187 matches
-
este omul. [...] Datoriile noastre față de animale sunt doar datorii indirecte față de umanitate"211. Și Rawls menționează problema datoriilor față de animale spre sfârșitul cărții sale, A Theory of Justice, recunoscând că teoria sa nu poate cuprinde și aceste aspecte. O perspectivă contractualistă, consideră Rawls, ia în considerare, în condiții de reciprocitate, parteneri egali. Ca urmare, sugerează Rawls, față de animale și alte ființe vii care pot simți plăcere și durere am avea datorii de tip non-contractualist, așa cum ar fi compasiunea și bunăvoința 212
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rău, ei sunt conștienți de faptul că astfel afectează alți agenți morali, și, în egală măsură, suportă la rândul lor consecințele bune sau rele ale faptelor altor agenți morali. Principiul reciprocității este considerat fundamental în mod tradițional în orice teorie contractualistă. Vom vedea la timpul potrivit în ce măsură anumite dezvoltări din etica mediului, în special cele legate de ideea dreptății între generații, duc la reevaluarea acestui principiu. Introducem acum noțiunea de comunitate morală. Aceasta îi cuprinde pe toți agenții morali aflați în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt forme de viață și în acest sens respectul față de viață ne obligă să luăm în considerare ce se întâmplă cu diversele specii. Problema datoriilor față de alte specii a fost abordată ocazional din perspectiva diverselor teorii etice. Dintr-o perspectivă contractualistă, drepturile și datoriile sunt reciproce, adică au loc numai între agenți morali umani. Rolston extinde domeniul de la oamenii normali la oamenii cu probleme, apoi și la alte forme de viață: "moralitatea este necesară oriunde cel vulnerabil trebuie să fie protejat
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori despre statutul moral al comunității biotice. Reapare în acest caz problema contractualistă a reciprocității obligațiilor, adică asumarea explicită de către ambele părți a unor obligații reciproce pornind de la interese comune. Problema este echivalentă cu aceea a obligațiilor ființei umane față de alte ființe din comunitatea biotică, așa cum ar fi cazul animalelor, dar și diferită
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologia profundă, ci de cea superficială. E drept, dezvoltarea durabilă presupune o abordare inter-generațională, dar doar atât, adică într-un sens aproape utilitarist. Rawls susține însă că principiul economisirii, care stă la baza analizei sale a dreptății dintre generații, este contractualist. Oricum, dezvoltarea durabilă ia în seamă principiul precauției, care este un principiu etic. Despre toate acestea voi discuta în continuare. 2.3. Dreptatea între generații 2.3.1. Rawls despre principiul economisirii O discuție despre situația în care generațiile actuale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltare? Cei săraci nu economisesc pentru că nu pot, pe când într-o societate bogată putem economisi mai mult. De aceea, stabilim doar că "o societate își îndeplinește datoriile de dreptate menținând doar instituțiile și prezervând baza lor materială"319. Cum abordăm contractualist această problemă a economisirii și dreptății inter-generaționale? Rawls face câteva observații 320. Mai întâi, principiul economisirii nu poate fi adoptat democratic. Fiecare persoană și generație, fără a ști unde este plasată în șirul generațional, vede economisirea în felul ei. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral. În etica mediului vom susține în acest sens că avem datorii indirecte față de animale, față de specii aflate pe cale de dispariție sau chiar față de ecosisteme, adică față de toate acele entități care pot fi considerate pacienți morali. Din perspectiva unei teorii contractualiste se susține că ambele părți trebuie să își asume obligațiile contractuale, ceea ce presupune reciprocitate. Drept urmare, principiul non-reciprocității presupune o revizuire a ideii contractualiste tradiționale în sensul acceptării posibilității de asumare unilaterală a unor obligații. În etica mediului vom susține că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
față de ecosisteme, adică față de toate acele entități care pot fi considerate pacienți morali. Din perspectiva unei teorii contractualiste se susține că ambele părți trebuie să își asume obligațiile contractuale, ceea ce presupune reciprocitate. Drept urmare, principiul non-reciprocității presupune o revizuire a ideii contractualiste tradiționale în sensul acceptării posibilității de asumare unilaterală a unor obligații. În etica mediului vom susține că asumarea unilaterală de obligații este singura posibilitate pentru a acționa corect sau drept. Modelul cel mai bine elaborat teoretic, dar și cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
