2,327 matches
-
interesant, fără să fie pseudonim !). Era descendenta unei familii de ruși albi, scria versuri (se pare că deloc rele, de vreme ce un Cioculescu avea știință de ea, ca și Sadoveanu, Stancu sau Eftimiu mai apoi). Dacă nu literar numaidecât, cel puțin contextual, această scriitoare se dovedește, în optica lui Vlaicu Bârna, un util punct de plecare pentru o investigație critică (p. 191). Din pricina numelui, care, pretindeau politrucii epocii, ar fi putut afecta relațiile cu Uniunea Sovietică, manuscrisele ei au fost amânate ad
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
a făcut al dracu Petrol, nu, gaze, nu... Iar europenii ne dau sfaturi Că de sfaturi ducem noi lipsă Nici noi ... Și, totuși, în Occident e cultura lumii Să fim serioși Istoria civilizației, un fel de veșnic război al omului, contextual, bestie, oriunde s-ar afla Ce te face să crezi că în Siberia, sau în Extremul Orient, n-ar fi? După mine, cam totul e nuanță a omului și a felului său de a se manifesta. Iar dacă suntem sinceri
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
de N. Manolescu) ale discursului critic care l-a ales drept obiect. În al doilea rînd, autoarea încearcă să ne arate cum s-au articulat hermeneutic, într-o sintaxa convingătoare, datele selectate de interpreți din producția lui Cantemir sub presiuni contextuale: mai precis, cum s-au construit reprezentările critice globale ale unei opere și ale unei personalități proteiforme. La limită, ambiția Adrianei Babeți este să proiecteze convergent toate aceste construcții speculative într-un sistem de referință unic, edificînd (sistemul tuturor variabilelor
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
se poate urmări foarte bine în primul volum al Dicționarului aromân (macedo-vlah)/Diaro, A-D, al prof. Matilda Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un mare număr de denumiri după localități (aminceanu, cândruveanu, crușuveanu, fârșirotu, muscupuleanu etc.) Independent de
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
al Educației Poporului, în 1929, a refuzat să aloce, pentru subvenționarea revistei acaparate de Crainic, mai mult de jumătatea fondurilor de care dispunea. Apoi, am arătat, Blaga nu s-a despărțit de doctrina ortodoxistă a Gîndirii "mai mult din motive contextuale". Iar Nichifor Crainic n-a dezvoltat "o adevărată doctrină politică de dreapta" ci, de fapt, de extremă dreapta. Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
semantico-pragmatice: în exprimarea indefinitului, a impreciziei (oarece, niscai, niscaiva) ori a temporalității (deunăzi, mai an, anțărț, estimp - de exemplu: "fără să ne trezim că, estimp, cineva ne golește băncile" - Academia Cațavencu = AC 23, 2000, 5). "Registrul ironic" (care stabilizează inovațiile contextuale) nu se limitează însă la nivelul lexical: există chiar structuri sintactice, marcate cultural de apartenența la o epocă trecută și la un stil înalt, care se văd reluate cu intenție ironică în vorbirea curentă și familiară. Una dintre acestea e
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
pretează și la calambururi ieftine ("lefterie"!). Revolta cititorului de bună credință este însă înăbușită de amuzament, deoarece autorul pare urmărit de contradicții: îl critică pe Cristian Preda deoarece nu argumentează, în timp ce domnia-sa ne informează apoftegmatic că "Doina trebuie judecată contextual după estetica poeziei populare" - bineînțeles, doar prezintă toate caracteristicile folclorului literar: anonim, oral, etc. După toate acestea, nu ne mai miră că autorul nu înțelege miza Dilemei (VI/265), un act de igienă culturală, deopotrivă revalorizare și recontextualizare, și nici
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
de elemente formale, cît și tensiunile și motivațiile specifice. Recursul la memorie, fie ea istoricistă sau mai apropiată modelelor spirituale, vitalismul cromatic și arhitecturile cerebrale sînt componente ale unui cadru moral, ale unui peisaj interior, dar și ale unor realități contextuale, dacă nu identice, atunci extrem de asemănătoare. Acestă mică expoziție de pictură contemporană bulgărească, în pofida vizibilei neîncrederi cu care a fost organizată, are, dincolo de calitățile ei specifice, și un mesaj pedagogic aproape explicit: dacă relațiile noastre cu vecinii ar fi fost
