4,926 matches
-
mult mai larg. Este vorba, din nou, despre actualitatea Antichității. Asupra acestui aspect, și aproape numai asupra lui (în afara unor observații colaterale) vor să insiste rândurile Semnalului clasic de astăzi, lăsând la o parte ceea ce se leagă de amănuntele și controversele specialiștilor. Ultima carte a prolificului savant român - încă neîncăput de Academia noastră, deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
mult-discutatelor norme ortografice privitoare la a și sunt - suntem - sunteți. Fiindcă d-sa și-a intitulat demersul Scrisoarea a treia, cer redacției permisiunea că intervenția mea să poarte titlul . Cititorii care au urmărit de-a lungul anilor (ba al deceniilor!) controversă cu pricina știu că eu am susținut revenirea la a încă din 1965 (Limba română, XIV, I, p. 131-137). Ulterior, cu argumente din ce in ce mai temeinice, am pledat și pentru sunt - suntem - sunteți, în reviste de specialitate (ex. Dialectologica, 1989), în reviste
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
plăcea să se considere și să fie considerat. Inserat biografic în generația criticilor postlovinescieni, alături de G. Călinescu, Perpessicius, Vl. Streinu și P. Constantinescu, Șerban Cioculescu își fixează dintru început piatra de hotar în eristică. De pe această poziție, ca "brav" al controversei, va agăța în harponul maliției juvenile nume ilustre, de la bunul său profesor M. Dragomirescu pînă la mult încercatul în polemici N. Iorga, care nu întîrzie să reacționeze printr-un scurt geamăt de iritare: Nu așa! Temperamental se apropie mult de
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
Gabriela Ursachi O figură literară unică prin controversele pe care le-a stîrnit în rîndul criticilor și istoricilor literari este, la noi, Dimitrie Bolintineanu. Dacă data nașterii înfruntă și astăzi hazardul unor calcule și probabilități (plauzibil fiind anul 1819, același pentru N. Bălcescu și Alecu Russo), celălalt reper
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
-i fi provocat pe agresori. Ovidiu Garcea - șeful firmei de pază ENEEA REAL SECURITY SRL, care, în martie 2013, încă asigura paza C.N.C.-ului și probabil o mai asigură și acum. Cristina Corciovescu, critic de film, care, cu ocazia unei controverse legate de alt film, a explicat așa decizia comisiei: “It tells kids it’s OK to be gay, so it has to be forbidden”. Buuun. Și acum să ne imaginăm cum a decurs vizionarea filmului de către comisie, vizionare în urma căreia
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
și astăzi cui vrea s-o asculte povestea victimelor. O poveste tăcută și grea ca ploaia dintr-o după-amiază de toamnă la Berlin. :: foto: Andreas Levers / 96dpi :: The One Spațiul este bine speculat, cam asta este tot. Placa informativă și controversele fac restul de treabă pentru a impresiona privitorul. Cutremuratoare cuvinte Impresionant..
