85 matches
-
defavorizați și poate chiar supuse vetoului acestora. Că și abordarea hobbesian], contractualismul de tip kantian ofer] o versiune a egalit]ții de la natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței larg r]spândite c] imparțialitatea este decisiv] din punctul moral de vedere, adic] acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât creștin] (toți suntem copiii lui Dumnezeu), cât și laic] (utilitarismul furnizeaz] o interpretare necontractualist], proprie a imperativului de a-i gândi pe toți în mod egal; vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal” pentru o alt] intepretare necontractualist]). Spre deosebire de versiunea hobbesian], contractualismul kantian include aceste elemente de bâz] ale înțelegerii morale contemporane. Nu este clar ins] dac] instrumentul contractului ap]r] sau contribuie la dezvoltarea acestor teorii. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor c]dea de acord asupra împ]rțirii egale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agentului. Așa cum am v]zut, aceast] concepție asupra imparțialit]ții a fost preluat] în multe teorii etice necontractualiste, f]r] a fi nevoie de instrumente speciale pentru a o exprimă. Într-adev]r, exist] un soi de perversitate ciudat] în folosirea contractualismului kantian pentru a exprima ideea egalit]ții morale. Conceptul v]lului ignorantei încearc] s] evidențieze ideea c] ceilalți conteaz] pentru ei înșiși, nu numai ca parte a propriului nostru bine. Acest lucru este f]cut ins] impunând o perspectiv] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a angajamentelor morale care o preced]. Poate fi, de asemenea, dup] cum spune Whewell, „o form] convenabil] de exprimare a Adev]rurilor Morale” (1845, p. 218), dar nu ap]r] și nici nu genereaz] aceste adev]ruri. Evaluarea ultim] a contractualismului kantian depinde deci de angajamentul fâț] de idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ap]r] și nici nu genereaz] aceste adev]ruri. Evaluarea ultim] a contractualismului kantian depinde deci de angajamentul fâț] de idealul egalit]ții morale și de obligația natural] care îl determin]. Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil scepticului moral (deși face acest lucru sacrificând pretenția la statutul de moral] real]). Totuși, contractualismul kantian nu este mai vulnerabil la aceast] acuz] decât orice alt] teorie moral]. Kantienii folosesc o abordare particular] de determinare a principiilor morale, dar aproape toate filosofiile tradiționale occidentale împ]rt]șesc asumpția potrivit c]reia exist] principii care genereaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o acțiune este satisfacerea unei dorințe proprii. Dac] acțiunile morale nu îndeplinesc acest criteriu, atunci nu am nici un motiv s] întreprind astfel de acțiuni. Aceast] teorie a raționalit]ții se poate dovedi adev]rât] chiar dac] exist] norme morale obiective. Contractualismul kantian poate oferi o teorie adev]rât] a moralei, fiind în același timp singură perspectiv] intelectual] care nu are nici un efect motivațional. Din contr], teoriile de inspirație hobbesian] ofer] agentului un motiv suficient de puternic pentru a-i p]să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
London: MacMillan, 1986) Pateman, C.: The Sexual Contract (Oxford Polity Press, 1988) Riley, P.: Will and Political Legimacy: A Critical Exposition of Social Contract Theory în Hobbes, Locke, Rousseau, Kant and Hegel (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1982) Scanlon, T.M.: „Contractualism and utilitarism”, Utilitaristsim and Beyond, ed. A. Sen and B. Williams (Cambridge; Cambridge University Press, 1982) Vallentyne, P., Contract arianism and Rațional Choice: Essays on Gauthier (New York: Cambridge University Press, 1990) 16 Egoismul Kurt Baier i. Introducere S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]