127 matches
-
protectoare are o funcție bine determinată: ea îi facilitează fiului contopirea cu moartea, așa cum se întâmplă, spre exemplu, în splendidul poem Doina (Părul cel mai lung din lume), inclus în volumul Doina (București, Cartea Românească, 1983). Suferința pierderii mamei este contrasă, aici, într-o sfâșietoare litanie, alcătuită după un tipar folcloric distilat în forme de cert rafinament stilistic: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
motive dominante sau a unor atitudini auctoriale existente, în marea lor majoritate, încă din opera prima. Înfrângerea somnului promite de altfel a pune în pagină un program construit după regulile liricii moderniste, vizionare, aplecate asupra marilor interogații și dileme existențiale, contrase în cunoscuta formulă a identității plurale: "Vorbind despre mine, învăț să folosesc pluralul/. Duplicitatea pătrunde în chiar temnița umbrei" povero pagliaccio. Foarte rar, poetul Valeriu Stancu scrie și va scrie despre efemeridele noastre socio-politice, spre deosebire de romancierul Valeriu Stancu, mult mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
drame existențiale. A se citi, spre exemplu, remarcabilul Cântec de adormit Joshua Emmanuel, din Patimile după Anton Pann (Editura Rafet, Iași, 2008), în care durerea despărțirii de nepotul "rătăcit între străini", rupt de matca identității lingvistice și etnice materne, este contrasă într-o artă poetică sensibilizatoare, în special datorită pronunțatei note testimoniale din final: "Robul tău în har îți lasă/ limba cu altoi și spini/ să te-auzi în grai acasă/ rătăcit printre streini.// Milosti-mă-va pământul/ pe când stele nasc in ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
creștere amenințătoare a prețurilor. În altă ordine de idei, Arabia Saudită a fost o piesă importantă în dispozitivul antisovietic în timpul Războiului rece, finanțînd mișcările musulmane din zonă, în special din Afganistan, dar și altele, cum ar fi UNITA din Angola sau CONTRAS din Nicaragua. După căderea U.R.S.S., rolul său a scăzut, o întreagă infrastructură rămînînd disponibilă, iar militanții instruiți au început să caute alt dușman. Și l-au găsit în persoana "necredinciosului" unchi Sam. Aceasta i-a făcut pe mulți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu stropi de aur și c-un miez negru (Sărmanul Dionis Eminescu : 2011, II, 52). (h3b) I se părea că corpul lui întreg e ceva ce se poate întinde și contrage (s.n.) și poate lua orice formă din lume... I se părea mai întâi că i se îmflă capul din ce în ce și el devine un bătrân ghebos, gras și glumeț... or că acuși se usucă ca țârul și devine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
devine un om lung, cu ochii clipitori și mici, îmbrăcat în straie lungi negre... or că i se îmflă corpul și i se subțiază picioarele, de pare un sac de făină pus pe două fuse subțiri...Apoi simți că se contrage (s.n.) repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș de ou...Prin albuș el vede numai de jur împrejur coaja oului ... [...] apoi i se păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se contrage (s.n.) repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș de ou...Prin albuș el vede numai de jur împrejur coaja oului ... [...] apoi i se păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
păru lui că e un punct negru, mic, care tot una se contrage (s.n.) mereu, până ce n-a rămas din el...nimic ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 169). (h3c) Simțea iar nebunia cuprinzându-i sufle tul...simțea iar sufletul contrăgându-i-se într-un grăunte de jăratec... Simțea iar că nu-i nebunie... că o noapte întinsă îi învălește simțirea și cugetarea, că lumea încetează împrejurul lui... și în somnul lui mortuar parcă mai simte, încet, ca un sunet de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca un sunet de vioară subțire și dulce, vorba: amor... apoi nu simți nimic...nimic... ([Avatarii faraonului Tlà] Eminescu: 2011, II, 179). (h3d) Nu știu dacă cineva s-a visat vrodată elastic...că poate crește, se poate îmfla, se poate contrage (s.n.)...Dacă pe-un asemenea om nu l-ar trezi nimene din somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de bine ca-n trezvie... va să zică nu lipsește nici
