466 matches
-
București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, I, 155-168; Dicț. lit. 1900, 438; I. C. Chițimia, Cuvânt înainte, în I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Timișoara
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
Valahiei, II, publ. Mihail Kogălniceanu, București, 1872, 1-117; Letopisețul Țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661-1705), îngr.și pref. C. Giurescu, București, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 481-485; Constantin Giurescu, Contribuțiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Dămian), București, 1907; Constantin Giurescu, Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron logofătul și Vasile Dămian, București, 1914; Iorga, Ist. lit., I, 341-346; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
asupra cronicelor române, RIAF, II, 1884, vol. III, fasc. 2; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în restimpul de la 1504-1717, Cernăuți, 1897, 185-195; N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; Ilie Minea, O versiune a cronicii lui Stoica Ludescu. Manuscrisul lui Șerban logofătul, CI, 1925, 2-7; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 497-500; Al. Ciorănescu, Un act al lui Stoica Ludescu, RI, 1934, 7-9: Călinescu, Ist. lit. (1941), 33-34
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
nu a putut recruta colaboratori de marcă. Astfel, publică aici versificatori obscuri și, sporadic, George Lesnea sau Eusebiu Camilar. F. Robescu dă un lung serial cu amintiri din primul război mondial. Cu o colaborare susținută figurează Lucian Predescu, titularul rubricii „Contribuțiuni la istoria literară”, unde publică Un articol inedit al lui B.P. Hasdeu, Câteva amintiri inedite despre Ion Adam, N. Beldiceanu și N.N. Beldiceanu, D-l profesor Garabet Ibrăileanu, Lucruri noi despre G. Ibrăileanu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc și Al. Philippide
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
IB, 265-303; Nicolae Kretzulescu. Bibliografie, București, f.a.; Plan pentru organizarea bibliotecii Ateneului Român, București, [1925]; Curs de biblioteconomie ținut la Școala de Arhivistica și Paleografie în anul școlar 1925-1926, București, [1926]; Note și planul complet pentru „Enciclopedia română”, București, [f.a.]; Contribuțiuni la repertoriul bibliografic universal, București, [f.a.]. Repere bibliografice: Diabolo, „Publicațiunile periodice românești”, „La Politique”, 1914, 633; Perpessicius, Opere, V, 124-125, XI, 63-64; [Petru Comarnescu], Al. Sădi Ionescu, „Politică”, 1926, 96; Barbu Lăzăreanu, Al. Sădi Ionescu, DȚ, 1928, 7 841; N.
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
N. Iorga, Cronicele muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Al. Lapedatu, Noi monumente istorice - Biserica din Ludești, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 1908-1909; N. Iorga, O Biblie de la 1688 în posesia lui Stoica log. Ludescu, SDIR, XIII, 145; Giurescu, Contribuțiuni, 5-8, 20-22; D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, 84-85; Iorga, Ist. lit., I, 352-358; Al. Ciorănescu, Un act al lui Stoica Ludescu, RI, 1934, 7-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 33-34, Ist. lit. (1982), 27-28; Cartojan, Ist. lit., III (1945
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
eul, „unitate sintetică decupată dintr-un total masiv și continuu”, are tendința permanentă de a se reintegra în acel tot, prin imitație, afectivitate, prin comunicare verbală, gestuală, grafică. SCRIERI: Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice), București, 1916; ed. București, 1925; Contribuțiuni la filosofia magiei, București, 1916; Frumosul ca înaltă suferință, Oradea, 1921; Zvonuri din necunoscut, București, 1921; Sub nimbul familiar, Arad, 1925; Casa cu nalbă (1915-1916), București, 1926; Tradiția și rolul ei social, Oradea, 1929; Pasul umbrelor și al veciei, București
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