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
Între cei împreună cu care am reluat marile texte pe care cursurile insipide ale unor profesori le nedreptățesc și astăzi în facultăți, s-au numărat bancheri, oameni de afaceri, diplomați și activiști civici. După ce ne-am eliberat de reflexele gălăgioase ale controversei de tip talk-show, ajutați de inspiratul nostru moderator, d-rul Todd Breyfogle, directorul seminariilor Aspen din SUA, ideile au căpătat forță proprie, curgând de la una la cealaltă, iar dialogul a început să semene tot mai mult cu un ecou al acelei
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
rîndurile de față pe marginea jurnalului lui M. Sebastian, n-am făcut-o în intenția de a mă alătura aprecierilor despre însemnătatea acestui document pentru înțelegerea unei întregi epoci istorice ale cărei prelungiri le resimțim încă și astăzi, și nici controverselor pe care le-a provocat atitudinea sa civic-evreiască într-o societate românească în bună măsură rinocerizată, înecată într-un val de trivialitate, cum se exprimă însuși autorul. Un lucru este însă cert: M. Sebastian nu era de felul lui un
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
a copt opoziția." (Rîsete, aplauze.) în același an, în preajma lui 1 Decembrie, au început să circule zvonuri insistente privind participarea fostului monarh la festivitățile de la Alba Iulia. Tema a fost abordată și în Cameră, generînd următoarea intervenție liber-schimbistă: ,Multe din controversele care se iscă între oameni decurg din înțelegerea diferită a unor termeni. O asemenea controversă este și aceea privind venirea regelui la Alba Iulia. Este ea îndreptățită sau nu? După părerea mea, această prezență este legitimă și necesară." în aula
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
circule zvonuri insistente privind participarea fostului monarh la festivitățile de la Alba Iulia. Tema a fost abordată și în Cameră, generînd următoarea intervenție liber-schimbistă: ,Multe din controversele care se iscă între oameni decurg din înțelegerea diferită a unor termeni. O asemenea controversă este și aceea privind venirea regelui la Alba Iulia. Este ea îndreptățită sau nu? După părerea mea, această prezență este legitimă și necesară." în aula din Dealul Mitropoliei s-a așternut o liniște de biserică; guvernamentalii și opozanții își opriseră
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică, De disciplină și imunități. La Cameră comisii sînt diverse Ce activează sobru și intens, Punînd nenumărate controverse La temelia marelui consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
această ipoteză se va dovedi adevărată sau nu, dacă aceste simple observații personale sunt pertinente sau nu. Fiecare cititor este liber sa înțeleagă, să admită sau nu aceste idei. La urma urmei, orice exercitiu de imaginație poate stârni idei, comentarii, controverse și, uneori acțiuni, efecte... Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: Câteva ciudățenii ale TIMPULUI / Paul Gheorghiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
în anii '80, se pare că chimiștii au fost primii care s-au sesizat. Eu le-am aflat de la acad. Balaban. Spre sfârșitul anilor '80 am publicat un serial pe această temă în revista "Viața studențească", iar în cartea mea "Controverse în știință și inginerie" (Ed.Tehnică, 1990) am consacrat un întreg capitol acestei probleme. Revin cu un capitol în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
care nu au un atare statut. Nu a venit oare momentul în care să fim în stare să ne automonitorizăm și să ne autocorectăm? Ați recuperat, în paginile României literare, unele documente inedite, semnificative pentru cultura noastră, cum a fost controversa (incă netranșată) asupra desfășurării reale a evenimentelor privind memoriul universitarilor către mareșalul Antonescu. Are cultura românească multe astfel de secrete sau măcar penumbre? Sub aspect documentar, mai sunt multe de recuperat. Dificultatea constă în dezordinea privitoare la memoria culturii românești
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a cinului monahal nu numai că nu erai băgat în seamă, dar suspiciunea pe care o iscai îți atrăgea repede categorisirea de apariție eretică. Al doilea motiv este că adevărata miză a bătăliei nu a fost una ținînd de o controversă logică, ci una angajînd un cîmp tematic de elucidare teologică. Pe oamenii aceia nu logica îi preocupa, ci implicațiile ei teologice. Nu speciile, genurile sau lucrurile care putea fi subsumate unui gen sau altuia le tulbura liniștea, ci cum poate
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
