1,052 matches
-
conturat concluzia că orice excepție de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. ... 20. Prin
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
ceea ce privește analiza pe care instanța judecătorească este chemată să o realizeze în scopul soluționării procesului aflat pe rolul său. În ceea ce privește verificarea constituționalității, este necesară reliefarea unor elemente minimale care să tindă la evidențierea relației de contrarietate dintre conținutul normativ al textelor de lege criticate și prevederile sau principiile Legii fundamentale, care nu se regăsesc însă în ceea ce privește motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate. ... 23. Curtea Constituțională exercită controlul de constituționalitate prin raportare la dispoziții din
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
de aceste aspecte referitoare la autoritatea de lucru judecat, examinând criticile formulate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează, în esență, aspecte referitoare la soluționarea cauzelor de către instanțele judecătorești și nu motivează aspecte care să releve o posibilă contrarietate cu normele Legii fundamentale, ceea ce nu este suficient pentru declanșarea unui control de constituționalitate. ... 23. Așadar, pornind de la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr.
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepția va fi respinsă
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuși motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de față, date fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția ridicată nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
economia textelor de lege mai sus enunțate și care au incidență în problema de drept supusă dezlegării ar rezulta o aparentă contrarietate în ceea ce privește modul în care este definită noțiunea de venit brut, încasări brute. ... 92. Mai exact, contrarietatea ar fi dată de modalitatea în care dispozițiile art. 68 din H.G. nr. 870/2009, raportate la anexa nr. 12, rubrica 2^1, explică ce înseamnă „venituri înregistrate“, sintagmă folosită și în cuprinsul art. 18 din Codul fiscal din 2003, și anume
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
folosită și în cuprinsul art. 18 din Codul fiscal din 2003, și anume „diferența dintre valoarea biletelor de participare vândute pentru jocurile organizate în luna de raportare“ și „valoarea premiilor plătite aferente biletelor de participare vândute în luna de raportare“, contrarietate indicată și de instanța de trimitere. ... 93. În realitate, însă, dispozițiile art. 68 din H.G. nr. 870/2009 nu prezintă relevanță fiscală, noțiunea de „încasări brute“ fiind introdusă cu referire la documentația tehnico-economică necesară autorizării organizatorului de jocuri de noroc, având
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
Curtea a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 43. Aplicând considerentele anterior
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
Alimentelor nr. 1/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2014. ... 44. Totodată, în analiza efectuată cu acel prilej, Curtea a examinat textele a căror constituționalitate a fost contestată prin prisma motivării relației de contrarietate dintre acestea și textele constituționale invocate. În acea cauză autorul a susținut că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care condiționează vaccinarea antirabică a câinilor de identificarea și înregistrarea lor în Registrul de evidență a câinilor cu
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 16. În final, Curtea observă că aspectele ce țin de modul de interpretare și de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituționalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile din Legea fundamentală invocate. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.
DECIZIA nr. 115 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271255]
-
de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Curtea constată că, potrivit notei de fundamentare ce însoțește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, această reglementare urmărește tocmai o aplicare corespunzătoare în dreptul național a prevederilor actului normativ european mai sus menționat. Prin urmare, nu se poate reține contrarietatea față de acesta, mai ales în condițiile în care autorul excepției nu prezintă argumente pertinente și concrete în acest sens, ci formulează ipoteze de lucru teoretice pentru analiza unor eventuale contrarietăți cu actele normative europene, în general, invocând în mod
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
mai sus menționat. Prin urmare, nu se poate reține contrarietatea față de acesta, mai ales în condițiile în care autorul excepției nu prezintă argumente pertinente și concrete în acest sens, ci formulează ipoteze de lucru teoretice pentru analiza unor eventuale contrarietăți cu actele normative europene, în general, invocând în mod eronat inclusiv art. 20 din Constituție, care nu vizează legislația europeană obligatorie din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, ci se referă la tratatele internaționale privind drepturile omului. Prin urmare, Curtea
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
Public, care, în Dosarul nr. 1.194D/2020, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece se critică modalitatea de aplicare a textului considerat a fi neconstituțional. Având în vedere caracterul general al normelor constituționale invocate și lipsa explicitării relației de contrarietate a dispozițiilor criticate față de acestea, apreciază că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. În ceea ce privește celelalte dosare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr.
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se arată, în acest sens, că din formularea excepției de neconstituționalitate nu rezultă motivele pentru care autorul pretinde că există o contrarietate între textul criticat și dispozițiile constituționale invocate. Se susține, totodată, că instanța de contencios constituțional nu se poate substitui autorului excepției pentru formularea unor critici reale de neconstituționalitate. Pe fond, se solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270630]
-
provine din situația diferită în care se află, respectiv nu are calitatea de proprietar, independent de împrejurarea obiectivă, și care nu îi poate fi imputată, aceea a neemiterii titlului de proprietate. ... 33. Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută nici contrarietatea normei criticate cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, Curtea
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Excepția ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziția legală criticată și o motivare formală a excepției, fără a cuprinde și textele constituționale de referință. ... 14. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
nu deține competența de a analiza conformitatea unei dispoziții de drept național cu textele din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, prin prisma art. 148 din Constituție. Curtea a precizat că o astfel de competență, de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și aceste tratate, aparține instanțelor judecătorești, în cadrul litigiilor pe care le au de soluționat. În cazul în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
prevedere este cuprinsă într-o lege, iar, pe de altă parte, este justificată și proporțională cu necesitatea protecției dreptului consacrat de art. 8 din Constituție, garanție, în ultimă instanță, a democrației constituționale. Apreciază, totodată, că nu se poate reține nici contrarietatea cu art. 124 și 129 din Constituție, întrucât instituirea unei asemenea condiții este făcută prin lege, fără să aducă atingere imparțialității justiției și funcției acesteia în cadrul sistemului de drept. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
Constituțională a conturat „o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
ci se referă la soluționarea unui incident procedural, de stabilire a instanței competente să judece litigiul, singurul motiv pe care instanța îl poate reține în hotărârea de declinare fiind propria necompetență materială sau teritorială, drept care nu a putut reține contrarietatea normei legale criticate cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție. Curtea a mai reținut că intenția legiuitorului prin adoptarea prevederilor de lege criticate a fost aceea de a se asigura celeritatea judecării cauzelor, prin împiedicarea tergiversării lor ca urmare
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
care nu a fost afectat în niciun fel prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea urmează să analizeze, pe fond, excepția de neconstituționalitate a acestora. ... 25. În continuare, Curtea va examina, din perspectiva jurisprudenței sale în materie, pretinsa contrarietate dintre, pe de o parte, principiile și dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate și, pe de altă parte, celelalte dispoziții criticate ale Legii nr. 77/2016, respectiv cele ale art. 6 și ale art. 7 alin. (4). ... 26. Cu
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
juridice, ale art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.“ Se invocă, de asemenea, contrarietatea reglementării criticate cu prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate din
DECIZIA nr. 559 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256631]
-
la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că norma procesual penală analizată asigură dreptul fundamental anterior menționat prin reglementarea instanței competente să procedeze la aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1) din Codul penal, neputând fi reținută contrarietatea acestei norme cu standardele specifice dreptului la un proces echitabil. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]