s-a fondat Societatea Scriitorilor Români. Întâiul ei comitet, actualul, „Proza”, 1914, 2; Arghezi, Scrieri, XXIII, 283-284, 363-366; D. Teleor, Societatea Scriitorilor Români (Un mic istoric), BSS, 1916; [Informații], BSS, 1916-1945; Virgil Caraivan, Când a fost întemeiată Societatea Scriitorilor Români (Contribuțiuni la istoricul societății), „Răzășul”, 1926, 1; Victor Ion Popa, Societatea Scriitorilor Români, „Boabe de grâu”, 1934, 10; G. Tutoveanu, Societatea Scriitorilor Români, „Curentul familiei”, 1943, 25 decembrie; Liviu Malița, Eu, scriitorul. Condiția omului de litere din Ardeal între cele două
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 437 (cu o bogată bibliografie). 80. Vezi Ștefan D. Grecianu, op. cit., p. 132. 81. Ibidem, p. 133. 82. Vezi, Ștefan D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. I, p. 556. 343. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I, p. 519. 344. Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, pp. 307-308 (vezi și Nicolae Iorga, Ospiți romeni in Venezia (1570-1610), Bucarest, 1932, pp. 103-105. 345. Vezi Nicolae Iorga, Contribuțiuni la istoria Munteniei, București, 1896, pp. 66-67; Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 303. 346. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 197. 347. Vezi G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, revăzută și adăugită, ediție și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Budapesta. La întoarcerea de pe front se reangajează ca ofițer și face carieră militară, din 1941 fiind profesor la Școala de Război, iar din 1945 șef al Secției muniții din Ministerul Înzestrării Armatei. Debutează în „Revista istorică română” în 1933 cu Contribuțiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul, iar editorial cu Ceramica românească (1938), pentru care va fi distins cu Premiul Academiei Române. Va colabora la „Convorbiri literare”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Instalarea comunismului în România îl transformă și
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea esteticei municipale, Bucureștii, metropola culturii, în colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor Români
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
scrisului, din care au apărut în „Ramuri” doar primele două părți, cea de-a treia fiind pierdută în împrejurările tulburi din august 1944. SCRIERI: Naționalismul, Craiova, 1912; Momente din lupta noastră, Turnu Severin, 1914; Atitudini politice și literare, Craiova, [1932]; Contribuțiuni la istoricul tipografiei oltene Samitca (1835-1922), Craiova, 1945. Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, București, 1908, Eden Anto, București, 1909, Misterul poetului, Orăștie, 1912; Alessandro Manzoni, Logodnicii, I, București, 1911. Repere bibliografice: Radu S. Dragnea, Acțiunea naționalistă, „Unirea”, 1912, 21; Pamfil
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
a traducerilor din slavă („Varlaam și Ioasaf”. Istoricul și filiațiunea redacțiunilor românești, „Cercetări literare”, 1934, „Varlaam și Ioasaf”. Versiunile traducerii lui Udriște Năsturel, „Biserică Ortodoxă Română”, 1934), studierea literaturii postbizantine ce s-a dezvoltat în Balcani și în spațiul românesc (Contribuțiuni la studiul cronicilor rimate, „Cercetări literare”, 1936, lucrare răsplătita cu Premiul „Ioan Bianu” al Facultății de Litere din București, Din vechile schimburi culturale dintre români și iugoslavi, „Cercetări literare”, 1939, Legăturile românești cu mânăstirile Hilandar și Sfanțul Pavel de la Muntele
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
și pref. Dan Horia Mazilu, București, 2002; îngr. și pref. Dumitru Velciu, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Sbiera, Grigoriu Urechie. Contribuiri pentru o biografie a lui, București, 1884; Ioan Bogdan, Vechile cronici moldovenești până la Ureche, București, 1891, 104-139; I. Tanoviceanu, Contribuțiuni la biografiile unora din cronicarii Moldovei, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXVII, 1905; Iorga, Ist. lit., I, 285-309; P. P. Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925, 7-83; Pușcariu, Ist. lit., 118-122