separat cum nu trebuie silabele unui cuvînt la cap de rînd. Reîntorcîndu-ne la cartea lui Abélard, dacă nu ținem seama de climatul de etuvă teologică în care s-a desfășurat cearta universaliilor, nu vom putea înțelege amploarea pe care această controversă logică a putut-o lua în rîndul fețelor bisericești occidentale. Rînd pe rînd, Roscelin, Ioan Scotus Eriugena, Anselm de Canterbury, Guillaume de Champeaux, Bernard de Chartres, Bernard de Clairvaux, Ioan din Salisbury și, bineînțeles, Abélard au intrat în bătălie nutrind
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil de a fi impus o serie de nume din care timpul și cărțile ulterioare vor cerne scriitorii de cursă lungă. Însuși termenul de "generație" aplicat autorilor reuniți poate constitui motiv de controversă în rândul criticii de întâmpinare. Greu de surprins într-un cadru cu aplicabilitate generală, scritorii colecției par a pleda pentru o unitate a diferenței, pentru un canon de variațiuni pe realitate dată. Florina Pîrjol sugera o variantă de abordare teoretică
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
pe care aceasta le primește din partea asociațiilor de editori, la târguri de carte sau la alte manifestări similare - bineînțeles, premiile se acordă tot între prieteni, eventual prin rotație, premiantul din acest an devenind membru al juriului anul viitor. Dezbaterile și controversele care se declanșează în jurul unor cărți sunt doar diversiuni menite să crească notorietatea volumului respectiv. "Naivii găsesc că disputele sunt expresia unei tensiuni intelectuale autentice și că dezbaterile semnalează anvergura ideilor invocate în schimb, inițiații și maturii deduc regulile jocului
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări și o demnitate care nu caută să se impună, evitând politică și controversele, vorbirea de sine. Sunt un mare admirator al poeziei și prozei lui. Socotesc că poezia lui Vasile Voiculescu este cea mai substanțială și mai originală poezie românească după aceea a lui Eminescu, deoarece exprimă, în comparație cu orice altă poezie românească, un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul că oscilațiile de scriere cu s/z nu (mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale. Poate că e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări și o demnitate care nu caută să se impună, evitând politică și controversele, vorbirea de sine. Sunt un mare admirator al poeziei și prozei lui. Socotesc că poezia lui Vasile Voiculescu este cea mai substanțială și mai originală poezie românească după aceea a lui Eminescu, deoarece exprimă, în comparație cu orice altă poezie românească, un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
1927, p. 414. footnote>. Filosof fiind, el se străduia să armonizeze învățăturile credinței cu rațiunea și să demonstreze acordul lor total. După Origen, el a furnizat prima prezentare sistematică și organică a credinței creștine. Speculațiile sale doctrinare merg mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce misterele credinței mai aproape de înțelegerea umană. Este adevărat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mai poate naște o întrebare: care este semnificația negării de către Sfântul Grigorie a uniunii finale cu Dumnezeu? Este această teorie a progresului etern al sufletului, nimic altceva decât descrierea unei uniuni dinamice, active și eterne cu Dumnezeu? Pentru că nu există controversă în a susține că uniunea cu Dumnezeu nu ar putea fi niciodată statică. În timp ce numeroși erudiți ar prefera să sublinieze că această doctrină nu este una a eternei frustrări, există o tensiune de netăgăduit în doctrina Sfântului Grigorie între dorința
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lumea scriitoricească și a consumatorilor de literatură, atâția câți mai sunt. Cronicarului i-au reținut atenția câteva răspunsuri tranșante, chiar dacă nu se află cu totul pe aceeași poziție cu cei care le formulează, sau uneori deloc. Opiniile provocante, stârnitoare de controverse, fac sarea și piperul discuțiilor de felul aceleia găzduite de Ramuri. Să dăm și exemple. Bogdan Ghiu consideră că elementul marketing trebuie uitat când este vorba de literatură: "altfel îi veți amesteca pe Llosa cu Coelhio și va ieși Cărtărescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
și scrisă până acum (...) nu confirmă sau aduce vreo dovadă de existența unei muzici caracteristic național românească”, din cauza lipsei de profesionalism în culegerea și transcrierea ei, completând într-o paranteză că „(asupra existenței acesteia nu cred că va fi vreo controversă)”<footnote Idem, ibidem; footnote> . În articolul din revista Muzica, din același an, 1920, el contrazicea pentru prima dată în muzicologia românească, vechea concepție potrivit căreia poporul n-ar crea și susține existența unui idiom muzical românesc, a originalității folclorului românesc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]