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
somn, el ar trăi o viață întreagă c-o lume reală și pipăită, căci în somn se pipăie așa de bine ca-n trezvie... va să zică nu lipsește nici acest control, cel mai sigur, al realității...și acest om s-ar contrage-ntr-o (s.n.) cartofă care-ar striga oamenilor de pe uliță să ia sama să nu-l calce, [...], ar trece prin o mie de figuri el însuși, și, dac-ar dormi toată viața lui, nici în minte nu i-ar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sloveni, unguri, est-germani, ucrainieni. Românii, cu ritmurile psihomorale încetinite de dictaturi feroce, au rămas mai la urmă, supărându-i pe "disidenți" și pe "revoluționarii" care își revarsă în valuri de venin umorile și cererile de răsplată. În decembrie 1989, evenimentele "contras" din România au început cu eșecul de la Iași, au continuat prin reușita contra-evacuare a preotului T. transformată în demonstrații de amploare și represiunile de la Timișoara. La București "Conducătorul" a fost sfătuit să fugă cu elicopterul pentru a fi repede capturat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară. În Franța, perioadele revoluționară și post-revoluționară au ținut de la căderea Bastiliei, până la căderea lui Napoleon. Deci de la 1789, până la 1815. Suntem într-o situație asemănătoare. În Revoluția bolșevică, lucrurile s-au mai contras, din cauza faptului că după moartea lui Lenin, s-a căzut în stalinism. Nu este un lucru de preluat. Cred, așadar, că suntem la finele epocii post-revoluționare. S-a schimbat de două ori o putere instaurată și care n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sentință, ce gândește e-o osândă - Într-un cran săpat ca-n piatră fierb gîndirile-i de fier. Dar el cade - și s-așază ale mării nalte unde. A dreptății aspră rază în popor adânc pătrunde, Zilele de îngrozire s-a contras într-un fantom; Dar puteri neliniștite, ce trăiesc în adâncime, Ar vrea țărmul să-l evadă, să înnece cu mărime Lumea. Ele se concentră în suflarea unui om, Mare, că-i purtat pe umeri de adânci și mândre vremuri Căci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gândurilor sume Și-atunci realizate vor fi, vor sta mereu. Că-n lumea din afară tu nu ai moștenire, A pus în tine Domnul nemargini de gândire. În aste mari nemargini unde gândiri ca stele Lin înfloresc, miriade s-amestecă, contrag; Zidite-n dome mândre, de cugetări castele Se darmă la suflarea-ți și-n taină se desfac Sau la dorința-ți numai se mișcă ca mărgele Și sun-cîntări, ce vibră - se-ntunecă și tac; Astă nemărginire de gând ce-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Vezi tu, zice umbra, pe-a hăului vale: Pământul cu munți-i ce fumegă stins, Cu mări adormite ce murmură-n jale; Dorm populii, țări și cetățile sale. De-asupră-ți oceanul de stele întins. "Pămîntul departe-ntr-un punct s-a contrage Căci lumi de departe în puncte se schimb, Dispar a pământului visiune vage, A stelelor țară curată se trage, Aleargă, trăiește a aștrilor timp. "O stea, un imperiu întins e și mare, Cu sute de țări și cu mii de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
424. Un gaz fluidificat e mișcare înmagazinată prin presiune și răceală (care e tot presiune). Ce e căldura? De ce ziua e cald? Soarele atrage spre sine gazurile din atmosferă - le subțiază, le rarifică molecular - căldură. Noaptea ele se răcesc, se contrag, puterea lor centripetală se mărește, apasă spre pământ, sunt reci: presiune atmosferică. Rarificare - căldură condensare - răceală. Un chilogram de aur ridicat la 848 000 metri ce căldură ar produce căzând la pămînt? Încercarea e a se face cu explozive și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
De-aceea adeseori banii nu ajung. Pentru a subveni necesităților de credit, se creează o valoare fictivă, bazată pe una concretă (stocul metalic), elastică, care se-ntinde deodată cu tranzacțiunile și cu necesitatea de credit și are contractilitate, adecă se contrage în sine însăși din momentul ce tranzacțiunile dispar și creditul nu e necesar. Numărul tranzacțiunilor este însă numai augmentabil în proporție cu valorile oferite în piață. Numărul acesta se poate afla, conform teoriei permutațiunilor (a m x n! ). Va să zică creditul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
