919 matches
-
cred că suntem în eroare; este dreptul lor. Dar ei ar trebui cel puțin să se întristeze, căci eroarea noastră, dacă este demonstrată, implică urgența de a înlocui naturalul cu artificialul, libertatea cu arbitrariul, concepția eternă și divină cu invenția contingentă și umană. Să presupunem că un profesor de chimie vine și spune: Lumea este amenințată de o mare catastrofă; Dumnezeu nu și-a luat toate precauțiile necesare. Am analizat aerul care iese din plămânii umani și mi-am dat seama
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vedere al libertății, ființele finite care nu cunosc rezonanța permanentă a limitei absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întîmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se rezumă la parcurgerea contingentă a traiectoriei comune dintre naștere și moarte nu se ridică la coerența și configurația unui destin și nici la splendoarea negativă a eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fel idiosincratice și care alcătuiesc fundalul acțiunilor din această sferă. Dacă îngrădirea și analizele aferente acestui concept nu ar fi fost luate ca un model general pentru amenințarea comunismului, perspectiva lui Kennan ar trebui calificată ca o astfel de abordare contingentă; într-adevăr, ea a fost concepută ca o pledoarie contra aplicării standardelor americane de raționalitate în interpretarea politicii externe sovietice. De asemenea, unii analiști mai recenți ai politicii externe iau ca punct de plecare analiza discursului securității naționale pen-tru a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a apăra realismul, Morgenthau a fost silit să urmeze a doua cale, cu toate că el credea în prima. Ambiguitatea aceasta iese la iveală în felul în care el tratează balanța puterii: pe de o parte, balanța puterii este considerată o instituire contingentă - ea se realizează numai dacă regulile sale sînt împărtășite și respectate; pe de altă parte, această balanță este inevitabilă, chiar și atunci cînd regulile nu sînt respectate. De la această contradicție, cele două ramuri ale realismului se despart. În momentul în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vigoare (Notă: Oricum, multe dintre ele depășesc competențele decizionale ale Senatului) 3.Senatul aprobă ocuparea unei profesuri având În vedere nu numai meritele personale ale candidatului propus ci și compatibilitatea profesurii respective cu Planul Strategic. Principiul este esențial, procedura este contingentă. Procedura mai poate face obiectul unor variații sau Îmbunătățiri ulterioare, dar ea presupune, În oricare dintre variante, asumarea clară a principiului propus. Două observați se mai impun În acest context, Întâi, că decizia care stă În fața noastră este Între profesuri
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cu "ceea ce face dintr-un mesaj verbal o operă de artă"71. Judecând după prezența funcției poetice a limbajului în texte diferite, R. Jakobson extinde sfera noțiunii de literatură, care nu mai este văzută drept o categorie absolută, ci una contingentă, de vreme ce enunțuri din diferite genuri pot manifesta literaritate, trăsătură predominantă a operei literare. Această reducție li s-a reproșat ulterior, pe baza observației că nu putem face abstracție de dimensiunea pragmatică, de cea istorică și de relația mesajului cu realitatea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de tranziție spre o economie de piață modernă se remarcă: primele de export, subvențiile indirecte, regimul vamal de drawback, instrumentele financiar-bancare (EXIMBANK), facilitatea unor operațiuni de import temporar în scopul prelucrării în lohn și reexportul produselor rezultate, diminuarea listei mărfurilor contingentate la export, etc. Comparativ cu perioada regimului comunist, ajutorul bugetar s-a modificat foarte mult în ceea ce privește mijloacele de intervenție. Astfel, "subvențiile directe, cea mai importantă formă de acest tip în trecut, au cunoscut o cădere bruscă în 1990, de la 68
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu, în felul acesta ciclicitatea ținând de o cadență naturală, a nevoilor primare chiar. În această variantă contingentă regularitatea ne invită chiar să o acceptăm ca lege a necesității naturale. Dar distorsiunea înțelegerii intervine pentru faptul că unele consecințe economice apar neregulat și ca ritm și ca volum sau că altele necesită un orizont de așteptare dincolo de obișnuința
