3,537 matches
-
care știu cumva, din sursă sigură sau din proprie trăire, lista acelor mereu invocate "nu puține privilegii" pe care șaizeciștii, fiecare și toți laolaltă, le-ar fi avut, să facă publică această listă. E bine de știut, e bine de contemplat o asemenea listă, pentru ca să nu se propage la infinit în viitorul nu prea îndepărtat și fatalmente fără șaizeciști, fantoma fără conținut a pretinselor lor privilegii. Cât despre marginalizarea la care ar fi ei supuși, nu e greu să înțelegi că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
interlocutor. Constata că de la un interval la celălalt, fizionomia, mersul, gesticulația sa nu mai corespundeau cu imaginea veche. Cu un minim efort putea ghici aceste prefaceri și din lectura epistolelor primite. , Fiecare opt zile e un altul", conchidea cel care contempla rapida translație. Care era sensul acestei remarci? însemna ea un verdict negativ sau o aprobare? în mod curios nu a fost o respingere, insul cumpănit și reținut s-a lăsat fermecat de cel intrat vijelios pe scenă, și-a depășit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
a nu urma terapiile știute era riscantă. Varietate și substanță S-au împlinit, la 9 mai, 200 de ani de la decesul lui Schiller și Germania îl sărbătorește regește. Editurile, televiziunea, presa îi consacră o atenție pe măsură. De curând, am contemplat cu încântare vitrina unei librării dedicată în întregime poetului, o diversitate de titluri au fost lansate cu ocazia comemorării. Dintre exegezele apărute, evidențiez la loc de frunte monografia filosofului Rüdiger Safranski, axată pe puterea de șoc a idealismului, în analiza
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
incitant de discuție, latura conservatoare, "reacționară" a lui M. Sadoveanu, comunizat de conjunctură: "în mod stupid s-a vorbit de iubirea de țărani a lui Conu' Mihai. Da, i-a iubit. I-a utilizat ca gonaci de vînătoare. I-a contemplat, ca pe animale, în euforie biologică. Le-a ascultat poveștile și le-a transcris limba. Această atitudine nu este o atitudine de luptător social și de scriitor progresist. M. Sadoveanu este un scriitor paseist. Sentimentul său pentru natură, de pictor
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
mai bine nu-l citești. Or, curajul lui Mircea Cărtărescu de a se dezvălui chiar și în ipostaze mai puțin glorioase a rămas același în ciuda riscului ridicat (dovedit) al receptării. Cu atît mai bine pentru noi, cititorii ipocriți, fascinați să contemplăm, fie și prin gaura de hîrtie a jurnalului, mișcările intime chiar și parțiale ale acestui extraordinar scriitor! Jurnalul cuprinde perioada anilor 1997-2003, perioada în care Mircea Cărtărescu a scris și publicat Postmodernismul românesc, Orbitor - Corpul, Jurnalul , Enciclopedia zmeilor și cînd
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
vadă, iar urechile inimii să audă. De aici apare nevoia de a se trece printr-o purificare, pentru restabilirea unei ordini pierdute din cauza greșelilor generatoare de haos. În ceea ce privește adevărata vedere, ea este, însă, cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mult mai vîrtos decît speranțele în materie ale Mihaelei Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut privilegiul de a contempla șoldurile cutremurătoare și sînii cosmici ai figurinelor neolitice, plastica antropomorfă precolumbiană sau imaginile care argumentează veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
frunzele și se întreba unde dormeam și dacă eram în siguranță. Sedativele nu-i învingeau panica, ci doar o deplasau. Sub influența lor, Tessie se retrăgea mai adînc în ea însăși, pe un fel de platformă de unde putea să-și contemple spaimele. Teama o însoțea mai puțin în acele perioade. Pastilele îi uscau gura. O făceau să se simtă de parcă ar fi avut capul înfășurat în vată, iar la periferia cîmpului vizual vedea stele verzi. Ar fi trebuit să ia doar
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
de adevăruri de mare interes în tăietura lor insolită, totdeauna miezos și fermecător în limbajul d-sale extrem de personalizat. Cu atît mai convingător cu cît refuză emfaza, redundanțele, egotismele sforăitoare: "Cu toții ne dăm seama că lumea și împrejurimile ei le contemplăm de pe înălțimea clopotniței din satul ori cartierul natal, ceea ce nu ne împiedică să fantasmăm, fie și numai uneori, în ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Mâini murdare), o radiografie a viciilor celor care slujesc o credință oarbă, Sartre trebuia discreditat. Ehrenburg îi deplângea pe spectatorii naivi momiți la un spectacol oribil. El îi îndemna să nu urmeze un anunț publicitar prin care erau invitați să contemple un acrobat de circ într-o cafenea din Saint-Germain-des-Prés. Comercianți din Chicago, fermieri din Mississippi vor constata că fuseseră înșelați cu promisiuni deșarte. În câteva împrejurări de încordare internațională (reprimarea răscoalei din Budapesta în 1956, intrarea trupelor Pactului de la Varșovia
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
clar deja! Văd în aceste trăsături curate În fața mea Natura-activă-n toate. Ce înțeleptu-a spus, pricep acum abia: “Închisă nu-i a spiritelor lume; Ți-e moartă inima și simțul orb! Sus! scaldă-ți tu, discipole, anume În auroră pămînteanul corp!” (Contemplă semnul.) Cum toate în întreg se țes, Stau una-n alta și-și dau ghes! Puteri cerești coboară, urcă, Găleți de aur fac să curgă. Cu aripi binecuvîntate Din ceruri vin, pămîntul spre-a-l străbate Și-n lume-armonic să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
