264 matches
-
unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrarul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a unui efort reușit asupra propriei ființe. MOMENTUL AL CINCILEATC "MOMENTUL
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
transpare din film o nostalgie a celebrului regizor american după natura perfectă, neântinată. Regizorul adoră stilul de viață originar, adică sănătos, curat, pur. James Cameron dezavuiază fetișizarea tehnologiei. Tot ceea ce este în exces dăunează. Filmul este și un protest față de consumerismul occidental, dar și o invitație de a salva, chiar și acum, în al 12-lea ceas, planeta. Este, cred, o compensație simbolică a eșecului de la Copenhaga. Două simboluri situate antinomic în film sunt mai mult decât sugestive și mi-au
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
reciproc în cursul dezbaterii publice în care se formează sentimentele morale ale unora și altora și unde se decid politicile de mediu. Dezvoltările actuale pornesc de la identificarea unor temeiuri suplimentare ale criticii sociale a societății contemporane, a industrializării și a consumerismului, și ajung până la regândirea globală a problemelor, inclusiv prin discuția asupra condițiilor de posibilitate ale unei etici globale și luarea în considerare a unei construcții politice transnaționale care să asigure guvernarea globală. După părerea mea, cred că nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să fie satisfăcute, într-o manieră tipică unei societăți de consum. Totul lucrează în favoarea unei elite productiviste, ce acționează și controlează totul la scară globală. Nu se mai produce pentru a se consuma, ci se consumă pentru a produce, un consumerism ieftin și gratuit (vezi și Pascal Bruckner, Mizeria prosperității, sau René Guénon, Domnia cantității și semnele vremurilor). "Regele consumator", individul în general, este redus la o creatură cu reflexe condiționate, lipsită de creativitate, a cărui fericire constă în a repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
drept comercial, vol.I, Ed. C.H.Beck, București, 2008. Turcu, I., Pop, L., Contracte comerciale, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Turcu, I., Teoria și practica dreptului comercial român, vol.I, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Vasilescu, P., coordonator, Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Valory, St., La potestativite dans les relations contractuelles, Presses Universitaire D' Aix Marseille, 1999. Viney, G., Jourdain, P., Traite de droit civil. Les effets
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Legrand, P., "Sens et non sens d'un Code Civil Europeen", în Revue Internationale de Droit Compare, 1996. Macovei, C., "Perspectiva
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
parte a doctrinei îl califică drept contract forțat sau contract de dependență. În acest sens, a se vedea Gh. Piperea, op. cit., p. 71. 104 A se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 7. 105 În legătură cu reprimarea clauzelor abuzive a se vedea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice; f) orice alte condiții impuse prin dispozițiile legale în vigoare. 143 Cu privire la definiția legală și doctrinară a noțiunii de "consumator" a se vedea, J. Goicovici, " Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 82 și urm. 144 Potrivit art 1683 C.civ., cu denumirea marginală, "Vânzarea bunului altuia". "Dacă, la data încheierii contractului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească un for democratic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Public Religions in the Modern World, The University of Chicago Press, Chicago, 1994. Casel, Odo, Das christliche Kult-Mysterium, Verlag Friedrich Pustet, Regensburg, 1935. Cavanaugh, William T., Theopolitical Imagination: Discovering the Liturgy as a Political Act in an Age of Global Consumerism, T&T Clark, Edinburgh, 2002. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, trad. rom. de T. Pătrulescu și R. Țurcanu, Editura Univers, București, 1995. Cazaban, Bogdan-Tătaru, „Istoria religioasă a liberalismului în secolul al XIX-lea. Fr. Guizot și liberalimul catolic francez
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
caracterizat de progrese în domeniul telecomunicațiilor și tehnicii, accentuarea interdependențelor regionale, migrarea forței de muncă. „Într-o lume globalizată trebuie să ne imaginăm o comunitate globală unde cetățenii națiunilor se bazează pe cooperare și diversitate ci nu pe exploatare și consumerism.”<footnote Stephen McBride, John Wiseman, Globalization and Its Discontents, Editura Macmillan, Basingstoke, 2000, p.214; footnote> Globalizarea este realitatea zilelor noastre, acesta influențează modul de viața societăților contemporane pătrunzând în toate aspectele. Astăzi, standardele universale, înlocuiesc unitatea particulară, specifică a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
instituțional, politic și economic deopotrivă, pentru a face loc libertății. Poate că Max Horkheimer și Theodor Adorno aveau dreptate atunci cand scriau că "prețul supraviețuirii este (...) transformarea ideii în dominație"39. Poate că iluminismul are tendința de a se autosubmina, devenind consumerism și hegemonie intelectuală 40, dar dacă asta echivalează și cu transformarea lui Hegel într-un părinte al comunismului și al fascismului deopotrivă 41, prefer dispariția hegelianismului în locul reificării sale. Și totuși, nu înseamnă dominația o dispariție a ideii originale? În
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
iar moneda metalică a funcționat ca o centură de siguranță; moneda din hârtie s-a impus pe fondul dezvoltării fără precedent a schimburilor comerciale, după descoperirea Americii și începutul procesului de globalizare; crizele monedei din hârtie nu sunt crize ale consumerismului, așa cum în mod eronat și din neștiință se exprimă mulți dintre noi, ele existând odată cu criza lalelelor din cursul secolului al XVII-lea; inflația trebuie redefinită și am redefinit-o pornind de la viziunea keynesistă și, de asemenea, inflația trebuie analizată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