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor repetiție, recurgînd în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe în speranța unor compensații prin milostivenia transcendentă. Alexandra Nechita, pe care Președinetele României a păstorit-o personal, cu un amestec de evlavie și paternalism, este întruparea contextuală a acestui suflet de rentier pe care românii, într-un procentaj care ar trebui să îngrijoreze, și-l tot afișează cu cu o mîndrie tîmpă cu o iresponsabilitate sinucigașă. Victimă a unei familii rapace și a unui mediu care transformă
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
e însă și un mijloc banal de identificare: formule ca "ăla de pe raft"; "ăia din stînga", "ăia de la magazin" - nu transmit în mod normal conotații speciale, avînd doar rolul de circumscriere a unui obiect sau a unei persoane prin caracteristici contextuale. Alternativele la asemenea formule - cu acela, cel - aparțin în mod clar stilului înalt, registrului scris și vorbirii îngrijite; existența lor, ca și a eventualelor construcții cu un substantiv (termen de politețe) a accentuat, prin contrast, conotația excesiv dezinvoltă a construcțiilor
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
foarte general al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la ei (...) 3.500 de dolari, dolari nașpa, deci pe risc m-am dus" (Academia Cațavencu, 42, 1998, 3), în care semnificația "non-bun" se actualizează contextual ca "fals".
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
mai puțină abilitate. în multe argouri, inclusiv în cel românesc, verbe de tipul a lucra sau a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
mass-media. Teorie nu chiar inocentă: "Presupoziția că oricare regim politic este opresiv ni se pare foarte periculoasă și falsă; șefii regimurilor totalitare sînt astfel exonerați de orice culpă, căci ideologia ar reprima individul în virtutea unei necesități metafizice...". Totuși o determinare contextuală a modernismului se impune. E vorba de bifurcarea modernității, care e pe de o parte burgheză, precum o narațiune a rațiunii victorioase și a progresului, iar pe de altă parte estetică, precum o critică a acestei raționalități și a valorilor
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
doar din punctul de vedere al vîrstei. în cazul lui puradel - "un puradel abandonat pe stradă se află acum și el sub tratament" (EZ 2320, 2000, 10) - deprecierea e legată de desemnarea etnică. Tonul ironic determină chiar o marcare strict contextuală a unui termen care nu are în mod normal decît conotații pozitive, legate de uzul său arhaizant, regional sau religios: prunc. Cuvîntul e ales, de exemplu, pentru a desemna un copil internat în spital în urma bătăilor aplicate în familie: "Tatăl
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
sens; totuși, dacă un termen poate să însemne atît "fraier" cît și "șmecher", e aproape sigur că în realitate înțelesul său e unul general, care capătă accepții mai restrînse în funcție de context. Uneori trăsătura juvenilă e mai puțin importantă și sensul contextual e de "ins, individ, tip". Vîrsta se poate și emfatiza: bidivii sunt adolescenți sau de-a dreptul copii (în fond, și mînz e o metaforă pentru vîrsta imatură). Un autor își povestește experiența de deținut începută la penitenciatrul pentru minori
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în mediul deținuților. Sensurile contextuale nu aduc mari surprize: îl regăsim pe cel specific - "Legile deținuților, legi nescrise, sunt respectate de catre aceștia cu strictețe. "Bidivii" sunt cei tineri"; "în 1984, am avut o evadare de la un punct de lucru la Arad. însă după cîteva ore
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
sau corectări. Dacă este, atunci îmi recunosc vinovăția, dar dacă nu, atunci pun sub semnul întrebării buna credință a criticilor mei. D.R.P.: Unul dintre critici, un jurnalist american de origine română, v-a acuzat c-ați fi comis o "distorsiune contextuală". El a insistat asupra faptului că la fundul grămezii ar trebui să se afle Albania. De asemenea, a descris demersul dumneavoastră ca fiind tendențios. S-ar părea, după spusele lui, că ați manipulat întreaga istorie a României pentru a proiecta
