1,094 matches
-
legiuitorul a conceptualizat și noțiunea de „jurisdicție administrativă specială“ drept activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă ce are, conform legii organice speciale în materie, competența de a soluționa un conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale. ... 5. Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă faptul că actul administrativ-jurisdicțional poate fi emis numai de către autorități administrative care au atribuții de a soluționa un conflict prin procedura administrativ-jurisdicțională prevăzută expres
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
fie convocați prin citare la sediul comisiei județene pentru a-și putea susține și argumenta propunerile și, respectiv, contestațiile în fața comisiei județene, după cum impun exigențele unei proceduri administrativ-jurisdicționale. În acest context este evident că nu este îndeplinită condiția contradictorialității și a garantării dreptului la apărare, pentru a i se putea conferi activității comisiei județene caracter administrativ-jurisdicțional, din moment ce legea nu impune obligativitatea audierii părților pentru a-și putea argumenta, pe lângă actele depuse, contestația formulată. ... 8. Totodată, analizând
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
Curtea s-a rezumat la aceasta și nu a mai luat în discuție și celălalt element definitoriu al conceptului de „jurisdicție administrativă specială“, cel privitor la procedura de soluționare a acestui conflict, procedură care trebuie să fie bazată pe „principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. ... 19. Având în vedere, pe de o parte, că, prin deciziile amintite, Curtea a examinat dispozițiile art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991 fără să puncteze
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
1.154 din 7 decembrie 2004, sintagma „jurisdicție administrativă specială“ semnifică „activitatea înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competența de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale“. ... 22. Așadar, cu toate că textul de lege criticat stabilește expres caracterul comisiilor județene de fond funciar de „autorități publice cu autoritate administrativ-jurisdicțională“, Curtea constată că, în realitate, din ansamblul reglementărilor legale
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
ale procedurii desfășurate în fața jurisdicțiilor speciale administrative în sensul Legii nr. 554/2004 nu se regăsește în modul de funcționare a comisiilor județene de fond funciar prevăzute de Legea nr. 18/1991, așa cum se va arăta în continuare. ... 23. Astfel, contradictorialitatea, ca primă trăsătură impusă de art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, nu este asigurată în realizarea atribuției constând în soluționarea contestațiilor și validarea ori invalidarea măsurilor stabilite de comisiile locale, atribuție esențială pe care Legea nr.
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
vreun fel și, în consecință, fără ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și susține solicitarea prin argumente prezentate în scris sau oral, personal ori prin reprezentant. ... 24. Curtea constată că acest specific procedural denotă faptul că, pe lângă lipsa contradictorialității, nu este întrunită nici cea de-a doua trăsătură a jurisdicțiilor speciale administrative, impusă de art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, referitoare la asigurarea dreptului la apărare. ... 25. În ceea ce privește ultima caracteristică pe care
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede necesitatea asanării legislației active, scop în realizarea căruia „în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispozițiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizată“. ... 28. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, dar, prin reglementarea lor, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
fost configurată, prin art. 1.026 - art. 1.033 din Codul de procedură civilă, de către legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 din Legea fundamentală, este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiul contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională (Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016). În reglementarea acestei proceduri în materia
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
împotriva României, paragraful 25, și Haiducu și alte 16 cereri împotriva României, paragraful 11 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 8 octombrie 2020, paragrafele 20 și 22). ... 12. Se mai susține că, în ceea ce privește contradictorialitatea, Curtea Constituțională a stabilit că acest concept este definit în doctrină ca dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
și combate susținerile și probele celeilalte părți. Contradictorialitatea se traduce în aducerea la cunoștința celeilalte părți a argumentelor de fapt și de drept, pe de-o parte, și posibilitatea celeilalte părți de a răspunde acestora, pe de altă parte. Astfel, contradictorialitatea este, în primul rând, posibilitatea reală de a dezbate în fața judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și tot ceea ce este prezentat de acesta, probe sau alte documente. Mai mult, principiul
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
este, în primul rând, posibilitatea reală de a dezbate în fața judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și tot ceea ce este prezentat de acesta, probe sau alte documente. Mai mult, principiul contradictorialității este un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil, context în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părți
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1) din Constituție, este necesar ca dispozițiile de procedură contravențională, chiar și în cazul în care sancțiunea contravențională este amenda mai mică de 3.000 de lei, să prevadă o procedură bazată pe contradictorialitate. ... 14. De asemenea, se susține că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare întrucât nu prevede o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