obiectivă), cât și la nivelul conținutului valoric (de pildă, fondul creștin care „vertebrează” spațiul cultural european); recunoașterea explicită a scopului Întâlnirii de a deschide și perfecta punți de legătură, de a stabili strategii spirituale comune În fața unor evidente pericole (terorismul, consumerismul, disoluția valorică a lumii), și nu obținerea unui primat spiritual - sau, și mai rău, o acaparare/subordonare a celuilalt În câmpul spiritual propriu (prin convertiri forțate, prozelitism, strategii subversive); asumarea axiomei conform căreia prin prezența celuilalt mă Întăresc pe mine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice invitație la o dezbatere de acest tip emană, pentru noile generații, un aer de naivă desuetudine. Viteza de mișcare a unei lumi înghițită de „postistoria” consumerismului face invizibil peisajul etic al conștiinței. Teologie și economietc "Teologie și economie" Tonul neconsolat al autorului, care revine frecvent în tirade împotriva „stângii” considerate „criptoateistă”, este justificat. Teodor Baconsky nu discută distincția „stânga/dreapta” din perspectiva politicilor economice, deși alianța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
necondiționată pentru proiectul Europei comunitare (citit prin sita ignoranței bunăvoitoare). Patapievici a fost cronicarul necruțător al rătăcirilor românești din acele vremuri. Era solidar cu nenumărați cetățeni care încă mai revendicau pe străzi principii fundamentale: libertatea individuală, adevărul istoric, lustrația. Erupția consumerismului și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unor proprietari fără carte de identitate. El adună toate neputințele unei culturi tribal-provinciale în fața inerției economice și grosolăniei morale a unei tradiții politice etatiste. Etosul indecent al postmodernității l-a invitat pe omul recent la un dispreț mitocănesc pentru săraci, consumerism irațional, fentă financiară, bâlci cotidian, absenteism politic. La interstițiile acestor suprafețe, profilul omului recent apare într-o urățenie fără rival. Formula fast-food a fost îngurgitată din mers; ne-am trezit apoi cu noua paradigmă erotică: de la romanticul love affair s-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce oare inteligența teologică autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției omului în modernitate? Să fie vorba doar despre absența unei tradiții a dezbaterilor academice, despre circulația slabă a revistelor cu profil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru a schimba imaginea Și reputația localității, aflată într-o continuă deteriorare. Nu putem vorbi despre impactul sociocultural al turismului fără a ține cont de globalizare Și de efectele acesteia asupra culturilor locale. Unul dintre rezultatele universale ale globalizării este consumerismul. Acesta este definit ca o creștere a cererii pentru consum dintr-o varietate tot mai mare de produse Și servicii<footnote În acest context, ne referim la consumerism ca urmaș al conceptului definit de Thorstein Veblen la începutul secolului XX
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
efectele acesteia asupra culturilor locale. Unul dintre rezultatele universale ale globalizării este consumerismul. Acesta este definit ca o creștere a cererii pentru consum dintr-o varietate tot mai mare de produse Și servicii<footnote În acest context, ne referim la consumerism ca urmaș al conceptului definit de Thorstein Veblen la începutul secolului XX. footnote>. O societate bazată pe consum alienează indivizii, erodează valorile comunității Și familiei, generează multe ore de stres la locul de muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
footnote>. O societate bazată pe consum alienează indivizii, erodează valorile comunității Și familiei, generează multe ore de stres la locul de muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi prin publicitate... există un consens de opinii care susțin faptul că un consumerism excesiv, promovat de sistemul economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
muncă Și determină continuu dorințe Și nevoi prin publicitate... există un consens de opinii care susțin faptul că un consumerism excesiv, promovat de sistemul economic din prezent, nu determină o viață fericită Și împlinită sau creșterea nivelului bunăstării. (Chomsky, 2012) Consumerismul îi afectează Și pe turiști, aceștia fiind o parte componentă a societății orientate pe consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
consumator, caracterizată prin: stilul de viață urban Și modern; expectanța (așteptările) pentru servicii de nivel înalt; o atitudine caracterizată de expresia: „totul este de vânzare” (Reisinger, 2009: 11-13). Există autori (Reisinger, 2009; Paramo-La Haine, 2008) care consideră că acest curent - consumerismul - distruge cultura Și generează probleme ecologice Și sociale: aglomerația, congestiile din trafic Și cozile la atracțiile naturale Și antropice. Un exemplu în acest caz este Veneția, care este copleșită de turiști care generează un număr tot mai mare de probleme
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
grupurilor de turiști străini. În teorie, turiștii ar putea să se simtă înșelați de asemenea evenimente neautentice, dar asta ar presupune o bună cunoaștere a tradițiilor culturale din zona vizitată (Mason, 2003: 46). La nivelul orașelor/concentrărilor urbane, răspunsul la consumerism este apariția unui număr tot mai mare de magazine sau centre comerciale în zonele centrale. Transformarea spațiilor în atracții turistice a fost denumită de Paramo-La Haine (2008) Disney-ficare. Prin acest proces este creat un sentiment general de securitate, cu ajutorul unui
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]