271 matches
-
ce-am vrut noi și ce-a ieșit, de-am ajuns la speculă de butelii. Am ținut și doi ani de zile gazeta de stradă, pe Lirei, pe colț, lângă farmacie. Știți voi ce ediții am scos când a venit contrarevoluția în Ungaria și voia să ne ia Ardealul? Și tocmai acum s-o termin astfel?“ Îi era, într-adevăr, frică. Simțeam că-l copleșise teama. Îl priveam cu milă amestecată cu scârbă. — Și de ce te mai temi, tocmai acuma? Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
te simți solidar cu toți. Solidaritatea e drapelul nostru. - Lupta voastră înseamnă revoluție, asta ai vrut să spui. Dar revoluția e haos. Rolul ei e mărginit la a distruge o ordine veche. Pentru alta nouă trebuie să se treacă la contrarevoluție. De aceea chiar cei care au provocat revoluția vor cît mai curînd să scape de ea. Durerea e că noua ordine nu-i bună decît pentru puținii care pot să se obișnuiască cu dînsa. Adică pentru profitori. Aizic protestă. Goilav
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Suntem în octombrie 1956. În Ungaria au loc proteste și lupte de stradă pentru înlăturarea regimului comunist. Profitând de faptul că anglo-americanii sunt implicați în conflictul „Canalul de Suez” din Orientul Apropiat, Uniunea Sovietică intervine nestingherită în zdrobirea brutală a contrarevoluției ungare. Tineretul universitar din București, Iași precum și alte centre protestează. În București mai ales, se ia atitudine hotărâtă împotriva ororilor săvârșite pe străzile Budapestei. Poetul N. Labiș devine purtătorul de drapel al generației tinere, în jurul lui grupându-se un număr
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și în momentul când a avut toate probele incriminante, a trecut la arestarea celor vinovați. Autoarea și Aurel Covaci sunt deja arestați încă de la 14 martie 1957. Lotul întreg este învinuit de uneltire împotriva orânduirii comuniste, că a simpatizat pentru contrarevoluția ungară și calomnierea armatei sovietice. La 6 martie 1958 este arestat și Alexandru Zub în timp ce călătorea la București, chemat printr-un telefon suspect din partea Uniunii Scriitorilor. Autoarea este transportată sub arest la Iași, ca martoră în proces. După ample dezbateri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
creierul văzut ca o conductă hidraulică pentru șuvoiul spectaculos al minții - orice numai să-i încurce pe profesorii săi preoți. În facultate căpătase obiceiul să-i persecute pe freudieni, deși încercase să evite cele mai grosolane excese behavioriste. Când izbucnise contrarevoluția cognitivistă, partea lui activ-condiționată opusese rezistență, insistând că tot nu am aflat întreaga poveste. În calitate de clinician fusese nevoit să îmbrățișeze atacul farmacologiei. Și totuși simțea o tristețe reală - tristețea sfârșitului - când asculta un subiect care se luptase ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Pentru că, după ce scăpau de rău, se trezeau că o duc mai rău. Mai Încerca ici-colo cîte un general o lovitură de stat sau doar o revoltă de cazarmă, numind-o pe oricare revoluție. Riposta una din părți și presa scria: Contrarevoluție! Totuna, chestie de interpretare. Analiștii politici, tot mai numeroși de la un timp, chiar inversau sensurile, se pricepeau. Doar războaiele mai aduceau schimbări majore, Însă lumea, tot mai nemulțumită de conflictele armate, zicea că e mai bine fără. Și Thomas credea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
din decembrie 1989, cel puțin în anul 1990, destul de repede după consumarea lor și mai cu seamă după evenimentele marcante din capitală, au fost următoarele: zaveră, mișcare, răscoală, revoltă, răzmeriță, insurecție, război civil (între protestatari și forțele de reprimare), revoluție, contrarevoluție; dar au existat și formulări confuze, ambigue, care se fereau de un termen anume - de pildă, evenimentele au fost catalogate ca fiind „chestia asta” ( Vom muri și vom fi liberi). De-abia după ce începutul de an 1990 s-a vădit
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau 16-22 decembrie) și revoluția propriu-zisă (22-31 decembrie), considerând noaptea de 21 spre 22 decembrie ca fiind intervalul esențial ce a preschimbat revolta în revoluție; unii consideră că în perioada 22-25 decembrie 1989 a avut loc și o încercare de contrarevoluție (susținută de sprijinitori ai fostului regim și chiar de agenți străini), revoluția încheindu-se, în plan fizic, după moartea lui Ceaușescu, adică în 25 decembrie 1989; în perioada 25-31 decembrie a avut loc, apoi, o consolidare a noii Puteri, precum și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la a cincea aniversare a Revoluției Române, 1995), Iliescu sintetizează mai întâi opiniile celor care susțineau că în decembrie 1989 nu s-a desfășurat o revoluție autentică - aceștia sunt: 1. nostalgicii vechiului regim comunist, care susțin că a fost o contrarevoluție; 2. cei care văd în evenimentele din decembrie 1989 un complot intern al Armatei sau extern, al străinătății; 3. „nostalgicii orânduirilor antebelice”, care indică o lovitură de palat a nomenclaturii de rangul al doilea, ce ar fi confiscat revoluția (pp.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
