157 matches
-
Observații asupra condițiilor lexico-morfologice de realizare a exercițiilor de transformare, Tomis, 22, nr. 2, 1987, p. 12. [143] NOVAC, ALEXANDRINA; ROTUND, NICOLAE, Proba de verificare pentru admitere în treapta I, limba și literatura română. I. Exerciții sintactice de transformare prin contragere.[la rubr.: Școala]. în: Tomis, 22, nr. 3, 1987, p. 12. [144] ORZETIC, MARIA, Formarea și conștientizarea vocabularului social-politic al elevilor, Tribșc, 17, nr: 295, 1987, [145] PENEȘ, MARCELA, în atenție: scrierea elevilor, Tribșc, 17, nr. 296, 1987, 4. [146
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de vorbire. Funcții sintactice. - Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziții și în fraze; mijloace de realizare. Topica și punctuația în propoziții și în fraze. Cuvinte și construcții incidente. Corespondență dintre părțile de propoziție și subordonatele corespunzătoare; expansiunea și contragerea. - Limba română contemporană. Exerciții de exprimare scrisă și orală: corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: „I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși.” (O. Paler, Viața, 60) Rezultat al concentrării specifice a enunțului sintactic prin contragerea 47 unui nucleu predicațional care nu și-a subordonat identitatea și autonomia față de nucleul predicațional central, complementul predicativ nominal stă, cel mai adesea, în nominativ, caz cerut de verbul care i s-a impus ca regent: „De patru ori Mircea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două picături...” „Ale turnurilor umbre...” (Gr. Alexandrescu) - meteteză - deplasare, schimbare de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în cazul acuzativ; ( d) verb la modul infinitiv; (e) pronume interogativ în cazul nominativ; (f) adverb relativ; (g) verb la modul supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl știam. Realizați analiza frazei inițiale și a propoziției rezultate în urma contragerii. Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate predicative, precizând părțile de vorbire prin care sunt introduse: (a) "Iartă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl știam. Realizați analiza frazei inițiale și a propoziției rezultate în urma contragerii. Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate predicative, precizând părțile de vorbire prin care sunt introduse: (a) "Iartă-mă, te rog, dragă. Ce spuneam? A, da. Cel mai caraghios lucru este că bine, bine, Marz, n-o să mai râd
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale de mod din textele de mai jos: (a) "El o duse la împăratul și i-o arătă, spuindu-i că-i mireasa lui. Împăratul zâmbi, apoi îl luă de mână pe Făt-Frumos, ca și când ar fi vrut să-i
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțială de loc să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ unde precedat de prepoziție; (d) adverbul nehotărât oriunde. Propoziția subordonată circumstanțială de scop (finală) Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale finale din textele de mai jos în complementele circumstanțiale de scop corespunzătoare: (a) "Eu, fiind ascuns în cămară, cum aud unele ca aceste, iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streașina
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regent: (a) interjecția cu valoare predicativă lipa-lipa; (b) adverbul foarte repede; (c) locuțiunea verbală a o lua la sănătoasa; d) adjectivul extrem de atentă. Propoziția subordonată circumstanțială de cauză (cauzală) Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate cauzale și realizați contragerea lor: (a) "Tată, iată a sosit timpul; mă duc să pândesc și eu. Du-te, zise împăratul; dară negreșit că și tu ai să te întorci rușinat ca și frații tăi cei mai mari. Pentru mine n-are să fie așa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (b) Alcătuiți un enunț în care cuvântul te să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. (c) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul (după toate criteriile). (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și bursucul) Cerințe: (a) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (b) Precizați valorile morfologice pe care le are în text cuvântul (-)i. (c) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 18 1. Se dă textul: "Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han, era cetate. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor han, poartă și cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor pare, bei și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
