69,079 matches
-
de alta, că presa va afla verdictul abia peste două săptămâni. Chiar fără să fi consultat legea, puteai deduce că un astfel de interval e necesar doar atunci când se dă dreptul la contestație. Or, nici un om cu mintea întreagă nu contestă o decizie care îl avantajează! În clipa de față, nu se mai pune problema credibilității au lipsei de credibilitate a lui Dan Voiculescu. Din păcate, el este șeful unui partid aflat la guvernare și a ajuns în Parlament printr-un
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
cîteva vorbe la despărțire. Întîmplător, ultima cronică, din numărul 69 (22-28 iunie), despre agresiuni și digresiuni e, ca toate celelalte, și agresivă, și digresivă. Rău. Și... confesivă: Rețeta o folosesc de altfel mai mulți: faci zgomot ca să atragi atenția, dar contești cu metodă, la momentul oportun, și nu pe oricine. Iar odată intrat într-un sistem, în sistemul universitar, de exemplu, te potolești definitiv." Lasă că învățămîntul universitar e, pentru tînăra recenzentă, o curte a parveniților (deși, hélas, predă ea însăși
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită a unui preot de țară. Ultima categorie este cea a „indiferentului“. Cel care o ilustrează nu este ateu, pentru că nici măcar nu se obosește să îl conteste pe Dumnezeu. Se declară creștin-ortodox din inerție, dar în realitate este anesteziat religios; pentru el, pur și simplu, problema nu există. Teologic vorbind, atitudinea este un păcat dintre cele mai grave: al nesimțirii, și a fost sancționat drastic de Sfinții
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
exegetul Dumitru Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci și de Goți”. Imediat după această evidențiere, editorul pune degetul pe o rană imensă, cât deșertul Sahara, Tibetul
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
gândesc la o meserie bănoasă, ignorând latura spirituală a vieții și importanța acesteia. O puternică influență asupra modului lor de gândire îl are societatea de astăzi, materialistă și lipsită de sentimentul onoarei, al cinstei, al dreptății. Evident, nu le putem contesta dreptul la stabilitate materială, dar misiunea Profesorilor de Religie este să-i învețe să ceară ajutorul divin pentru dobândirea mai întâi a bunurilor spirituale și apoi a celor pământești. Ca argument, avem versetele din Predica de pe Munte (Matei 6, 33
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
care îmi cereau note scrise și informații, până la Revoluția din Decembrie 1989. Acceptarea acestei grele situații mi-a măcinat tot timpul conștiința și de aceea imediat după Revoluție am făcut declarații publice începând cu ianuarie 1990. Așadar, n-am ce contesta, decât a repeta mereu părerea de rău pentru cele impuse și acceptate“, se arăta în scrisoarea adresată CNSAS. Un an mai târziu, în 2008, în cadrul ceremoniei de sfințire a Bisericii greco-catolice ” Sfânta Maria Regina Păcii și a Unitătii”, IPS Nicolae
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
intrarea în club, ce va costa 60 RON. Citește tot... Elenă Gheorghe câștiga selecția națională Eurovision 2009 Melodia “The balkan girls” interpretată de Elenă Gheorghe a cîștigat finală Eurovision din România. Interpreta va reprezenta România la semifinală internațională Eurovision Song Contest de la Moscova. În finala din România s-au calificat 12 interpreți și formații. Astfel, Elenă Gheorghe a concurat alături de Coști (”Can you forgive”), Red Blonde (”Nu am cu cine”), Cătălin (”Stop”), Alin Nica (”Don’ț leave”) și IMBA cu “Round
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94400_a_95692]
-
nu se poate pune la fel. Ele au intrat în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar după 1989 majoritatea credincioșilor au rămas ortodocși. Înainte de anul 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populația României Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensămintelor. Dar ăsta este instrumentul cu care lucrăm, un instrument oficial, pentru că noi ca stat nu putem lucra pe estimări făcute de un cult sau altul. Și nu putem să nu ținem seama de faptul că în biserici au
