93 matches
-
polonezi își convertesc solidele cunoștințe academice în peisaje sonore cuprinzătoare/ surprinzătoare. Ei nu se tem să asimileze o vastă moștenire muzicală - de la Chopin, la Monk sau Jarrett -, atâta timp cât influențele sunt reprocesate printr-o sensibilitate proprie, de factură postmodernă. Cu toate că marele contrabasist Zbigniew Wegehaupt nu a putut veni la Sibiu din motive de sănătate, am constatat cu încântare că jazzul polonez se menține la cote calitative superioare. Cvartetul Julio Barreto Latino World reunește, în proporții egale, instrumentiști proveniți din țările latine de
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
Cseke, indeniabil discipol al lui Bill Evans. La rândul său, Michael Sagmeister Trio (Germania) s-a concentrat în jurul dexterităților chitaristice ale șefului trupei - puternic marcat de modelul americanului George Benson. Secția ritmică era propulsată de fanteziile bateristului Michael Koettner, în timp ce contrabasistul macedonean Martin Gijakonovski asigura puntea de legătură între instrumentul melodic și cel ritmic. Cvartetul condus de saxofonistul/ flautistul Heinz von Hermann a venit cu un program, aș zice, neoclasic, de asumată filiație hard-bop. Născut la Viena în 1936, von Hermann
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
Și, pe aceeași direcție, de această dată în Sala Festivă a Primăriei, momentele de specială exemplaritate oferite de câțiva dintre maeștri în domeniul muzical cameral, nu au lipsit. Mă refer la colaborarea pianistului Viniciu Moroianu cu violistul Endre Guran și contrabasistul Botond Kostyák, la evoluția în adevăr captivantă a flautistei Vera Fisher în repertoriul cameral contemporan, la soprana Mihaela Maxim în compania flautistei Aloise Baehler, a violoniștilor Béres Melinda și Dumitru Răzvan, a clavecinistului Erich Türk, a violoncelistului Ciprian Câmpean, într-
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
și spectaculos, „Piazzolla Forever". I-a invitat alături de el pe cîțiva dintre cei mai buni interpreți de muzică clasică din Paris, violoniștii Jean Marc Phillips Varjabedian și Sebastian Surel, violistul Jean Marc Apap, violonceliștii Henri Demarquette și sau Raphael Pidoux, contrabasistul Stephane Logerot și pianistul Herve Sellin. Celebrul lor CD a fost promovat în 3 50 de concerte, în toată lumea, iar acest amplu turneu s-a încheiat cu o seară greu de uitat, găzduită poate nu întîmplător de Théâtre des Bouffes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
interiorul esteticii jazzului. Actualul grup condus de Stenson poate fi încadrat printre contribuțiile inconturnabile la rafinarea formatului pian/bass/baterie în jazz. Aliații pianistului în acest demers - compus din trei părți cvasiegale de creativitate - sunt: Anders Jormin (n. 1957), un contrabasist ce transferă cântului său suplețea și soliditatea oțelului suedez, și junele Jon Fält (n. 1980). Cel din urmă se dovedește a fi un baterist născut, iar nu făcut, a cărui interpretare e un spectacol în sine: fiecare atingere dintre obiectele
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
rafinat virtuoz al saxofoanelor tenor, sopran și al clarinetului-bas, dar și structura pieselor poartă amprenta concepțiilor sale muzicale pluraliste. Iar în alegerea muzicienilor, liderul manifestă un gust la fel de sigur: fulminantele talente ale pianistului franco-german Florian Weber, trompetistului polonez Piotr Wojtasik, contrabasistului macedonean Martin Gjakonovski și bateristului argentinian (stabilit în California) Phil Maturano se conjugă într-o celebrare de melodii, ritmuri și stări de spirit, prin care spațiul nostru cultural se înfățișează Europei cu ceea ce are mai luminos. O întregă gală a
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
Centrul Cultural German din Timișoara organizează în 23 mai, de la ora 20,30, un concert de jazz susținut, în cadrul unui turneu național, de Friedemann Graef (saxofon) și Christian Marien (percuție) din Germania și Pedro Negresco, unul dintre cei mai valoroși contrabasiști de jazz din România. Un concert cu dublă calitate: artistică și caritabilă, căci pe parcursul lui se vor putea face donații în beneficiul Centrului de Plasament „Nu-Mă-Uita“ din Lugoj, instituție socială care asistă 104 copii cu handicap mental grav și deficiențe
Agenda2003-20-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281015_a_282344]
-
Popp - nume de referință al jazzului autohton - a propus un "string project" pe cât de original, pe atât de valoros. În pendant cu cvartetul de coarde, compozițiile sale își revelează latențe și frumuseți inedite. Fără baterie, dar susținut ritmic de un contrabasist empatic, dinamic și fantast - pe numele său Arthur Balogh - domnul Popp și-a manifestat mai bine ca oricând în anii din urmă personalitatea de interpret-creator. Avem de-a face cu un spirit lucid, a cărui incisivitate contrabalansează duioșia inerentă a
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