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în I.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Iacob Mârza, Alba Iulia, 1995. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 280-287; I. Mușlea, Viața și opera doctorului Vasilie Pop, Cluj, 1928; Sextil Rusu, Cea dintâi lucrare medicală în limba română, „Despre apele minerale” de Vasilie Pop, Cluj, 1935; I. Mușlea, Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp, Cluj, 1936; I. Mușlea, Dr. Vasile Popp. La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Popovici, Romant. rom., 326-327; Ist. lit., II, 117-119; Dan Mihăilescu, Este Vasilie Popp primul bibliograf român?, „Cumidava”, 1969, 633-635
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
cuvenindu-se să ia aminte și învățătorii, și preoții, care nu sunt deloc un model de conduită. Despre foloasele cărții P., în demersurile căruia se observă o pronunțată înclinație didactică, vorbește stăruitor, cu pilde ce se vor grăitoare, ca în Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului (1904; Premiul „Adamachi” al Academiei Române), unde configurează, în paletă poporanistă, portretul unui „apostol” dăruit menirii lui în - utopie de început de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
simbolic, Ion Tăcutu, invocă îngândurat, ca pe o soluție pasămite izbăvitoare, „legea”, legea reformei agrare, așteptată să vină mai degrabă. Cu firea lui blajină, P. nu avea cum să aprobe turbulențele. SCRIERI: Considerațiuni psihologice din viața poporului român, Iași, 1893; Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului, Galați, 1904; Din povestirile unui vânător de lupi, București, [1912]; Moș Gheorghe la Expoziție, București, 1912; ed. pref. Zoe Dumitrescu, București, 1950; Zori de iulie, București, 1912; Taifasuri cu moș Gheorghe, Orăștie, 1913; Pagini alese
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 224-225; I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 200-220, 324-326; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 122-131, 143-161, 167-172, II, 156, 500-505; Giurescu, Contribuțiuni; Em. Panaitescu, Cronicarul Radu Popescu și „Istoriile domnilor Țării Românești”, București, 1908; Pușcariu, Ist. lit., 146-149; P.P. Panaitescu, În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns d-lui Iorga, RIR, 1937, 1-2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 34-37, Ist. lit. (1982), 30-33; Alexandru A
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Panaitescu, Cronicarul Radu Popescu și „Istoriile domnilor Țării Românești”, București, 1908; Pușcariu, Ist. lit., 146-149; P.P. Panaitescu, În jurul lui Mihai Viteazul. Răspuns d-lui Iorga, RIR, 1937, 1-2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 34-37, Ist. lit. (1982), 30-33; Alexandru A. Vasilescu, Contribuțiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu și compilatorului Constantin Căpitanul, în În amintirea lui Constantin Giurescu, București, 1944, 533-546; Cartojan, Ist. lit., III (1945), 239-250; I. Ionașcu, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, București, 1945; Eugen Stănescu, Cronica „Istoriile domnilor Țării
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
de cincizeci de ani, marcând și momentul inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
REVISTA FILOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
1900; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 240-241; I. Lupaș, Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu, București, 1925; Aurel A. Mureșianu, Andrei Mureșanu intim, „Ritmuri”, 1929, 2; Călinescu, Ist. lit. (1941), 237-239, Ist. lit. (1982), 253-255; Mircea Bogdan, Andrei Mureșanu. Contribuțiuni biografice, Brașov, 1942; Livia Grămadă, Ideile literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Ist. lit., II, 566-572; Ivașcu, Ist. lit., I, 467-469; Papadima, Ipostaze, 337-358; Dicț. lit. 1900, 596-597; Scarlat, Ist. poeziei, I, 264
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în profunzime a culturii populare românești. SCRIERI: Învățătorii și folclorul, Cluj, 1928; Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Cluj, 1928; Obiceiul junilor brașoveni, Cluj, 1930; Cercetări folclorice în Țara Oașului, Cluj, 1932; Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1936; Ovid Densusianu, folclorist, București, 1939; Xilogravurile țăranilor români din Ardeal, București, 1939; Din istoria tipografiei, editurii și librăriei românești din Ardeal (1830-1918), Cluj, 1939; Ioan Maiorescu despre nașterea și
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]