înlăturare a lui Ceaușescu: „Importanța comploturilor și a complotiștilor de după revoluție a întrecut cu mult semnificația avută înainte” (Deletant, 1995, p. 320). În schimb, admițând concret ideea de revoluție (cu toți stimulii ei posibili), el creditează și o încercare de contrarevoluție pro-ceaușistă după 22 decembrie, care a fost însă, în cele din urmă, anihilată (Deletant, 1995, p. 330) tocmai de partizanii majoritari ai revoluției. Definiția lui Deletant pentru evenimentele din decembrie 1989 este simplă: s-a pornit de la un protest maghiar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al cunoscutei disidente în timpul regimului Ceaușescu, revoluția română din decembrie 1989 a fost o revoltă populară miraculoasă, uzurpată de Frontul Salvării Naționale (autointitulat „emanație” a revoluției), prin intermediul complotului nomenclaturii cu Securitatea. De aceea, „revoluția” Frontului Salvării Naționale a fost o „contrarevoluție totalitară de extremă stângă, cu caracter represiv” (p. 246). Intoleranța noului președinte al României față de orice formă de opoziție politică, boicotul presei independente, războiul împotriva intelectualilor, reconvertirea Securității în Serviciul Român de Informații indică o tendință totalitară de inspirație stalinistă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
spera să obțină o victorie atât de ușoară. Incert rămâne doar dozajul fiecăreia din cele două realități paralele. România din și de după acel decembrie ș...ț este un caz bizar, în care o posibilă revoluție a involuat evident spre o contrarevoluție mascată” (p. 109). Într-o carte în care analizează căderea regimurilor comuniste în Europa de Est (Sfârșiturile comunismului, 1996), Françoise Thom afirmă că regimul Ceaușescu s-a prăbușit datorită unei „provocări polițienești” care a produs „afacerea Timișoara”; de aceea, califică indirect revoluția
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost „asasinată” de puciștii care au restaurat, în mod camuflat, regimul comunist. Decembrie 1989 este pentru Frunză o piesă în două acte, o parte din ea jucată pe balconul-scenă din clădirea fostului Comitet Central: „Revoluția a fost a tinerilor. Contrarevoluția a fost a comuniștilor” (p. 49). Autorul nu se ocupă în mod special de revoluție (tocmai fiindcă o recunoaște ca fiind nealterată în prima ei parte), ci de identitatea și prestația în paralel a puciștilor, aceștia fiind membri ai Securității
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi fost securiști-asasini care au acționat în interesul noii Puteri, comițând diversiuni; deși o parte dintre ei au fost arestați, ei au fost eliberați mai apoi, tocmai fiindcă acționaseră la ordinele noului regim instaurat (p. 28). În opinia autorului, contrarevoluția a început după execuția cuplului Ceaușescu, inițiată fiind de grupul condus de Ion Iliescu. * Ion Pitulescu, coordonatorul lucrării intitulate Șase zile care au zguduit România. Ministerul de Interne în decembrie 1989 (1995), încearcă, după cum sugerează și titlul, să recupereze imaginea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de stat revoluționară din decembrie 1989 într-o tradiție a puciurilor românești. Anneli Ute Gabanyi comentează, în continuare, momentele-cheie de după 22 decembrie, în logica loviturii de stat revoluționare. Astfel, după ce noua Putere a fost instaurată, a avut loc simularea unei contrarevoluții (a forțelor loiale lui Ceaușescu), pentru a face credibilă revoluția: prin „teroriști”, prin incendierea unor clădiri centrale etc. Un rol aparte l-a avut Televiziunea, care „a întreținut o psihoză națională fără precedent” (p. 182), chemând civilii (folosiți ca masă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
așa au numit-o unii autori creditați de Perva și Roman), menită să ajute la consolidarea noului organism politic; această operațiune ar fi fost gândită tocmai pentru a sugera pericolul unui război civil și pentru a înscena o așa-zisă contrarevoluție. Or, observă cei doi autori, „Armata de «teroriști» nu face nici ce ar face orice armată de gherilă, urbană sau nu, și anume nu aruncă în aer baraje, poduri, căi ferate, tunele, automobile-capcană etc. Trag doar asupra unor oameni neînarmați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comandă (ca antisau contrarevoluționari). Cazurile acestea au fost mușamalizate, iar cei arestați ca fiind suspectați de terorism au fost reintegrați ulterior în Securitatea subordonată Armatei și, mai târziu, poate chiar în Serviciul Român de Informații. Există voci care creditează o contrarevoluție dirijată de Securitate, dar înfrântă de revoluție. Silviu Brucan (Generația irosită..., 1992, pp. 230, 232), deși intră în categoria celor care îi identifică în „teroriști” pe securiști, are o teorie mai nuanțată. „Teroriștii” ar fi aparținut, spune el, în special