acolo trec femei, Umplînd văzduhul. Sublimă-n miezul lui, Cu nimb de stele, Regina cerului Stă-n fast cu ele. (Extaziat.) Doamnă-a lumii,-n gînd te port! Lasă-mă, ca-n templu, În albastru-ntinsul cort Taina să-ți contemplu. Tot ce-n bărbătescu-mi piept Grav și tandru-mi cîntă, Să te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
celebrînd rodirea morții (cf. M. Mincu). Poezia devine terapie (soteriologie), Îmblînzind spaimă de moarte: „Vorbind despre moarte mă simt mai puternic și mai viu”, simțea nevoia să (se) mărturisească poetul. Artistul (tînăr, de regulă), iubindu-si artă și Indurînd „groază”, contemplă rodul pieritor (deci nu increatul), descompunerea, degradarea etc., vegheat de trupul bănuielnic. Metamorfozele trup/ suflet În variantele Doinei, moartea (ritualizata) că „rod perfect”, prezența ei (familiară, senzuala) par a Întreține - accentua N. Manolescu - un manierism fundamental, nutrind „o poezie monocorda
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
nu ar fi orizontul - și e suficient pentru asta să-ți închipui marea învăluită în pace - călătoria cu gândul și-ar pierde din taină și grandoare. Orizontul e linia de graniță unde infinitul întinderii capătă valorile adâncimii, și cum nu contempli vreodată marea fără să îmbrățișezi orizontul, adică fără să cuprinzi măcar și o bucățică de cer, infinitul marin fură ceva și din încărcătura de vis a acestuia. Suntem înclinați să credem că starea de vis - mă refer la visarea trează
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
care pleacă și vin, unind țărmul cu marea, în lung legănate rotiri. Reveriile mării, - cele ale mării pe care am cunos-cut-o, marera litoralului dobrogean, sunt deopotrivă reverii ale plăjii, ale stâncii și ale păsării. Ai schimbat unghiul din care o contempli și marea îți modifică visările. în peisajul nud al apei, ea lasă să înainteze îndepărtatul capăt de arc al golfului, pierzându-l în irizări, în stropii microscopici ai valului, în fâșiile de văzduh ale nămiezii sau înserării. De câte ori n-am
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
munților; melodioase tunete strunind hotare ´n trecere pe-aici, păsările aerului vă duc departe și clatină la rădăcini anul, stârnind în cerc nesigure planete. Statui de aer, sunete! Iată-ne! O, jubilație a simțurilor! Zi ajunsă pe-o culme iute, contemplată-n uriașa trecere, apoi adusă în față, așa cum ții un strugure copt în palme, minunându-te de formele aromat-curate ale boabelor. Cât de departe sunteți când frigul smulge mari hălci din noi, până rămâne o urmă extaziată cât bolta cerului
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
se estompează într-un gol într-un nimic al splendorii Recuperîri Când înfloreau piersicii îmi închipuiam că Iisus a poposit în grădină lumina frământa orizontul cu păsări scânteietoare ce se împotriveau norilor cu țipătul lor pictural conectată la umbrele albe contemplam necuprinsul și copacii dansau până în pânzele cerului umpleau magice spații nu m-ar fi mirat să-și întoarcă fața spre mine strigându-mă pe numele mic Trecere La răscruce de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
ziua respectivă și i le înmâna Marfei. Ea le lua în brațe, se întorcea militărește și dispărea. "Sau dracu mai știe pe unde... adică cum să mă străduiesc mai mult?!" De votcă nu putea fi vorba! De dosare - nici atât! De contemplat turlele aurite ale bisericii - nu credea. Fusese de-ajuns ca o singură dată, într-o viață de funcționar, Marfa Stanilova să deschidă gura și liniștea lui se dusese pe apa Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios. De când înălțimea sa
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat cerdacul unde Eminescu contempla lumina lunii iar Veronica Își căuta liniștea. Dacă acest sonet nu ne dă vreo adresă precisă, În schimb poate să ne lămurească În privința luminii din interiorul odăii. Manuscrisul și prima publicare (Nerva Hodoș,1902) ne vorbesc despre luminare: Încet te-
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
este de crezut că poate fi aceasta „lumina lumânării”, care este doar o flăcăruie ce dă Întunericul la o parte pe o rază mică. Aici lumina inundă părul ce se desprinde „În val de aur”, lasă minunea să poată fi contemplată pe geam, din cerdac. Înăuntru este o sursă de lumină mai vie, mai puternică decât cea a unei lumânări capabilă chiar să Învingă lumina lunii, vezi finalul: Iar luna bate trist În lucii geamuri: când sursa dinăuntru se oprește lumina
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
existență prin creațiune, neîncetat privește la cauza primă și se păstrează pururea în bine prin participare la Cel ce o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
în aer liber», cum spune Sfântul Grigorie. Pentru aceasta ni se cere însă desăvârșirea vieții, apoi ni «se arată lumina adevărată ...,prin unirea cu firea noastră»<footnote Ibidem, col. 864C. footnote>). Până a se ridica la această cunoaștere superioară, sufletul contemplă pe Dumnezeu în natură<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 30. footnote>. Mai întâi, sufletul vede pe Dumnezeu asemenea unui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu Și că nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu vreodată ... Cel ce este nevăzut prin fire, se făcu văzut prin lucrările Sale”. Întrucât fericirea nu constă în cunoaștere, trebuie „să-L avem pe Dumnezeu în noi înșine” Și să contemplăm în chipul Său (sufletul) curățit energiile îndumnezeitoare. „Sufletul recunoaște ceea ce caută (pe Logodnicul său) numai în ceea ce rămâne de neînțeles pentru el”. Dincolo de vederea inteligibilă se deschide calea tainică unde „cunoașterea devine iubire-agape”<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]