instituțiilor cheie pentru pluralismul de stil vechi.610 Ridicarea teoriei autodeterminării la un nivel dominant a fost accidentală, fiind un concept central în tradiția filosofiei politice occidentale, independentă de nașterea naționalismului și anterioară acestuia. De la sfârșitul secolului al optsprezecelea, atât contractualiștii, cât și idealiștii, concepuseră libertatea umană în termenii obligațiilor politice ale indivizilor cu capacitate de autodeterminare. Rousseau a făcut mișcarea decisivă identificând voința rațională a individului cu voința generală, astfel că obligațiile datorate statului erau, de fapt, datorate de cetățean
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este interpretat ca o expresie a solitudinii intelectuale, din moment ce gânditorul își exprimă credința de a nu-și putea împărtăși convingerile cu ceilalți și refuză, ca atare, orice formă de cooperare 319. În fine, și individualismul politic, așa cum apare în gândirea contractualistă, și mai ales în gândirea lui Hobbes, nu este altceva decât o expresie a solitudinii naturale a omului, întrucât fiecare individ este, din natură, izolat 320. O asemenea imagine asupra individualismului ne arată că acesta este un produs secundar al
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectivă” prin aceeași metodologie „științifică”). Cinismul machiavellic și „Providența” oarbătc "Cinismul machiavellic și „Providența” oarbă" În spațiul public instituit de principiile gândirii seculare, nevoia organizării statale impunea criterii de omogenitate comunitară și, prin urmare, noi politici sociale: Hobbes propune modelul contractualist, Machiavelli (1469-1527) testează cinismul rațiunii oportuniste, în timp ce reprezentanții „economiei politice” (A. Smith, D. Hume, J. Stuart) din secolul al XVIII-lea vor căuta echilibrul între individualismul arbitrar profesat de cel de pe urmă și suveranitatea prin delegație, susținută de cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Gewalt”, lansa întrebarea „mereu deschisă” privitoare la violență „ca principiu (als Prinzip)”3. Simpatetic față de „noua orânduire” din Rusia bolșevică (pe care a vizitat-o, nu fără dezamăgiri, în 1927), Benjamin scrisese acest text pentru a denunța eșecul tradiției politice contractualiste, bazată pe instituțiile democrației parlamentare ale Republicii de la Weimar 4. Aceasta se dovedea incapabilă să gestioneze nu doar o criză economică tranzitorie, cât mai ales tensiunile dintr-o societate polarizată politic și deșirată cultural. Relațiile ierarhice stabilite în interiorul societății n-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adevărului" simplu că omul este o ființă politică. Ideea sociabilității naturale nu are o valabilitate a priori, comparativ cu ideea caracterului nesociabil al omului natural, după cum nici teoria genezei familiale a puterii politice nu are, în principiu, prioritate față de teoria contractualistă. Prin urmare, chiar dacă viața tuturor civilizațiilor cunoscute până în prezent este impregnată de politic, există datoria morală de a examina toate relațiile posibile dintre natura umană și existența politică 6. Folosind analizele din literatura de specialitate, se poate construi o definiție
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
legii. Însă va face acest lucru fiindcă nu crede că binele este preferabil răului și nici nu se controlează prin rațiune, ci fiindcă îi este teamă să nu își piardă averea. Din aceasta, rezultă că acest om este reprezentantul eticii contractualiste. El respectă legea și se comportă decent în societate, dar nu dintr-o pornire interioară, ci fiindcă îi este teamă de pedeapsă. Acest om va avea și el o natură dublă, o vrajbă interioară care, de obicei, este câștigată de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Atașament necondiționat Drept bazat pe superioritate naturală Puțini câțiva oi( o)li/goi Oligarhie sau plutocrație Aristocrație a)ristokrati/a Oligarhia o)ligarci/a în folosul celor bogați pro/j to/ sumfe/ron tw=n eu)porw=n Soț-soție Atașament contractualist Drept bazat pe superioritatea de merit Cei mulți oi( polloˆ Pletocrație / peniocrație Politeia - Timocrație politei/a -timokrati/a (E. Nicom., 1160 b) Democrația dhmokrati/a în folosul celor săraci pro/j to/ sumfe/ron tw=n a)porw=n Frate-frate
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea în educație 2 3.15. Munca manuală. Meseriile 2 3.16. Odihna activă 2 3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești 2 3.19. Teoria contractualistă 2 3.20. Utilitatea cunoștințelor 2 CAPITOLUL 4. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN GÎNDIREA PEDAGOGICĂ A LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a omului 2 C Copilăria 2 C Conformitatea educației cu natura 2 C Cunoașterea copilului 2
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