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de exprimare, cât și faptul că avem nevoie de un spațiu public care să nu fie golit axiologic. Dacă spațiul public nu cuprinde niciun fel de valoare, niciun fel de reper, dacă toate valorile publice sunt negociabile, înseamnă că putem contesta orice, până și democrația, până la reîntoarcerea la totalitarism. Noi înșine, ca cetățeni europeni, trebuie să ne ocupăm și de umplerea cu valori a spațiului public, nu doar de golirea lui. Sigur că, omenește vorbind, mă revolt nu doar față de atentatele
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
acolo nu pare să crească numărul cititorilor ... MODALITĂȚI într-un fel sau în altul mai ales în altul uneori mi-e frică de o exagerată lipsă de frică de parcă - fără voia mea - la un moment dat aș putea îndrăzni să contest oarece despre care nu se știe că ar exista cu adevărat dar despre care se crede că e sfânt și basta - anume asta basta mă neliniștește ca o amenințare nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie în plus
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
săptămână la cenaclu, marți la Croh și vineri la Martin, în aceeași sală. Ca și cum sala de cenaclu a acelei perioade ar fi fost investită cu puterea de a crea legături umane indisolubile, chiar și atunci când sunt negate cu vehemență, ca să contești ceva trebuie să accepți că există și că e investit cu semnificație, toți cei pe care i-am cunoscut atunci vor popula mitologia mea interioară pentru tot restul vieții și nimic din ce se va întâmpla cu fiecare dintre ei
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
o figură chinuita și cu un rânjet care te îngheța, el era față văzută a puterii ce se cocea în umbră și care-1 lașase să zburde în voie și să bage groază în cei care ar fi cutezat s-o conteste. Până când revoluția 11 scosese în prim-plan, Ioska se învârtise prin catacombele lumii interlope, printre traficanții de valută și de marfuri vândute pe sub mâna, printre mardeiașii la comanda și turnătorii cu simbrie ai miliției si-ai Securității. ÎI zărisem și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
numărul, fantezist până atunci, al celor 60.000 de victime ale revoluției pe care, în chip nu tocmai dezinteresat, agențiile străine de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
tocmai prin această concretețe pot construi în mintea mea, cât de cât, un Sân Marino al meu, pe jumătate real (grație datelor informative din carte), pe jumătate imaginar (grație pretextelor narative folosite de Andrei Pandrea; trebuie să precizez că nu contest realitatea acestei călătorii, atunci când folosesc sintagma pretext narativ nu mă refer decât la text și la disponibilitățile lui). Este o călătorie care își are contradicțiile și ciudățeniile sale, prin faptul că există o ușoară impresie de deformare a timpului, a
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
mai sus constă într-o discriminare așa-zicînd pozitivă: aceea de a considera că anumite persoane se bucură de intangibilitate întrucît aparțin unei etnii, unei confesiuni, unei rase. Dl Manea ar trebui să știe că antisemit nu este acela care ar contesta, să zicem, valoarea literară a romanelor și eseurilor sale, ci acela care le-ar considera mediocre pentru că d-sa este evreu. Prima contestare ține de spiritul critic.” (p. 132) Demonstrația este mai mult decît convingătoare și ea demonstrează că autorul
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
al Occidentului după ce, de la jumătatea secolului XX, „cea mai burgheză națiune a planetei” - după inspirata caracterizare a lui François Furet - a renunțat la izolaționalismul tradițional angajându-se, fără întoarcere, în problemele lumii, în dirijarea politicii globale. Cine ar mai putea contesta astăzi hegemonia Americii, cea mai puternică și mai bogată comunitate umană a planetei? Cine se mai poate împotrivi unei dominații care urmărește să își impună, la nivelul ansamblului planetar, propriul sistem, superior tuturor construcțiilor sociale de până acum în proba
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
secundară”, precum cele din „axa răului” (Irak, Iran, Coreea de Nord) pot oricând produce o catastrofă planetară prin utilizarea arbitrară a vreunei arme de distrugere în masă la care ajung necontrolat. Și, în final, chiar și clasarea Americii ca „imperiu” poate fi contestată pentru că democrația americană s-a vădit în toate împrejurările, capabilă de autocontrol, de limitare a tendințelor totalitare sau oligarhice. Dacă va impune un „imperiu”, atunci acesta va fi de un cu totul alt tip decât cele consemnate până acum de
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