profita; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, situația, locul de muncă]; rom. a da (la facultate) < a da [examen de admitere] (la facultate); lat. orbus "orb" < orbus [oculis] "lipsit de vedere". f) Există și exemple de contragere în complementul modificator a funcției și sensului capului de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întreg (pars pro toto) sau specie pentru gen, la fel ca pâine folosit cu sensul "hrană" (în a-și câștiga pâinea) sau ochi cu înțelesul "față" (în a se spăla pe ochi). Dacă privim însă lucrurile diacronic, mai plauzibilă este contragerea în determinat a sintagmei pasăre de curte, a cărei semnificație a fost transferată cuvântului rezultat prin condensare (v. Suciu, CLS, p. 6). Avem, așadar, un sens special al lui pasăre, care nu a apărut însă printr-o evoluție semantică propriu-zisă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintelor care, deși au același corp fonetic, dețin sensuri care nu pot constitui antecesoare ale accepțiilor noilor formații lexicale. Capitolul V CONDENSAREA CA PROCEDEU DE FORMARE A CUVINTELOR Am văzut, până în acest punct al expunerii, că fenomenul condensării constă în contragerea unui grup sintactic în majoritatea covârșitoare a cazurilor stabil, eventual devenit cuvânt compus într-unul dintre constituenții săi, care fuzionează semantic cu elementul omis (cap sau modificator), și că, privit din perspectivă formală și sincronică, constituentul menținut își pierde semnificația
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
romană, la care vor reveni umaniștii, apoi tipografii secolelor al XV-lea și al XVI-lea, provine direct din minuscula carolingiană. Pentru a cîștiga timp și loc, copiștii foloseau adesea abrevierile. Existau mai multe tipuri de abrevieri: prin suspensie, prin contragere etc. Mai tîrziu, se ajunge la un sistem coerent de semne convenționale: o linie deasupra unei litere pentru a arăta că un cuvînt este prescurtat etc. Folosite adesea și de primii tipografi, aceste abrevieri fac dificilă citirea textelor vechi. 4
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
feminin, ci „întâi ianuarie“ sau „unu ianuarie“, cu forma de masculin? E bine să amintesc încă un lucru - în limba română lunile anului sunt de genul masculin. Și dacă s-a gândit cineva că forma cu „două... “ ar fi o contragere a formei „a doua zi - sau a douăsprezecea zi din luna ianuarie... “, prin acord cu genul substantivului „ziua“, atunci iar se înșală. Fiindcă în cazul ăsta, pornind de la construcția „ziua întâia din luna ianuarie“, ar trebui să zicem, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cauză, de scop; propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițională, concesivă, consecutivă; - enunțul, fraza; relaționarea părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în propozițiile corespunzătoare; - corectitudinea și expresivitatea părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat; rolul părților de propoziție și al propozițiilor în funcție de intenția și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prima împingere pe blocul de start de către piciorul așezat în primul ,,bloc”; - pentru lansarea de la start, în primii pași se manifestă forța exploziv-elastică; este o forță de tip reactiv, pe care musculatura o înmagazinează ori de câte ori se produce o întindere, înainte de contragere. Mișcarea poate fi o amortizare, pentru că în urma flexiunii, elementele elastice ale mușchiului, încărcate de energia cinetică și de forța de tracțiune dezvoltată între timp de componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a perspectivei inverse, prin ricoșeu, descentrare și răsturnare a categoriilor ființării. În ceasul întunecat al zilei, ființa își afirmă dezafirmarea, desfigurarea, ființă redusă la (im)posibila stare a emacierii, a imprezentării. Ceea ce ajunge la nevedere se află în întuneric, în contragerea absolută a vizibilului. Luminat cu întuneric, ceasul zilei nu este, timpul lumii se oprește; apariția se voalează, căci ceea ce apare în lume, ca ființă a lumii, trebuie să dispară, să transpară în lumina care îl întunecă. Dispare în nedeterminare, trece
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu ușurință, ca material organic suportul lemnos este supus modificărilor ceea ce a explicat și apariția fisurilor, fracturilor și distanțărilor În masa lemnoasă, cauzate nu numai de șocurile mecanice ci și de fluctuațile de temperatură și umiditate, acestea din urmă determinând contragerea și dilatarea fibrei lemnoase. Stratul pictural, tempera, protejat parțial de stratul de verni, a suferit modificări cromatice cauzate În bună măsură de modificarea fizico-chimică a peliculei de verni, care a suferit datorită intervenției timpului și a factorilor de microclimat. Peliculă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]