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ordinele noii Puteri, sub coordonarea generalului Nicolae Militaru, consideră că ar fi existat chiar o operațiune numită „Teroriștii”, gândită pentru a sugera pericolul unui război civil, militarii respectivi (fie izolat, fie în grupuri mici) având misiunea de a înscena o contrarevoluție. Liviu Vălenaș (în serialul despre decembrie 1989 publicat în Baricada în 1990) tratează în mod special chestiunea „teroriștilor”, observând de la început că, dacă aceștia ar fi fost membri ai Securității sau din presupusa gardă personală a lui Ceaușescu, ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
colonel de securitate, prezent în cartea lui Vartan Arachelian Revoluția și personajele sale (1998, p. 112), afirmă că nu au existat „teroriști” și că aceștia au fost creația lui Nicolae Militaru, care a dorit să creeze senzația că există o contrarevoluție, astfel încât să-și consolideze poziția în noua Putere, unde erau mai multe centre și facțiuni care își disputau conducerea. Fostul colonel de securitate nu precizează dacă era vorba despre o pură psihoză sau despre ofițeri MApN, care acționau la ordinele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din mijlocul unei societăți civile mult mai active"49. În decembrie 1989 are loc revoluția care duce la prăbușirea dictaturii ceaușiste. Grigore Cartianu crede că "Ea include și revoltă populară, și puci militar, și lovitură de stat, și revoluție, și contrarevoluție"50. Analizând într-un stil jurnalistic evenimentele și factorii de decizie ce stau la baza revoluției din '89, el dă bilanțul morților și răniților: 5205 victime, dintre care 1116 morți. Pe 22 decembrie 1989, ora 12.09, România rămâne fără
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
decretul din 26 noiembrie 1790), deschizînd calea confruntării ideologice și politice între Revoluție și catolicism. De acum înainte, Revoluția și, odată cu ea, democrația și libertatea vor fi identificate de majoritatea catolicilor cu lipsa de credință militantă, iar fidelitatea catolică cu contrarevoluția "Libertatea absolută" era definită de papa Pius al VI-lea în scurtul Quod aliquantum din 10 martie 1791 ca fiind "un drept monstruos". Nici un compromis cu vreun procedeu de inspirație satanică nu ar trebui să fie posibil. René Rémond scrie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
i-au putut oferi un răspuns unitar. Acestor interpelări li s-au adăugat revendicările de ordin național dublate uneori de revendicări religioase, ca în Irlanda, Belgia, Polonia, afirmarea credinței fiind în acest caz un mijloc de a sprijini propria naționalitate. Contrarevoluție și tradiție Reacțiile filosofiei contrarevoluționare, tradiționaliste, au fost încurajate de foarte mulți autori 6 începînd cu Novalis, care prin Christenheit oder Europa (1799) visa să restaureze Respublica christiana medievală ca realitate politică contemporană, și continuînd cu Chateaubriand care, prin Le
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Palermo, Centro Siciliano Sturzo, 1991, 129 p., și Les religions à l'Est de Patrick MICHEL (dir.), Paris, Cerf., 1992, 204 p. CUPRINS PREFAȚĂ / 5 INTRODUCERE / 23 Partea I. MOȘTENIREA SECOLULUI AL XIX-LEA / 35 I. În căutarea răspunsurilor / 37 Contrarevoluție și tradiție / 41 Catolicism și libertate / 43 Intransigența / 51 II. Învățămintele anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
exprimată în 1848, că românii sunt o națiune-obstacol în calea "revoluției mondiale", prin "conservatorismul" lor național, manifestat și în revoluțiile de la 1848: "[Românii sunt] un popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propria lor existență în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. [...] Dispariția [lor] de pe fața pământului va fi un pas înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
poporul român ca ostil istoriei și revoluției europene și, în consecință, demn de a fi extirpat de pe fața pământului, neavând nici un viitor: "[Românii sunt] un popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propria lor existență în general, reprezintă prin ea însăși un protest contra unei mărețe revoluții istorice. [...] Dispariția [lor] de pe fața pământului va fi un pas înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]