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care nu are nicio șansă să fie experimentată. Oricum, nu putem să excludem orice limită nedemonstrabilă doar pentru că am ajuns să credem în nelimitarea cognitivă a gândirii bazate pe experiment. Jocul încă nenormat dintre faptul că cineva concepe efectiv (faza contingentă a cogniției) la faptul că cineva materializează conceperea (realul ca rezultat al experimentului) sfidează logica stagiristă, dar mai ales pe cea a viului. Ruptura intervine pe traseul contingență experiment în situația în care se vrea mai mult de la experiment decât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani și AS=6,73. În cele ce urmează vom aborda dimensiunile, variabilele și indicatorii competenței psihosociale a liderului militar. Cadrele definitorii ale cercetării, precum și abordarea contingentă, în care succesul conducerii este în funcție de personalitatea liderului, caracteristicile subordonaților și caracteristicile situației [EC=f(L,Sb,St)] impun abordarea competenței psihosociale pe trei dimensiuni: dimensiunea cognitiv-informațională; dimensiunea motivațional-aptitudinală; dimensiunea relațional-comportamentală. Într-o exprimare cvasimetaforică, un autor arăta că dimensiunile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
perpetuă mișcare. Mașina deleuzo-guattariană este, în cele din urmă, un flux al dorinței productive, conective și multiplicative și nu este un simplu organism biologic, un simplu mecanism tehnologic sau un simplu construct social. Dorința caracteristică mașinilor dezirante este procesuală, aleatorie, contingentă și materială, producând combinarea mașinilor ca trupuri dezirante: o mașină care mănâncă, o mașină care vorbește, o mașină care respiră etc. Corpurile dorinței sunt permanent supuse recombinării interne și contestării externe: întotdeauna corpul dezirant este în proces sau în devenire
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
analizează cyborgul în dimensiunea unui corp organizat - ca organism (structuri, granițe, organe și ierarhii precis definite, universal stabilite și obiectiv formulateă, ci ca flux și dorință corporală. Astfel, aveam de-a face cu fluiditatea dezorganizată a afectelor, turbulența emoției, flexibilitatea contingentă a simțurilor, transgresarea limitelor și a dihotomiilor, fragmentarea subiectivă a corpului. Plecând de la premisa faptului că, în cadrul organismului, organul are o funcție particulară, o structură definită și o activitate sistematică, prin care se organizează, putem discuta intruziunea protezei în organismul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conexiuni, deși își poartă cu sine finitudinea și mortalitatea trupului și perisabilitatea sentimentului. Avatarul nu crede în ideile de absolut și de eternitate. Încă o dată, virtualitatea nu își dovedește evanescența și imaterialitatea, ci intensitatea și variabilitatea fluxurilor identitare și dinamica contingentă a forțelor și a vibrațiilor corporale care compun ființa umană. În contextul avataric online, rețeaua de conexiuni și de metisaje a identităților umane este o dovadă a devenirii și a multiplicității, o tulburare a unității sau a dualității ființei, o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a concepe ceea ce este uman și critica anumitor viziuni umaniste (antropocentriste, patriarhale, naționalisteă care întrețin aroganța și iluzia superiorității umane asupra naturii, a altor specii sau a tehnologiei. Postumanul este un construct discursiv în cultura digitală, dar și o realitate contingentă, o identitate mediată tehnologic și o corporalitate concretă. Ne ocupăm de ambele accepții ale postumanului întrucât problematicile ontologiei virtuale devin cu atât mai acute la începutul mileniului al treilea cu cât, prin intermediul noilor tehnologii, nu doar se teoretizează sau imaginează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
e posibilă, este și necesară: „Dacă o primă cauză eficientă este posibilă, și dacă un scop final și o perfecțiune supremă sunt posibile, atunci rezultă de aici ca sunt totodată și necesare”. În această demonstrație se pleacă nu de la existența contingentă a unei ființe, ci de la conceptul pe care ni-l formăm despre o asemenea ființă, despre esența acestei naturi și despre posibilitatea ei. Stabilind conceptul despre Dumnezeu ca posibil, din aceea că avem ideea unei ființe posibile doar prin sine
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aplică: a) instrumentelor financiare nederivate deținute până la scadență; b) împrumuturilor și creanțelor generate de entitate și nedeținute în scopul tranzacționării; și c) intereselor în filiale, întreprinderi asociate și asocieri în participație, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu plata contingentă într-o combinare de întreprinderi, precum și altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale și care, în concordanță cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit față de alte instrumente financiare. 1.4. Producătorii și utilizatorii produsului final al contabilității: informația
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
de nimeni. Aceste reguli abstracte preiau expresii particulare, adaptate contextului social și istoric. Forma practică a regulilor justei conduite este deci susceptibilă de a evolua, rămînînd totuși traducerea aceleiași reguli abstracte. Revine justiției și mai puțin politicii să identifice forma contingentă a acestei reguli, atunci cînd evoluția contextului contravine vechii sale expresii. Judecătorul nu inventează deci regula, dar se mulțumește să descopere expresia sa optimă. Acestea sunt regulile de justă conduită, reguli emergente. Regulile abstracte, traversînd expresia lor concretă, sunt selecționate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