care spune: felul în care ne educăm tineretul e departe de a fi optim, uneori este chiar contraproductiv. Dacă adopți o asemenea poziție, te situezi într-un fel de coridor subcultural, pentru că începi să pui la îndoială - și chiar să contești - sistemul. De pildă, chiar au existat, în anii ’60, niște școli pentru copiii mici, numite Kinderladenbewegungen, un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
care în perioada comunistă fuseseră intens mediatizați la postul de radio „Europa liberă”. La Paris, ambasador este Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei încearcă să pună ordine în Opoziția din țară cu entuziasmul și eficiența probate înainte de 1989 (va ajunge să fie contestat de opozanții puri și duri sub acuzația aberantă că ar avea simpatii... troțkiste), Ionesco urmărește cu ironie bonomă situația de la București, iar Cioran se scufundă tot mai adînc într-o boală nemiloasă. Americanii închid legendarul birou parizian al postului de
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
din toporiște, săcure!... Ho-ho! nu vă repeziți așa tare. Că nu sunt toate, păcum vă pare... Utopia tipic țigănească, măreață, goală pe dinăuntru, de care ne molipsirăm și noi... Urmează la cuvânt Boroș cel mândru cu mâhnire, apoi Goleman care contestă logoreea parlamentară, zicând disprețuitor: ...când se înceapă a grăire... toate ahèste nu plătesc o ceapă! (degerată, bine înțeles). Satana, preschimbat în corb, dă roată pe sus adunării, spârcâindu-se, cufurindu-se în barba semețului Goleman... - discuția continuând și azi... Un poet modern
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
face considerații interesante. Ca în acest comentariu despre specificitatea literaturii „generației ’80”, inclus în analiza prozei lui Mircea Nedelciu: „Noua proză - și Mircea Nedelciu este unul dintre exponenții ei, poate cel mai marcant în această direcție - inversează raporturile «clasice», le contestă și, implicit creează o altă figură a «spiritului creator»: pe scurt, coborîrea se petrece în literatură unde autorul vine însoțit de un număr de persoane care, singure, vor decide dacă și, mai ales, cum vor deveni personaje: e o «coborîre
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
cu un conținut relativ evident" (poate că, în acest sens, numai poezia lui Mihai Beniuc corespunde idealului). Ion Șiugariu vrea o înnoire de fond, destul de neclar formulată ca opțiune. Refuză orice experimentalism de tip avangardist, dar și inerția simbolismului minor, contestând "decadentismul imagist și formalismul sec" (p. 223). Însă cei mai mulți dintre poeții publicați în revistă (Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Ovid Caledoniu, Aurel Marin și ceilalți antologați de Al. Husar) rămân în perimetrul unei poezii de atmosferă, o poezie sentimentală, nostalgică, elegiacă
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
căutat telefonic, acasă sau la Uniunea Scriitorilor de către preoți, ne-am întîlnit, am discutat îndelung. Unul dintre aceștia le-a vorbit studenților săi despre Sigma în termeni adecvați... Nu au fost, desigur, de acord cu tot ceea ce am afirmat sau contestat în roman, dar, buni cunoscători de texte teologice, nu au văzut o erezie într-o ficțiune, ci, dimpotrivă, o punere în discuție a unor secțiuni nu tocmai limpezi din Noul Testament. Într-o dezbatere cu public, avînd drept obiect Sigma, cunoscutul
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
ca autorul să denunțe numai vanitatea altora, dar nu și vanitatea proprie, prezentă în germene în chiar numele său "Eugeniu", ascuns zadarnic sub inițiala E. și dezvăluit cu satisfacție ironică de scriitorul ofensat. Mergând mai departe, Camil Petrescu i-a contestat lui E. Lovinescu "acuitatea psihologică", insistând pe "totala incomprehensiune" datorată carențelor în "facultatea de a intui" (p. 60-61). În fond, exasperat de denigrări și de împingerea sa în ridicol, Camil Petrescu se apără, își protejează imaginea (cum am spune astăzi
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
puține cele cu la ministressa; în franceza din Canada forma la ministre pare a fi curentă; în Franța a avut loc, de prin anii 1980 - 1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și admise oficial, dar contestate de Academie. Și în româna actuală, în presă și în Internet, se constată în primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]