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
că le-ai uitat, dar cărora de fapt le duci atît de tare dorul. Și mai puține sînt cele care la fiecare nouă lectură își dezvăluie o bogăție atît de mare de sensuri, în consonanță cu dispozițiile subiective, cu fluctuațiile contextuale și cu modele literare. Nu mai este nevoie, cred, după această introducere, să lansăm o invitație explicită la lectură celor care încă n-au citit romanul lui Bulgakov. Misiunea recenzentului nu este însă una atît de ușoară pe cît s-
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
dinamica fluctuantă, cu interese de multe ori contradictorii, a oricărei creații de mare întindere. Dar dacă pictorița nu-și propune un bilanț amănunțit al etapelor, dacă ea nu urmărește, din aproape în aproape, propria-i construcție într-o bogată istorie contextuală și personală, atunci care este miza ei în această expoziție? Răspunsul este relativ simplu: continuitatea gîndirii, autenticitatea sentimentelor, consecvența și siguranța exprimării. Wanda Sachelarie își face din timp un aliat conjunctural, un simplu tovarăș de drum, pe care îl evocă
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
de îmblînzitoare relativizări, de seducătoare nuanțări. Desigur, inconformismul continuă a se menține pe baricade, înspăimîntător într-o manieră ornamentală, dar înverșunarea sa e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se conștientizează nu doar prin sine, ci și contextual: ,,eu nicolae magnificul însămînțez pătimaș frumusețea stranie am geniul de-a rîde de mine însumi/ de-a jupui minciuna teribilă de fulgi și de blănuri de-a scuipa în nămolul ochiului pe cel încrezut/ de-a viola umbra catedralelor răscoapte
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Paleologu, N. Steinhardt, Alexandru George la Virgil Nemoianu, combat excesele teoriei. Rădăcina maiorescian-lovinesciană e încă viguroasă, dînd roade la nivelul fiecărei serii biologice, din cele ce alcătuiesc succesiv critica românească. Se cuvine însă relevată explicația - suficient de generală, mai precis, contextuală - a împotrivirii la estetic, socotit, după sintagma ironică a lui Nicolae Manolescu, ,,inamicul public numărul unu". E o împotrivire numai uneori servită de un aparat doctrinar, precum la dl Adrian Marino, alte dăți difuză, transpusă într-o mentalitate ce se
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
maxim rafinament este Saragosa - 66 de zile al lui Alexandru Dabija, un punct important al stagiunii trecute, care nu se regăsește în nici un fel în palmaresul Galei deși izbînda a fost recunoscută. Perturbări de acest gen, distorsiuni umane emoționale și contextuale puse în locul sentimentului de maximă răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar la capitolul "o nebunie" a juriului, o extravaganță. Însuși discursul inteligent al regizorului Alexandru
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
să implice o modificare a sensului lor lexical. În mod oarecum asemănător, substantivul zarzavat (care are mai multe uzuri ironice și depreciative) primește în dicționar sensul secundar "garnitură de flori artificiale cu care se împodobesc uneori pălăriile femeiești", determinat strict contextual de un citat din Bassarabescu: "Ai văzut ce rău îi venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă mi se pare izolarea, în articolul zambilică, a unei subclase "Ca termen de comparație" - numai pentru că, într-o parodie la Bolintineanu, Topîrceanu
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
Din cele spuse pînă acum s-ar putea deduce că Bohumil Hrabal își construiește propriul univers prozastic, abstras, autonom și relativ indiferent față de realitatea curentă, și că, în consecință nimic nu ar fi mai străin acestei cărți decît o lectură contextuală. În realitate lucrurile nu stau însă chiar așa; nu numai că evaziunea în sine ar putea fi considerată o formă de subversiune, dar instinctul sigur al ironiei, umorul negru, preocuparea pentru cotidian, fac din această carte o scriere cel puțin
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]