349 matches
-
de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ulterioare de presiune transmurală (>10 cm H2O), tensiunea parietală urmează legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
permeabilitatea pentru moleculele mari. Dispozitivul valvular descris favorizează formarea limfei, fiind deschis când țesutul este destins prin acumularea de lichid interstițial și închis când presiunea din capilarul limfatic este superioară celei interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pragului) iar după aceea survine o normalizare a excitabilității. Repolarizarea durează mai mult de 300 ms. (fig. 17). Stimulul fiziologic care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sânge în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
striați cu sânge este consecința creșterii debitului cardiac, dar și a unor mecanisme locale cum sunt scăderea rezisistenței vasculare și redistribuirea debitelor sangvine la nivel regional, precum și a diferenței dintre concentrația de O2 din sângele arterial și din cel venos. Contractilitatea cardiacă este dependentă de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează aceasta și volumul sangvin: cu cât presiunea este mai mare cu atât viteza de golire a ventriculilor este mai mică iar cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ale excitabilității, trecând printr-o perioadă refractară absolută (când este inexcitabilă), apoi printr-o perioadă refractară relativă (caracterizată de creșterea și apoi scăderea 122 122 excitabilității). De aceea intervalul dintre stimuli nu poate fi mai mic decât perioada refractară absolută. Contractilitatea mușchiului striat este proprietatea acestuia de a converti energia chimică potențială în energie mecanică, dezvoltând o tensiune mecanică la capetele sale, însoțită sau nu de reducerea lungimii mușchiului. Contracția musculară implică intervenția sistemelor contractil, energogen și a celor de cuplare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului contractil, care la rândul său evoluează spre o reactivitate crescută față de ATP și spre o pondere mai mare în ansamblul fibrei. Numeroase cercetări relevă modificarea în ontogeneză a excitabilității electrice și a contractilității fibrei musculare striate. Scăderea cronaxiei se produce începând din viața intrauterină până la vârsta de 20 de luni, când atinge valoarea de la adult. În paralel crește viteza contracției, valoarea de la adult fiind atinsă la vârsta de aproximativ trei luni. Diferențele de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
metal e - t De-aceea adeseori banii nu ajung. Pentru a subveni necesităților de credit, se creează o valoare fictivă, bazată pe una concretă (stocul metalic), elastică, care se-ntinde deodată cu tranzacțiunile și cu necesitatea de credit și are contractilitate, adecă se contrage în sine însăși din momentul ce tranzacțiunile dispar și creditul nu e necesar. Numărul tranzacțiunilor este însă numai augmentabil în proporție cu valorile oferite în piață. Numărul acesta se poate afla, conform teoriei permutațiunilor (a m x
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la maxim. Efectele Întârziate ale exercițiilor aerobe. Prin creșterea eficienței tuturor părților sistemelor de transport și de utilizare a oxigenului se Îmbunătățește rezistența. Sub influența antrenamentului aerob În sistemele separate și anumite organe pot apărea următoarele restructurări: miocardul se Îmbunătățește contractilitatea miocardică ceea ce conduce la creșterea debitului sistolic, a rezistenței de lucru a inimii În timpul efortului muscular prelungit, adică sporește productivitatea inimii; crește lumenul (diametrul) vaselor coronariere, densitatea capilară, se reduce reflexul (reactivitatea) miocardului la acțiunea de stres; sistemul cardiovascular crește
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995, SEICIU FL. și col. 1987). Contribuția placentei la schimbarea raportului estrogeni progesteron este importantă. Scăderea progesteronemiei și creșterea estrogenemiei are drept consecință sporirea excitabilității și contractilității miometrului, datorită stimulării activității alfa-receptorilor adrenergici. Paralel cu o concentrație mai mică de progesteron placentar, scade concentrația de potasiu intracelular, modificând potențialul de membrană (ZOLLERS W.G. și col. 1993). Estrogenii placentari determină de asemenea creșterea concentrației de epinefrină și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creșterii cantității de actinomiozină, mărire a puterii de scindare și recombinare a actinomiozinei sub acțiunea acidului adenozintrifosfat, favorizare a creșterii enzimelor transaminate, intervenție în eliberarea histaminei și favorizarea creșterii concentrației acetilcolinei la nivelul receptorilor colinergici din uter, creșterea excitabilității și contractilității miometrului, acțiune ce este explicată prin concentrarea la un optim funcțional al cationilor de K+, responsabili cu formarea unui potențial de membrană eficient, ca și printr-o stimulare a proceselor metabolice și enzimatice. S-a stabilit că ocitocina acționează la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
colinergici, determinând aceleași efecte ca mediatorul (acetilcolina) sau inactivează colinesteraza, enzimă care degradează acetilcolina în acid lactic și colină (BOITOR, I.,1979). Conditiile de mediu necorespunzătoare, stabulația permanentă, lipsa de mișcare, dezechilibrele alimentare pot avea efecte negative asupra procesului de contractilitate al fibrei musculare uterine prin dereglările sistemului enzimatic, ionilor și raportului hormonal estrogeni/progesteronă (BOITOR I. și col. 1985, 1987, FISHER M.W. 1986,GRUNERT E. 1977, MUIESEPP I. și col. 1984, OLTENACU P.A. și col. 1983). 3.4. Evoluția
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
PGF2α promovează acumularea inozitoltrifosfatului în paratiroidă, care favorizează eliberarea calciului intracelular (BERRIDGE, 1987, KIFOR și BROWN, 1988, citați de BARNOUIN J., 1990). Astfel că, orice mecanism care afectează eliberarea prostaglandinei F2α va afecta și eliberarea calciului și implicit va scădea contractilitatea musculară, în special a uterului postpartum la vacă. Calciul intracelular activează sistemul miozinkinaza, catalizează fosforilarea miozinei și promovează tonusul muscular. Această acțiune este crescută printr-un nivel ridicat al PGF2-α (PĂUȘESCU E., și col.1980,1981). Pe de altă parte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]