posibilitatea să se apere" vă referiți la faptul că nu i-ați zis nimic președintelui pentru ca el să poată nega că ar fi știut ceva? Răspuns: Într-adevăr. Astfel, presupunînd că Reagan nu știa de planul de a transfera rebelilor Contras din Nicaragua banii obținuți din vînzarea de arme Iranului, o afirmație din partea președintelui că ar fi fost în afara problemei ar fi fost adevărată, însă implicația era accentuată de convingerea lui Poindexter și a multor altora, că dacă Reagan auzise de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
idis, căruia în lexicul comun îi corespunde molio „a construi, a edifica“, dar și mollio „a supune, a civiliza“. După ce supun tot spațiul dacic, ei întemeiază la sud de Dunăre două provincii cunoscute sub numele Moessia (Superior și Inferior), formă contrasă din cea precedentă. A se compara pentru contragere rom. olat „ținut, provincie, moșie“, vladnic „puternic“ cu vodă, rom. a hălădui cu sl. hoditĭ „a umbla“, vgr. Ellas, ados „Grecia“ cu edos „pământ, regiune, ținut, sălaș“; rom. mlaștină cu a musti
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp. ciudad, vădește stadiul intermediar de contragere fonetică între città, Stadt, pe de o parte, și civitatis, pe de altă parte, forma din urmă fiind și ea contrasă la rândul ei din civili tas, civilitatis. Domn este cuvânt străvechi, legat de proprietatea asupra pământului: domeniu, a domni, a domina. Vezi lat. dominus, de unde este moștenit și de italiană în forma domine, care nu a fost înlăturată, cum credea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa) „stejar”, lat. quercus, it. quèrcia și fără consoana finală: lat. cerrus, alb. qarr, rom. cer „arbore din familia fagaceelor înrudit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parcurs întreaga istorie a romanității orientale începând din stadiul antic traco-latin al acesteia (Cf. alb. fqinj „vecin”, it. vicino „apropiat, vecin”), ca derivat al lui vicus, de unde provin: băcan, Bâcu, Bacău, București etc. Mai departe trebuie arătat că vicus este contras dintr-o formă ca villicus „rural”. Vezi valah. FILOLOGII Wilhelm von Humboldt Întemeietor al lingvisticii moderne, Wilhelm von Humboldt (1767-1835) este primul comparatist care a apreciat din exterior limba română (dacoromână) în contextul limbilor romanice. Pornind de la ideea evoluției de la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slavă forma tesatĭ „a ciopli lemnele”, în rom. a teși, teslă. Forma adjectivală este tesen „strâns, ticsit, înghesuit”, care s-a întâlnit în baza traco-latină cu lat. densus >des, vb. denseo „a îndesi, a condensa”. Formele tracă și latină sunt contrase, cum arată engl. together „împreună” și germ. gesamt „tot, întreg”, ca și formele cu g, precum vgr. stege „acoperiș, refugiu, loc închis”. Un g întâlnim și în forma rusă (Dali) tigositĭ „a apăsa, a strivi, a îndesa”, de fapt a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mare”, pe care îl întâlnim în sintagme precum vel logofăt, vel spătar etc., în sl. vel(rs. velmoža „înalt funcționar”), bole(ceh. Boleslav), vind. bálīyăn „mai puternic”, engl. well „bine”, very „foarte”, rom. mare etc., pe când partea a doua este contrasă dintr-o formă autohtonă cu sensul de stăpânire, pentru care vezi vlădică „stăpânitor, domn, principe”, vladnic și vrednic etc., astfel că sensul cuvântului în discuție trebuia să fie „mare stăpân, proprietar, domn”. Cf. toh. A. wäl, toh. B. walo „cneaz
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unui roman crește efectul de realitate, influențând astfel interacțiunea cititorului cu textul, devenit, prin intermediul descrierii, mai accesibil. În același timp, un sistem descriptiv presupune o operație de retranscriere (retranscription), calitatea lui esențială fiind disponibilitatea reductivă - un pasaj descriptiv se poate contrage printr-un cuvânt. Cercetarea lui Philippe Hamon analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva intratextuală transformă acest studiu într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă însă și o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]