viață, "Zbiggy" rămâne imbatabil în mânuirea saxofonului alto, iar în ultimii ani s-a preocupat de cultivarea noilor generații. De altfel, trombonistul actualului grup e chiar fiul său, Jacek Namyslowski, iar ceilalți juni - pianistul Slawomir Jaskulke, bateristul Grzegorz Grzyb și contrabasistul Michal Baranski - manifestă o impresionantă maturitate și flexibilitate în tratarea sofisticatelor teme compuse de lider. Aidoma colegului său polonez, trompetistul Enrico Rava e profund legat de destinul jazzului din patria sa. După o viață dedicată acestei muzici, el a devenit
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
Un trio cu pian. Cea mai frumoasă formație, după părerea lui Simon. Trei băieți tineri, foarte diferiți ca înfățișare. Pianistul: un tînăr înalt și frumos, cu niște ochelari care-i dădeau aerul unui american deținător de Nobel în fizica nucleară. Contrabasistul: înalt și el, dar cu părul blond și zbîrlit ca un cîine nebun, iar în rest spîn. Bateristul: brunet bine, mustață de mongol, scurt la trup și îndesat. Excelenți muzicieni. Lui Simon i se făcu pielea de găină la primele
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
în rest spîn. Bateristul: brunet bine, mustață de mongol, scurt la trup și îndesat. Excelenți muzicieni. Lui Simon i se făcu pielea de găină la primele sunete de cinel ale bateristului care-și ocupa locul, la vibrațiile de bas ale contrabasistului care-și acorda instrumentul. Urmau să mai schimbe o scurtă privire, un ultim surîs și să înceapă. Începură cu un vechi clasic, On Green Dolphin Street, care le servea ca punct de plecare și semnal al finalului de repriză. De cum
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
din moment ce vineri am luat parte la concertul unui jazz-mit. Pe scurt, am asistat la spectacolul unuia dintre cei mai mari muzicieni ai lumii, saxofonistul norvegian Jan Garbarek, acompaniat de Manu Katche, Rainer Bruninghaus și basistul care l-a înlocuit pe contrabasistul Eberhard Weber, marele absent de la această ediție. Vineri, și 13, ajungem deci la Gărâna, tremurând încă de pe ruta zgâlțâitoare Timișoara-Reșița, și sărim imediat din mașina parcată din motive de aglomerare departe de intrarea în Poiană, grăbindu-ne înspre scenă din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
odihnească în pace! Vorbește, te rog, despre această întâlnire. I.M.: La ediția a treia a Galei Premiilor "Iurie Matei", din 2003, a venit și Cezar Ivănescu. Era la Chișinău. Am un prieten, actorul Igor Caras, care mi-a pozat pentru Contrabasistul. El vine des la mine în atelier. Erau aruncate pe acolo foi cu poeme de-ale mele. Igor are o memorie extraordinară. Cântă și frumos. În cadrul Galei, există un spectacol de muzică și teatru. La un moment dat, Igor, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sugerează o altă pistă în ce privește interpretarea tabloului. În felul acesta, mă privesc și eu cu ochii altuia. În toate tablourile mele, sunt oameni. Sunt prezente personaje, chipuri concrete. Nu sunt inventate. Sunt actori care mi-au servit de model pentru Contrabasistul sau Arlechinul. În momentul când spectatorul îmi propune idei, eu acumulez. Apoi analizez câtă dreptate are. Caut tot timpul. Un artist nu trebuie să fugă de alți artiști talentați. Trebuie să-i caute. Să discute cu ei. Să nu fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pardesiul care îi ajungea până la genunchi constituia adresa lui permanentă. Femeia zise: — El e Chester Brown. Îl cunoaște pe Marty Goines. Danny îi arătă lui Brown cel mai apropiat șir de scaune. Mama muzicanților se întoarse la tejgheaua ei, iar contrabasistul își târșâi picioarele și se lăsă să cadă pe scaun, scoțând o sticlă de Listerine - apă de gură. — Micul dejun al campionilor, zise el. Luă o gură, făcu gargară, apoi înghiți. Danny stătea la două scaune distanță, destul de aproape ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Brown termină sticla de Listerine și își șterse buzele. Nu trebuie să zbieri. Și-i foarte urât să spui ce spui acu’ despre cineva care nu ți-a făcut nici un rău. Danny zise: — Atunci răspunde la ce te-am întrebat. Contrabasistul deschise cutia instrumentului. Înăuntru nu avea decât sticle de apă de gură Listerine. Chester Brown desfăcu capacul unei sticle și bău încet. Spuse: — Asta-i pentru Marty, că nu-s prostu’ care crezi tu că îs și știu că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o țigară. Bricheta îi tremura. Danny o întrebă: — Cine era? — O, un prieten de-al unui prieten de-al meu. Odinioară eram înamorată de cântăreții de jazz. Mulatrul își croise drum spre scenă. Danny îl văzu strecurând ceva în mâna contrabasistului - o sclipire verzuie, culeasă și dosită în aceeași clipă. Considine despre De Haven: și-o trăgea în venă și era o consumatoare înrăită de droguri farmaceutice. Danny se așeză la loc. Claire își stinse țigara și își aprinse alta. Luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
complet în întuneric. Clienții stăteau la mese cochete, cu fața spre scenă, iar formația de muzică era luminată din spate de alte becuri albastre: spoturi acoperite cu celofan, ce clipeau. Muzica era asurzitoare, cu puțin sub nivelul de gălăgie. Trompetistul, contrabasistul, bateristul, pianistul și trombonistul erau negri și purtau cămăși albastre cu dungi. Saxofonistul alto era Coleman, fără barbă, iar un bec albastru pâlpâia exact în ochii tăticului Reynolds. Mal îl îmbrânci ușor pe Buzz și-i spuse tare în ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]