așa cum ne avertizează cercetările existente: diferențele neurofiziologice care caracterizează Homo sapiens n-au provocat, la drept vorbind, crearea gîndirii simbolice. Aceasta nu era deloc necesară: ajunsă posibilă prin schimbarea modului de organizare a creierului, e vorba totuși de o capacitate contingentă. Apariția ei este rezultatul unui proces emergent, al unei "potriviri" pe care știința nu reușește să o explice. Există moduri și moduri de a fi un hominid, apariția lui Homo sapiens și a gîndirii simbolice la acesta nu erau sub
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
liberi în interiorul unei arii "arie de posibilități" delimitată de constrîngerile realității. Lumea nu este o constrîngere exterioară, este viziunea noastră asupra lumii. Lumea nu răspunde nici unei necesități, nici unui determinism, nici unei constrîngeri exterioare. Produsă de imaginația omenească, lumea este efemeră și contingentă. Noi înșine suntem constrîngerea: sunt poveștile pe care le istorisim și care devin temnița noastră atunci cînd le luăm drept realitate. Libertatea noastră? Putem oricînd inventa, istorisi alte povești, schimba, prin urmare, lumea. Libertatea de care vorbim este finită și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum afirmă Serge-Cristophe Kohn, "definirea noțiunii de optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o parte, problemele filosofice ale determinismului, liberului arbitru etc., iar pe de altă parte, problema contingentă: optimul social poate fi realizat de către un ipotetic dictator binevoitor?"7. Cînd vorbim de valori individuale și alegere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situăm deja într-un cadru în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evitarea considerării "în absolut" a caracteristicilor sale, chiar dacă le întâlnim în alte contexte, drept obligatoriu moderne. O problemă amplu discutată în legătură cu modernitatea este aceea a experienței spațiului și a timpului 103. După cum subliniază David Harvey, "reducerea spațiului la o categorie contingentă este implicită în însăși noțiunea de progres. Din moment ce sensul modernității este dat de experimentarea progresului prin intermediul modernizării, scrierile pe această temă au prezentat tendința de a supraevalua temporalitatea, procesul devenirii, mai degrabă decât existența în spațiu și timp"104 (s. a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și înfrumusețate și care, după multă utilizare, par să fie fixe, canonice și obligatorii"228. În această perspectivă nu retorica este aceea care nu se mai ocupă de căutarea adevărului, ci însuși adevărul este o construcție de tip retoric, relativ contingentă, dar încetățenită printr-o solidară utilizare a comunității. Un alt tip de explicație posibilă pentru locul ocupat de retorică în postmodernism provine din înseși caracteristicile postmodernismului, care agrează un discurs mixt, interdisciplinar, ce nu mai respectă granițele clare, trasate anterior
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
apariția unor noi reguli și principii de organizare. În al doilea sens, pornind de la utilizarea franceză a cuvântului modernité, modernitatea este concepută drept o calitate a vieții moderne, ce introduce sentimentul discontinuității timpului, al noutății și sensibilității față de efemera și contingenta natură a prezentului (sens asociat concepției baudelairene asupra modernului), în timp ce postmodernitatea trimite la experimentarea actualelor practici ale vieții cotidiene (sensibilitatea postmodernă construindu-se în special în jurul mass-media). 104 David Harvey, op. cit., p. 210. 105 Daniel Bell, The Coming of Post-Industrial
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de molecule ce formează ADN și ARN - în ființe multicelulare nu codează orice enzimă sau proteină implicată în construcția unui organism? Sau de ce dinozaurii dominanți au murit și mamiferele subordonate au supraviețuit pentru a prospera și, pe o traiectorie straniu contingentă, au dat naștere unei creaturi capabile să construiască cetăți și să înțeleagă selecția naturală?“ Supoziția că toate schimbările evolutive ar putea fi explicate printr-un singur principiu ascunde rolul pe care îl joacă, într-un caz sau altul, o multitudine
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu legile cunoscute ale naturii, producerea lor depinde de o mare diversitate de factori contingenți. Doar prezentarea succesiunii și interacțiunii faptelor într-o narațiune le poate explica. Darwin însuși a fost pe deplin conștient că evenimentele care marchează evoluția aleatorie, contingentă a formelor vieții de-a lungul erelor geologice reclamă explicații care se îndepărtează sensibil de cele oferite de științele experimentale și se apropie de cele date de istorici. Foarte semnificativ în această privință este un episod din corespondența purtată de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]