răsturnare a opticii sub care era acceptată pînă atunci existența ca fenomen spiritual și ca forme de organizare politică și socială sînt datele care configurează, în linii generale, structura și profilul acestui veac al Luminilor. Gînditorii iluminiști au susținut teoria contractualistă despre stat; au arătat necesitatea de a se studia natura și de a se acționa asupra ei; au considerat, în spiritul filosofiei lui Descartes, că rațiunea este singura lumină care trebuie să conducă omul în viață; au manifestat o mare
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pasiunea și sensibilitatea sfîșietoare a caracterelor. Contractul social (Du contrat social), tratat de drept politic, încearcă să descopere izvorul însuși al legilor și reprezintă una din lucrările cele mai autentice care au proclamat vreodată principiul suveranității poporului. Cartea dezvoltă teoria contractualistă a lui J. Locke despre stat. Rousseau găsește că forma ideală de societate este cea "naturală", alcătuită din oameni liberi și egali. El crede că oamenii au convenit de bună voie să renunțe la o parte din drepturile lor, pe
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
distracție. La rîndul lui, Rousseau va cere preceptorului să-l izoleze pe Émile de societatea coruptă, care, în viziunea lui, era reprezentată de oraș și avea o influență nefastă asupra lui și să-l educe la țară. 3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a apariției statului și a dreptului natural, considerînd că proprietatea provine direct din munca omului și este anterioară apariției puterii de stat. Această teorie a avut o mare influență asupra iluminiștilor francezi, îndeosebi asupra
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cere preceptorului să-l izoleze pe Émile de societatea coruptă, care, în viziunea lui, era reprezentată de oraș și avea o influență nefastă asupra lui și să-l educe la țară. 3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a apariției statului și a dreptului natural, considerînd că proprietatea provine direct din munca omului și este anterioară apariției puterii de stat. Această teorie a avut o mare influență asupra iluminiștilor francezi, îndeosebi asupra lui Rousseau. La naștere, omul este
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
putere executivă și legislativă. Orice abuz din partea puterii executive dă dreptul poporului de a interveni pentru restabilirea ordinii și apărarea proprietății. Influențat de ideile lui Locke, Rousseau va proclama, în numele legilor naturii, egalitatea absolută a oamenilor, de unde izvorăște și teoria contractualistă care a stat la baza ideologiei revoluției franceze. 3.20. Utilitatea cunoștințelor Aristotel aprecia că trebuie să dăm tinerilor cunoștințe folositoare, dar numai acelea care sînt corespunzătoare categoriei sociale din care fac parte. Criteriul de selecție al cunoștințelor ce trebuiau
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
reprobabile comise de răzvrătiți. Combinația de iluminism, liberalism moderat și romantism definitorie pentru profilul ideologic al lui Horváth explică această atitudine, care Îl distanțează atât de viziunea autojustificativă a nobilimii, cât și de justificarea revoltei și a violenței, În spirit contractualist și iacobin, pe care o Întâlnim la apărătorii răscoalei. Dacă motivațiile faptelor țăranilor pot fi explicate „la rece”, dintr-un punct de vedere științific, ele nu pot fi Însă scuzate și justificate din punct de vedere moral. Filonul moralizator și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exclus ca pe calea teoriei sexuale să ajungă tocmai la concupiscenta universală despre care amintea altădată Konstantin Leontiev - autodeclarat "pesimist cosmic". Au preluat însă concepte precum acela de impuls instinctiv sau de inconștient, susceptibile să conteste premisele individualiste ale voluntarismului contractualist și să susțină, de pildă, proiectul naționalismului integral, întrevăzut prin prisma tendinței naturale de revenire la unitatea organică 10. În alte situații nu au valorificat conceptele ca atare, ci modelele funcționale presupuse în explicarea anumitor formațiuni active. Astfel, principiul economiei
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
doi discipoli ai lui Socrate. Andrei Cornea insistă în analiza sa tocmai asupra ideii că viziunea pe care o au indivizii asupra moralității se transferă și asupra vieții. Atena, pretinde exegetul amintit, decăzuse și ca urmare a aplicării unei etici contractualiste în care dreptatea este văzută formalist, fără o interiorizare a conținutului său. Prin urmare, este foarte important pentru viața noastră socială dar și pentru viața noastră privată, dacă ne impropriem regulile acceptate drept corecte. Nu este suficient doar să mimăm
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară a fraților săi pentru a formula propria sa poziție, aceea că dreptatea este un bun
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]