reeditările fără un minim aparat critic. În ceea ce mă privește, simt nevoia să consult întreg dosarul critic al unei nuvele sau al unui roman de Mircea Eliade, pentru că orice proză a scriitorului nostru e însoțită de o întreagă istorie a receptării, care ar însemna mai mult decât o banală anexă a cărții. Nu cred
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]