plângerii împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii trebuie asigurate garanțiile procesuale prevăzute de Convenție, respectiv, dreptul la un proces public și de a fi prezent la proces, egalitatea armelor, reglementarea unei proceduri care să asigure contradictorialitatea și a unei căi de atac. ... 17. Referitor la publicitatea ședinței de judecată, în Hotărârea din 23 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Jussila împotriva Finlandei, s-a reținut că obligația de a ține o ședință publică nu este absolută în
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
asupra patrimoniului contravenientului, cum este, spre exemplu, sancțiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. În legătură cu participarea părților și publicitatea ședinței de judecată, jurisprudența Curții Constituționale se plasează pe coordonatele unui proces guvernat de principiul contradictorialității, al oralității procedurii și al transparenței actului de justiție, asigurându-se, în acest fel, încrederea cetățeanului în modul de realizare a acestuia (a se vedea în acest sens, ad similis, în materie procesual civilă, Decizia nr. 194 din 27 aprilie
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
procedură care să nu implice posibilitatea părților de a-și prezenta punctele de vedere, susținerile sau cererile. Numai în acest mod poate fi asigurată accesibilitatea procedurii judiciare pentru părți. ... 18. Astfel, Guvernul arată că normele criticate nu asigură respectarea principiului contradictorialității, consacrat de art. 14 din Codul de procedură civilă și de art. 6 din Convenție, întrucât nu se prevede posibilitatea petentului de a discuta și de a argumenta cu privire la aspectele evidențiate în formularul de răspuns de către organul
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 din Legea fundamentală potrivit cărora «Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege», este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională. Hotărârea pronunțată asupra cererii se comunică părților, care pot formula apel în termenul
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
a fost configurată, prin art. 1.026 - art. 1.033 din Codul de procedură civilă, de legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale conferite de art. 126 din Legea fundamentală, este o procedură specială, facultativă, fiind, de regulă, scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură, acestea putând formula întâmpinare, răspuns la întâmpinare sau cerere reconvențională (a se vedea Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016, precitată). ... 53. Curtea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
Drepturilor Omului în Cauza Öztürk împotriva Germaniei, paragraful 54. ... 54. Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față și ținând cont de criticile Avocatului Poporului, Curtea reține că, în procedura scrisă, simplificată, reglementată de legea criticată, este respectat principiul contradictorialității, ca garanție a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Cu privire la contradictorialitate, Curtea Constituțională a stabilit că acest concept este definit în doctrină ca dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
de față și ținând cont de criticile Avocatului Poporului, Curtea reține că, în procedura scrisă, simplificată, reglementată de legea criticată, este respectat principiul contradictorialității, ca garanție a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Cu privire la contradictorialitate, Curtea Constituțională a stabilit că acest concept este definit în doctrină ca dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
și combate susținerile și probele celeilalte părți. Contradictorialitatea se traduce în aducerea la cunoștința celeilalte părți a argumentelor de fapt și de drept, pe de-o parte, și posibilitatea celeilalte părți de a răspunde acestora, pe de altă parte. Astfel, contradictorialitatea este, în primul rând, posibilitatea reală de a dezbate în fața judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și tot ceea ce este prezentat de acesta, probe sau alte documente. Mai mult, principiul
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
este, în primul rând, posibilitatea reală de a dezbate în fața judecătorului tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar și tot ceea ce este prezentat de acesta, probe sau alte documente. Mai mult, principiul contradictorialității este un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil, context în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părți
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
are posibilitatea reală de a aduce la cunoștința celeilalte părți argumentele de fapt și de drept, pe de-o parte, și că există, de asemenea, posibilitatea celeilalte părți de a răspunde acestora, pe de altă parte, ceea ce respectă principiul contradictorialității, chiar dacă procedura reglementată de legea criticată este una scrisă și lipsită de oralitate. Astfel, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. ... 55. Curtea constată, însă, că Legea pentru
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. În plus, judecata se realizează de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare
DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261225]
-
împotriva Belgiei, paragraful 29). Astfel, garanțiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părților de a lua cunoștință de toate aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31) și presupun respectarea principiului contradictorialității (Hotărârea din 18 februarie 2010, pronunțată în Cauza Baccichetti împotriva Franței, paragraful 30). Aceste considerente sunt cuprinse în Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, paragraful 20, Decizia nr. 127 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
poate formula cereri și excepții referitoare la competență, la legalitatea sesizării instanței și administrării probelor. În cadrul procedurii simplificate, legiuitorul a permis ca inculpatul să cunoască faptele pentru care este trimis în judecată și să le recunoască, în condiții de contradictorialitate și oralitate și nemijlocire, acestea fiind garanții oferite de legiuitor. Legiuitorul a asigurat condiții suficiente pentru ca dreptul la apărare al inculpatului să fie protejat. Inculpatul este în măsură să înțeleagă că procedura simplificată este derogatorie de la procedura comună
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]