610 matches
-
de catabolism, atât la nivelul mușchilor cât și în întregul organism, provoacă dureri musculare dar și generalizate, difuze, care creează o stare de disconfort. Fluxul senzațiilor determinate de acțiunea cataboliților acizi produce inhibiția centrilor nervoși, acest fapt provocând scăderea capacității contractile musculare. Una din cauzele oboselii musculare poate fi epuizarea compușilor fosfat-macroergici, atunci când este efectuat un efort dinamic de intensitate mare. Oboseala musculară intensă, însoțită de senzația de durere, este determinată de acumularea acidului lactic, ce oprește glicoliza, chiar dacă mai exista
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
fi epuizarea compușilor fosfat-macroergici, atunci când este efectuat un efort dinamic de intensitate mare. Oboseala musculară intensă, însoțită de senzația de durere, este determinată de acumularea acidului lactic, ce oprește glicoliza, chiar dacă mai exista rezerve energetice, ceea ce are ca rezultat disfuncția contractilă. În eforturile de anduranță, la apariția oboselii musculare au rol și creșterea concentrației plasmatice a amoniacului de origine hepatică și a peroxizilor lipidici. O situație particulară este instalarea oboselii centrale, prin hipoglicemia apărută ca urmare a unui efort fizic de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
aglomerează anticorpi anti receptori de acetilcolină) ce debutează mai frecvent în decadele a doua și a treia în cazul femeilor și în decadele a șasea și a șaptea la bărbați. Antireceptorii de acetilcolină îngreunează transmisia neuromusculară și implicit afectează funcția contractilă a mușchiului striat. Clinic, boala se caracterizează prin oboseală musculară apărută la eforturi fizice mici, în special în cursul serii, primele manifestări fiind la nivelul musculaturii cefalice - ptoza palpebrală constituie un semn precoce, apoi, pe măsura evoluției în timp, sunt
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și miastenia cronică (cu evoluție de aproximativ 15 ani). Apariția anticorpilor anti receptori de acetilcolină, caracteristică patogeniei miasteniei, poate fi legată de alte afecțiuni cu componentă autoimună: tiroidite autoimune, artrită reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, tumori timice sau pulmonare. Diminuarea funcției contractile a mușchilor striați nu este doar consecința oboselii, ci se poate datora și distrofiilor, atrofiei musculare, sau chiar anumitor hipertrofii. Atrofia musculară semnifică scăderea dimensiunilor și forței mușchilor. Poate fi cvasifiziologică, manifestându-se la grupele musculare care nu sunt folosite
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a organismului la efortul fizic excesiv, la nivelul mușchilor striați scăzând rezervele de ATP, creatinfosfat, glicogen, și acumulându-se produși de catabolism, peroxizi lipidici și acid lactic. Fibrele musculare suferă un anumit grad de degradare, prin distrugerea parțială a proteinelor contractile, datorită creșterii permeabilității sarcolemei cu expulzarea enzimelor celulare, potasiului, fosfaților, creatinei, și pătrunderii sodiului și apei. Semnalul pentru declanșarea proceselor de compensare este creșterea concentrației sangine a acidului lactic, depășirea pragului lactat stimulând secreția de testosteron și de somatotrop hormon
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
proprietăți contactile, iar elasticitatea are și ea de suferit. Există situații când datorită relațiilor biomecanice o leziune musculară produce noi leziuni în același mușchi sau în lanțul kinetic respectiv [58]. Rupturile musculare se manifestă prin durere vie și uneori incapacitate contractilă. Pot fi complete sau incomplete și se produc sub acțiunea unei forțe ce depășește capacitatea de rezistență musculară, care acționează cu un anumit grad de bruschețe, mai ales pe mușchiul neîncălzit. În funcție de amploarea leziunilor, rupturile musculare pot fi de gradul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
musculare pot fi de gradul 1 (sunt rupte puține miofibrile iar leziunile sunt izolate; clinic apar spasme și dureri musculare), de gradul 2 (este ruptă o porțiune din mușchi, consecințele fiind spasme și dureri mai intense, dar cu păstrarea capacității contractile), și de gradul 3 sau totale, situație în care la locul traumatismului apare edemul, durerea este vie și mișcarea imposibilă. Datorită particularităților biomecanice, rupturile musculare se produc mai frecvent la deltoizi, bicepși, mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
interventricular. Atriul drept este separat de ventriculul drept prin valvula tricuspidă, iar atriul stâng este separat de ventriculul stâng prin valvula mitrală. Atrionectorul (nodul sino-atrial Keith-Flack și fasciculul His) este sistemul de distribuție Yang specific inimii, care asigură activitatea sa contractilă. Vasele legate de inimă sunt de două tipuri: • arterele aduc sângele îmbogățit de energia din aer (oxigenat) în tot corpul printr-un sistem de vase din ce în ce mai mici; • venele recuperează sângele sărac în elemente energetice (încărcate cu gaz carbonic) și îl
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Partea de sus, legătură cu esofagul, se numește cardia; partea de jos, terminală, aflată în legatură cu intestinul subțire, poartă numele de pilor. Stomacul este constituit dintr-o submuscoasă și o mucoasă conținând glande gastrice, acoperite de un strat muscular contractil, ansamblul fiind învelit de o membrană peritoneală. La adult stomacul măsoară aproximativ 25 cm × 11 cm la adult. Conexiuni prin ramura internă • splina; • 4 Sp (punct Lo); • meridianul vezicii; • gingii; • orbită. Traiectul meridianului principal Acesta începe la punctul 1S într-
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
ani, a crescut interesul pentru posibilitatea de a evalua gradul fibrozei cardiace, cu rol prognostic cardiovascular dovedit. Studiile au utilizat tehnici bazate pe ecoreflectivitate. Metoda de evaluare prin dispersia inversată (backscattering) a semnalului poate reflecta într-o anumită măsură proprietățile contractile ale miocardului mai mult decât conținutul colagenic, în timp ce ecoreflectivitatea se corelează direct proporțional cu fibroza cuantificată histologic. Ecoreflectivitatea a arătat că constituția tisulară a hipertrofiei ventriculare stângi poate varia și că medicamentele care favorizează regresia ei pot avea efecte variate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
minute după care urmează o perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță de 4-5 cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza de depolarizare lentă diastolică mecanismul principal este inactivarea lentă a unor canale de potasiu (canalele care în cadrul potențialului de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]